Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





CUCOANA LEONORA de Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI (Povestire)

 

Gaina poate sa traiasca doua lunide zile fara sa manance si sa bea absolut nimic! N-as fi crezut daca as fi citit intr-o carte si daca n-as fi vazut cu ochii mei. Am vazut cand sedeam la cucoana Leonora.

Cucoana Leonora este fosta mea proprietareasa de casa. In Bucu- resti nu se vad fiinte ca cucoana Leonora; trebuie sa le cauti in orase de provincie, si in orase ca al nostru, cu trecut istoric.

Genealogia cucoanei Leonorei trebuie s-o asculti din gura ei, intai pentru ca spusa de dansa are un haz care nu se poate da cu condeiul, si apoi pentru ca nu cred sa mai fie o a doua minte in care sa poata incapea atatia Strambeni si Nisipeni — ca se trage din neamul Nisipe- nilor si al Strambenilor — cati incap in mintea cucoanei Leonorei. E ceva de speriat! Negoita Strambeanu, Radu Strambeanu, Dinu Stram- beanu, in tot vreo saizeci de Strambeni; si tot asa, Elena Nisipenca, Luxandra Nisipenca, Tudorache Nisipeanu, in tot vreo saizeci de Nisipeni.

Desfid pe orisicare sa asculte pe cucoana Leonora vorbindu-i despre maretia stinsului ei neam, fara sa se simta in pragul nebuniei — si numai Dumnezeu si cu mine stim de cate ori m-a nimicit cu aceasta istorisire.

Cand cu gandul nu gandeam, ma prindea, si dupa un ceas de tulburare, invariabil, ma lua de mana, ma ducea in poarta si cu un gest larg cu care imbratisa toata linia de munti violeti din zare: “Vezi dumneata toti muntii aia? toti au fost ai nostri odata!”

La urma gasisem un leac contra atacurilor ei. Imi compuneam din odaie o figura preocupata si ieseam repede, ca unul care n-are nici o clipa de pierdut.

Vaduva lui Alecu Nisipeanu, ultimul Nisipeanu, fost prezident al tribunalului, astazi cucoana Leonora este o femeie de vreo saptezeci de ani, oachesa, cu parul inca negru, cu ceva barbatesc in voce si in fata — traind, impreuna cu Maria, slujnica batrana, din chiria pe care o primeste pe odaitele inchiriate cu luna magistratilor becheri.




Ce face cucoana Leonora? Face multe lucruri, asa de multe, incat adeseori am auzit-o plangandu-se ca e ziua mica.

Mai intai, cum se scoala de dimineata, isi scutura una cate una cartile de rugaciuni si icoanele, inchinandu-se, ocupatie care dureaza doua ceasuri; pe urma vede de lighioni: sumedenie de gaini, sume- denie de rate, nu stiu cate gaste, doua pisici, doi catei — unul de curte si altul de casa —, doi canari si o privighetoare.

Ca si cucoana Leonora, fiecare lighioana isi are genealogia ei. Asa, canarii sunt din prasila lui Iancu Cornoveanu, vestit pentru canari; unul din caini, Garsonica, al de curte, este nepot de frate al vestitului Osman, adus de “dumnealui” de la Brasov; iar catelul din casa, Bijulica, este stranepot al altui Bijulica, daruit cucoanei Leonora de Hristache Mincu, in vremea cand era prefect.

Dupa ingrijirea lighioanelor, cucoana Leonora diretica, impreuna cu Maria, odaile chiriasilor, si le diretica, nu gluma; fiecare lucrusor e scuturat, sters si frecat cu cea mai mare sfintenie. Dupa-pranz, cucoana Leonora fabrica si imparte doftorii fara parale, “pentru sufletul raposatilor”. Cunoaste de la mama-sa niste leacuri tainice, care fac minuni. Prafuri pentru albeata, apa pentru umflaturi, alifie pentru arsura, alifie pentru taietura, fel de fel de leacuri, dintre care cel mai ciudat este urmatorul:unsoare contra reumatismului. “Iei un arici viu, ma-ntelegi? Il bagi intr-o oala smaltuita, umpli oala cu untdelemn si-l fierbi — trebuie sa stii — pana cand se topeste ariciul si pe urma cu untdelemn de ala te freci seara bine-bine pe unde te doare.”

Joia, in ziua de obor saptamanal, cand vin taranii din tot judetul la targ, curtea cucoanei Leonora se umple de bolnavi de ochi — si ori o fi fost intamplare, ori ca prafurile sunt cu adevarat bune, dar tot orasul cunoaste pe colonelul care era sa-si piarza vederea si, dupa ce s-a cautat in zadar cu toti doftorii, s-a vindecat cu prafurile cucoanei Leonora.

Mai face ceva cucoana Leonora. De pe la cinci dupa-amiaza pana cand nu se mai vede, lucreaza la ciorapi pe scara si raspunde la saluturile trecatorilor; iar daca vreunul are norocul de a intra in vorba cu dansa, s-a dus! Il prinde si nu-i da drumul decat dupa ce l-a ametit cu vorba, sarind de la una la alta, pe nerasuflate:

— Ce sa fac? Ia cu necazurile, ca am pierdut un chirias — trebuie sa stii — nepretuit, nepretuit! Am mai avut chiriasi, de! dumneata trebuie sa stii, ca esti d-aci — am avut pe colonelul, am avut pe Vasiliadi, am avut pe asta — cum ii zice? care mi se pare ca e presedinte la Ploiesti care a luat pe fata lu doctoru ala asta de are un frate general. Si cum iti spui, ca inca bietul Nisipeanu intot- deauna imi zicea: “Ce noroc ai tu, Leonoro, tot de chiriasi buni” Si atunci am staruit eu de dumnealui de am facut aste doua odaite; dar m-am stins! Ca zicea dumnealui: “Ce o sa fie? trei-patru sute de lei” si cand colo — trebuie sa stii — am cheltuit de m-am stins, ca le-am facut pivnita dedesubt. Sa vii numai de-a minune sa-ti arat, sa vezi grinzi ia te uita aici ia poftim grosime Si numai stejar adevarat. Ca asa am fost invatati, ori faci, ori nu faci. Bietul tata cand le-a reparat p-ale vechi, cat crezi ca a cheltuit? ca acum dumneata trebuie sa stii cum eram noi altadata. Mosu-meu Dinu Strambeanu




Si de aici incolo genealogia, care tine mai bine de un ceas si care se termina ducand pe bietul ascultator la poarta, de unde cu un gest larg, care imbratiseaza toti muntii violeti din zare: “Vezi dumneata, toti muntii aia? toti au fost ai nostri odata“.

Asta e cucoana Leonora.

O sa zici ca nu e nimic si ca tot ce face dansa n-are nici o insem- natate. Negresit, daca pui alaturi, in clipa asta, faptele ei cu faptele vreunui mare invatat, ori mare carmuitor, o sa gasesti o mare deosebire intre ele. Dar cand iti vei aduce aminte de atatea imparatii mari, intemeiate cu varsari de sange, din a caror maretie n-au mai ramas decat cateva pietre stirbite de pe care se caznesc carturarii sa silabi- seasca fala trecuta; cand te gandesti la atatea credinte, atatea adeva- ruri pentru care s-au jertfit mii de vieti si de care astazi zambesti ca de-o copilarie; cand, privind cerul intr-o noapte senina, te vei gandi la miile de lumi care se nasc si mor in vazduh, o sa pricepi ce grozav de stransa rudenie e intre ocupatiile cucoanei Leonora si framantarile celui mai mare geniu

Bag insa de seama ca am uitat gaina care traieste doua luni fara sa bea si fara sa manance.

Intr-o zi, cucoana Leonora, macar ca-mi compusesem o figura preocupata, ma prinde si incepe:

— Domnule Ionescule, dar cand ti-oi spune una mai lata?Barbara Ulbricht in casa mea, nu altceva! Barbara Ulbricht!! Stii gaina care o pierdusem acum doua luni — de credeam ca mi-a mancat-o cainele dumitale — ca am intrat si in pacat de banuiala. Am cautat-o — trebuie sa stii — si eu, si Maria, de am innebunit. Ce prin cotet, ce prin pod, ce prin pivnita. Am trimis la vecini — trebuie sa stii; am trimis peste drum la madama Nu e si nu e Ei! am crezut la urma, Doamne, iarta- ma! ca mi-a mancat-o cainele dumitale. Domnule Ionesculce, stai sa vezi cat e de lata!

Umbland azi prin magazie, ce sa vezi? gaina prinsa intre lemne — se surpasera lemnele pe ea — si vie!!! Pricepi dumneata? Doua luni de zile de cand sta ea acolo, nemancata, nebauta. Nici nu stiu ce sa fac: sa-i dau de mancare, sa nu-i dau? de doua luni de cand stomacul ei n-a mai honipsit nimic! S-o vezi prapadita, s-o vezi slaba! Barbara Ulbricht, nu altceva. Mario! ia adu gaina incoa Mi-e si frica de ea Asta e aratare mare aratare

In sfarsit, Maria aduce gaina. Era in adevar o aratare: fulgi cazuti, piele si os, creasta si barbia galbene, ochii mari-mari, sticlosi, cu o privire de nebun, brr! — intr-un cuvant, vorba cucoanei Leonorei:

“Barbara Ulbricht, nu altceva”.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

CUCOANA LEONORA



Opera si activitatea literara Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Schite

Puiul

- citeste textul
Schita Puiul
Puiul povestire de I. Al. Bratescu-Voinesti
PUIUL - Explicatia titlului - invatatura morala - Compozitia si subiectul



Povestiri

IN LUMEA DREPTATII

- citeste textul

VARCOLACUL

- citeste textul

DOUA SURORI

- citeste textul

DIN CARNETUL UNUI JUDECATOR

- citeste textul

UN OM

- citeste textul

MICROBUL

- citeste textul

INSPECTIE

- citeste textul

NEAMUL UDRESTILOR

- citeste textul

CUCOANA LEONORA

- citeste textul