Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





MAGHERANUL de Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI (Povestire)

 

Se vestejea intr-o oala de pamant in cel mai intunecos colt al florariei cucoanei Lintei, ofilit si alb ca o iarba crescuta in pivnita, cand, intr-o zi, baba, descoperindu-l acolo, indrazni sa-l ceara; si fiind cucoana Linta vestita de buna si mai ales cu baba, care-i fusese doica, a doua zi cumpara un vas nou, aseza floarea ceruta intr-insul si, oprind trasura ei sclipitoare dinaintea casutei babei, se cobori ea insasi si dete magheranul in mainile batranei.

Multumirea batranei, care se invartea in loc zapacita, nu se poate spune; dar de-atunci, regulat, de doua ori pe luna, ia ghiveciul in brate si, calcand cu ingrijire, se duce pana la capatul ulitei, unde locuieste cucoana Linta, pentru a-i arata vadita sporire a florii. Acu magheranul a crescut, s-a facut stufos ca un pomulet si mirositor de imbata casa. Negresit, nici faptul ca era asezat intr-un vas frumos de portelan cu chenare aurii si cu felurimi de chipuri zugravite in fel de fel de culori, nici imprejurarea ca-i fusese daruit de-o cucoana mare, nu l-a putut schimba in cine stie ce alta floare minunata, ci tot magheran a ramas; dar, pentru ca lumea e asa de ciudata, incat nu-si face dragostea dupa pretul lucrului, ci face de-a-ndoasele: pretul lucrului dupa dragostea ce are pentru el, si pentru ca babei nu i-a dat in gand sa schimbe ciudatenia lumii, tine la el ca la singura podoaba care mai insenineaza casuta ei posomorata. Iar daca a inceput a prinde slabi- ciune de el, tot ingrijindu-l toata ziulica, incet-incet a ajuns la ea un fel de nebunie nevatamatoare, care o face sa-l arate oricui intra in vorba cu ea, povestindu-i nelipsit cum a venit imprejurarea sa-l capete:

“Pu-ne-n gand de vezi, maica:se veste-e-e-jea saracul intr-un colt”





Azi nu e om in toata mahalaua aceea care sa nu cunoasca povestea magheranului, iar babei nu i se mai zice intr-altcumva decat “baba cu magheranul”.




Carciumarul de peste drum, cand iese dimineata sa-si ridice oblonul de la pravalie, vazand-o stand linistita pe treptele scaritei ei, o intreaba:

“Ce face magheranul, batranico?” Tot asa o intreaba bucataresele care se duc la piata si precupetii care vin dinspre piata — si batrana le raspunde ca e bine; iar daca se opresc cumva putin in loc, apoi incepe povestea: “Pune-n gand de vezi, maica: se vestejea saracul oropsit intr- un colt”

Locuinta batranei se alfla in apropiere de podul de la Domnita Balasa. Aceasta este trebuincios de stiut, fiindca pe acest pod este astazi o manifestatie de strada, urzita pentru a rasturna ocarmuirea. E un furnicar de lume de toata mana, dar mai ales de lume buna: oamenii far’ de lucru, sau al caror lucru poate suferi intarziere, vagabonzi, postulanti de slujbe si studenti si elevi de licee cu ghiozdane, toti cunoscutii, necunoscutii, care in astfel de imprejurari se aduna ca oile unul peste altul, nestiind nici ce vor, nici pentru ce se canonesc reciproc, ghiotindu-se si calcandu-se pe picioare.

Cei care stiu ce vor au pus pietrele caldaramului de-a curmezisul podului, iar in mijlocul lor, suit pe capra unei trasuri, un tanar span si jobenat, gesticuland si racnind, indeamna pe iubitul sau popor — care e adevaratul stapan al natiei, iar nu nemernicii care trec rasturnati in cupele — sa mearga la Mitropolie si acolo in incinta Camerei sa dicteze nemernicilor din paranteza de mai sus cum si ce fel sa se poarte.

Poate ca e folositor sa se stie ca generosul orator, care indeamna pe popor la bine, e un june care inca de timpuriu n-a putut rabda ticaloasa robie a scolilor: ca acum e gazetar la un valoros organ si ca acum nu e impins sa vorbeasca decat de adanca si neprihanita dragoste ce zi cu zi a adunat pentru sarmanii dezmosteniti, care sufera si plang in umbra!




Se vede insa ca nu inteleg lucrurile tot asa cei care tin in mana puterea, caci trimit o parte dintr-insa, in chipul unui escadron de jandarmi, pentru a imprastia multimea.

Cine o sa se mire auzind ca se imprastie de indata ca puii de potarniche? Le sfaraie calcaiele, nu altceva; si un ogar, asmutit pe tanarul de pe capra trasurii, nu l-ar prinde, precum nu-l poate prinde nici jardarmul care-l urmareste cu sabia in teaca.

O ghiulea n-ar sfarama mai rau usa babei! Si in dreptul usii era baba, care pleca cu magheranul la cucoana Linta Ca o carpa zboara ea imbrancita si se pravaleste intr-un colt al odaii, iar tanarul, care sare pe fereastra de din dos, sare ulucile din fund, mai sare altele si scapa



*

In seara aceleiasi zile e liniste desavarsita. Numai haz a adus manifestatia. Haz fac cei care se plimba brat la brat pe ulite, zefle- misind miscarea sfarsita fara nici un accident; haz se face prin cofetarii, cafenele si prin casele oamenilor, pana si de cei care au incercat sa rastoarne ocarmuirea: in hohote de ras ale altor tovarasi de seama lui, povesteste junele vorbitor peripetiile cu fuga lui de la capra trasurii, prin fereastra casutei, peste ulucile din dos: “Nici nu stiu cine era ba da, o baba o vrajitoare”

Numai colo, langa chei, intr-o casuta posomorata, baba sta pe un scaunel pana peste miezul noptii si plange incet cu capul intre maini. Nu plange de lovitura de la coasta; plange peste magheranul prapadit si peste cioburile ghiveciului iubit

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

MAGHERANUL



Opera si activitatea literara Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ioan Alexandru BRATESCU-VOINESTI





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Schite

Puiul

- citeste textul
Schita Puiul
Puiul povestire de I. Al. Bratescu-Voinesti
PUIUL - Explicatia titlului - invatatura morala - Compozitia si subiectul



Povestiri

IN LUMEA DREPTATII

- citeste textul

VARCOLACUL

- citeste textul

DOUA SURORI

- citeste textul

DIN CARNETUL UNUI JUDECATOR

- citeste textul

UN OM

- citeste textul

MICROBUL

- citeste textul

INSPECTIE

- citeste textul

NEAMUL UDRESTILOR

- citeste textul

CUCOANA LEONORA

- citeste textul

MAGHERANUL

- citeste textul