Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Schita Puiul de Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI



Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI Puiul
Schita Puiul de Ion Al. Bratescu Voinesti este realista, fiindca tema si subiectul sunt luate din realitatea naturii. O prepelita venita din Africa isi face in marginea unei padurici un cuib, in care depune sapte oua si scoate sapte pui. Ea creste puii cu boabele ramase pe miriste. Puiul cel mare a fost prins de un flacau dar acesta ii da drumul. El nu a ascultaf de mama lui si este mustrat.



Puilor le cresc aripile si mama lor ii invata sa zboare. Sosirea unui vanator aduce o intamplare dramatica in viata prepelitei. Ea izbuteste sa-l insele pe vanator zburand in apropierea cainelui, pentru ca acesta sa nu poata trage. Puiul cel mare nu asculta de sfatul mamei si zboara din cuib. Este ranit si cade in lastaris. Prepelita isi da seama ca el este pierdut, dar isi ascunde durerea. Finalul este anuntat subtil. Miristea este arata, apoi este cules porumbul si cade bruma. Pasarile (cocorii, randunelele) incep sa plece. Prepelita intarzie, fiindca nu se indura sa se desparta de puiul schilodit si disperat. Venirea crivatului o hotaraste sa plece, pentru a-i salva pe ceilalti. Puiul ramas singur la marginea lastarisului sta zgribulit de frig. Scriitorul reda moartea puiului imaginand-o asemeni cu a oamenilor. La inceput, din cauza frigului are dureri mari, fiindca ingheata. Apoi simte o piroteala si retraieste crampeie din scurta lui viata: carambul cizmei vanatorului, aripa calda a mamei,-miristea. Moare cu ghiarele impreunate schitand gestul uman al rugaciunii.

ldeea este moralizatoare, deci clasica. Copiii care nu-si asculta parintii vor trai dramatic experiente triste si grave, care ii vor face sa inteleaga valoarea sfatului parintesc.



Personajele au un caracter tipic. Prepelita reprezinta tipul mamei iubitoare, puiul cel mare tipul copilului neascultator. Vanatorul reprezinta tipul ucigasului, raul, cel care distruge si arata raportul profund gresit dintre om si vietuitoare.



Puiul este o alegorie, adica o povestire cu personaje din lumea animalelor, plantelor, pasarilor, carora li se dau prin personificare calitati si trairi omenesti.

Aceasta alegorie are in vedere cultivarea unor comportamente sociale morale determinate de ascultarea parintilor. Odata cu cresterea lor, copiii trebuie sa invete normele de conduita sociala. Ei trebuie sa stie cum sa se comporte in familie, in societate, in imprejurarile grele ale vietii. Prepelita este asemeni unei mame grijulii preocupata sa le dea puilor tot ceea ce este mai bun. Ea ii ocroteste sub aripile ei de soare, ploaie, frig. isi pune viatr, in primejdie, cand vine vanatorul, atragandu-l spre lastaris pentru a-si salva puii. II cearta pe puiul cel mare cand face prima greseala si din neascultare este prins de un flacau. Cea de7a doua greseala puiul o va plati scump. Este ranit si nu va mai putea zbura. in inima prepelitei, ca in cea a unei mame, se da o lupta sfasietoare. Sa .ramana cu puiul schilod sau sa plece ca sa-i salveze pe ceilalti de gerurile iernii. Scriitorul imagineaza intrebari si raspunsuri umane intre prepelita, si puiul ranit. El atribuie celor doua personaje sentimente umane sau hotarari ca acea luata de prepelita cand pleaca cu puii sanatosi. Puiul cel mare este egoistul, care cauta sa scape el, fara sa-i pese de ceilalti. Pedeapsa, pe care o, ia are un caracter moralizator. Cel care nu-si pune sufletul sau in primejdie, ca prepelita pentru ceilalti, si-1 va pierde. Va ramane singur in gerul aspru al vietii. De aceea, personajele au un caracter general, prepelita este iubirea parinteasca a mamei, puiul cel mare este neascultarea specifica tinerilor, care vor sa-si arate curajul, independenta. Ei calca porunca "Sa cinstesti pe tatal si pe mama ta" si iesirea in afara legii are consecinte tragice.



Stilul utilizat de loan Al. Bratescu Voinesti.este realist. El utilizeaza termeni expresivi ca: lastaris, cu sens de padurice, miriste, parloaga, preajma, piroteala, schilod, caramb, alica, herete, a se pitula. Pentru a ne sensibiliza si pentru a ne sugera o analogie intre viata oamenilor si cea a pasarilor scriitorul utilizeaza alegoria, imprumutand prepelitei, puilor, un comportament uman exprimat si .prin dialoguri. De exemplu, cand vine vanatorul prepelita le spune puilor:






,,- Eu o sa zbor, voi sa ramaneti nemiscati; care zboara e pierdut. Ati inteles?"



Acest comportament rational al prepelitei este sugerat prin felul in care zboara in apropierea cainelui pentru ca vanatorul sa nu poata trage, dar ca sa-i indeparteze de cuib si de pui. Aceasta imbinare intre descriere, naratiune si dialog da textului momente de intensitate ca reproducerea cuvintelor vanatorului: Unele fagi? inapoi, Nero!"



Scriitorul stie sa foloseasca constructii expresive "ca sub un cort", "ochisorii ca niste margele veni", "a ramas impietrit", "aripa moarta", "puii au clipit din ochi", "fasaitul unui caine", "bataia pustii", "ca sticla", "moarta de oboseala", "au intors locul", "ger aprig", "zburand in rasul pamantului", folosind comparatii, metafore, metonimii, personificari, epitete etc.



Astfel pentru a reda imaginea iernii el utilizeaza termenul expresiv "preajma", epitetul si metafora "haina alba si rece a iernii , comparatia si aliteratia "senin ca sticla".

Simbolizarea sugereaza intentionalitatea umana: "pica mort cu degetele ghiarei impreunate ca pentru inchinaciune", asa cum dedicatia de la inceputul povestirii ("Sandi, sa asculti pe mamica!") arata intentia moralizatoare a autorului Cine nu-si asculta parintii isi pierde viata si sufletul.



Ioan Al. Bratescu Voinesti s-a nascut la Targoviste in 1868, intr-o familie instarita cu obiceiuri patriarhale. Va colabora, indemnat de criticul Garabet Ibraileanu, la Viata Romaneasca cu schite, nuvele si povestiri. Ele vor forma substanta volumelor in lumea dreptatii -1907. intuneric si lumina-1912, Nuvele si schite-1903. A mai scris drama Sorana.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.