Chirita in provintie de Vasile ALECSANDRI (Teatru)
PERSONAJELE
CUCOANA CHIRITA
GRIGORI BARZOI, sotul ei
GULITA, copilul lor
LULUTA, orfana
SAFTA, sora lui Barzoi
Dnul SARL, profesor francez
LEONAS, tanar iesean
ION, fecior boieresc
TREI TARANI
TARANI, JANDARMI,
POFTITI LA MASA,
UN CURCAN
Comedie cu cantece, in 2 acte
Reprezentata la Teatrul National din Iasi, in beneficiul dlui Millo, la 1852.
-------------------------------------------------------------
ACTUL I
Teatrul reprezinta o ograda de curte boiereasca la tara.
In stanga, casa Chiritei cu cerdac si cu ferestre pe scena. In dreapta, langa culisele planului I, o canapea de iarba inconjurata de copaci.
In fund, ostretele si poarta ograzii. Langa casa, o portita in zaplaz, care duce in gradina.
In departare se vede satul. Scena se petrece la mosia Barzoieni.
SCENA I
CHIRITA (in costum de amazona intra calare pe poarta inconjurata de tarani)
(Arie din "Scara matei": "Talharii")
TARANII
Dreptate, dreptate
Ne fa.
Cucoana, dreptate
Ne da!
CHIRITA
Ce vreti voi? dreptate?
TARANII
Asa.
CHIRITA
Cu biciul pe spate
Ce vreti voi?
V-oi da!
(Impreuna.)
TARANII
Dreptate, dreptate
Ne fa.
Cucoana, dreptate
Ne da!
CHIRITA
Cu biciul pe spate
V-oi da.
V-oi da eu dreptate
Asa.
CHIRITA (amenintand taranii cu cravasa): Taca-va gura, mojicilor.
UN TARAN: D-apoi bine, cucoana pacat de Dumnezeu sa ne lasi a fi de batjocura!
CHIRITA: Ce batgiocura? Ce batgiocura? Cine v-a batgiocorit?
TARANII: Cuconasul Gulita.
CHIRITA: Gulita? Minciuni spuneti Ce v-o facut?
UN TARAN: Mi-a ucis un vitel la vanat.
ALTUL: Si mie mi-a dat foc bordeiului cu ciubucul cel de hartie.
ALTUL: Si eu l-am prins tinand calea Mariucai.
CHIRITA: Tast, betivilor bine v-o facut sufletelu De ce nu va paziti viteii si Mariucile? Asa sa patiti Hai, lipsiti de-aici!
UN TARAN: Da-i pacat, cucoana, sa ne lasi pagubasi Da! daca nu ne-om jalui la d-ta care ne esti stapana vecinica la cine sa ridicam glasul, saracii de noi!
ALTUL: Am ajuns mai rau decat tiganii!
CHIRITA: Auzi-i? auzi-i, toparlanii! Ei, apoi sa nu-i iei la masurat cu prajina de falce? Afara, mojicilor, ca va stiu eu de mult ca sunteti buni de gura si rai de lucru Afara!
TARANII: Cucoana
CHIRITA: Pieriti din ochii mei ca va iau de fuga cu calul.
(Repede calul spre ei.)
(Impreuna.)
TARANII (fugind)
Dreptate, dreptate
Ne fa.
Cucoana, dreptate
Ne da!
CHIRITA (furioasa)
Cu biciul pe spate
V-oi da.
V-oi da eu dreptate
Asa.
SCENA II
CHIRITA (dupa ce a alungat taranii calare, se intoarce si vine in fata scenei): Vai de mine cu niste taranoi, ca n-ai chip sa traiesti de raul lor! De-abia am iesit putintel la primblare ca sa ma mai racoresc si parca dracu i-o scos in cale-mi sa ma tulbure Iar m-oi fi facut rosie la fata ca un stacos. (Striga:) Ioane Ioane! s-apoi astfel hurduca si gloaba asta, ca m-o apucat de vro sapte ori sughitu pan-acu (Striga iar:) Ioane Ioane! Iaca somnorosu ca iar o fi adormit in podul grajdului si nici c-o sa vie sa ma coboare de pe cal Ioane Ioane ma! saraca de mine c-or sa ma lase sa sed toata ziua calare ca un jandar (Striga furioasa:) Ioane Gulita Luluta monsiu Sarla Cumnatica
SCENA III
CHIRITA, GUGULITA, SARL, SAFTA, ION
(
Ion vine alergand dintre culisele din dreapta. Ceilalti ies din casa si se cobor din cerdac.)
GUGULITA: Cine ma cheama? neneaca!
SAFTA: Ce este? Ce este?
SARL: Qui diable? Ah! madame!
ION: Aud, cucoana Iaca, ia
CHIRITA: Da veniti azi de ma coborati de pe cal Ce, Doamne, iarta-ma! ati adormit cu totii?
(Ion se pune dinaintea calului si-l apuca de zabale ca sa-l tie. Ceilalti se aduna imprejurul Chiritei.)
GUGULITA: Ba nu, neneaca dar invatam Telemac cu monsiu dascalul.
SAFTA: Si eu faceam dulceti in camara, cumnatica.
ION: Si eu
CHIRITA: Taci din gura ca esti inca cu ochii plini de somn Tine calu
SARL (apropiindu-se de Chirita): Madam cocona sari in brati a me.
CHIRITA (cochetand): In bratele d-tale, monsiu Sarla? Esti foarte galant insa ma tem
SARL: O! non te tem ca sunt vurtos.
CHIRITA: Nu de-aceea ca si eu is usurica ca o pana; dar apoi sa sar in bratele unui cavaler nu stiu de se cuvine?
SARL: Daca non vre la mine, sari la Ion (In parte.) J'aime mieux ça.
CHIRITA: Ei, daca vroiesti numaidecat, monsiu Sarla atine-te ca sar.
SARL: No poftim une, deux, trois.
CHIRITA (sarind): Hup.
SARL (in parte): Cristi! usuric ca un pan merci.
CHIRITA (in parte): Ii nostim frantuzu (Tare.) Ati vazut agilitaua mea? Ioane du calu la grajd si-l adapa, dar sa nu-i scoti saua Auzi?
ION (cascand): Aud. (Duce calul intre culisele din dreapta.)
CHIRITA: Ho ca parca-i sa ne-nghiti face-o gura cat o sura.
GUGULITA: Neneaca las' sa ma sui si eu pe cal.
CHIRITA: Ce face? ca sa te tranteasca? ba nu, Gulita mamei.
GUGULITA: Pe mata cum de nu te tranteste?
CHIRITA: Eu am invatat la Iesi, la manejarie (In parte.) Numai eu stiu cate busituri am mancat d-apoi da! daca-i moda
GULITA (scancindu-se): Ei neneaca, las' sa ma primblu calare macar numai pin ograda.
CHIRITA: Bai ti-am mai spus o data ca nu vreau Nu ma supara mai mult. Mai bine apuca-te de-ti invata frantuzasca cu monsiu Sarla ca ma tii o multime de parale, trantore.
GUGULITA: Bai si eu M-am saturat de carte.
SARL: Monsieur Goulitze taizes vous quand poruncesc madam nenec.
GUGULITA: Madam nenec (in parte) frantuz stropsit.
SARL: Ce spus? (In parte.) Cré moutard il m'agace toute la journée.
CHIRITA: Nu te potrivi, mosiu Sarla, ca-i copil inca.
SARL: Oui copil obraznic.
CHIRITA: Ce sa-i faci daca are duh, Gulita nineacai (Saruta pe Gulita.) Imi seamana mie bucatica taieta. Hai, du-te cu domnu profesor de invata frumusel, ca ti-oi face straie de moda noua.
GUGULITA: Da cal mi-i cumpara?
CHIRITA: Cum s-a face babaca-tau ispravnic.
SARL: Allons, Goulitze. venez donc.
GUGULITA: Iaca, monsiu je vene.
(Sarl si Gulita se primbla impreuna prin ograda, citind pe o carte si din vreme in vreme zic tare: "Calypso ne pouvait se consoler du départ d' Ulysse".)
CHIRITA: Uf! Doamne! ca mare cald ii! Hai sub copaci, cumnatico. (Merge in boschet.)
SAFTA (urmand pe Chirita): D-apoi si d-ta, soro, ai minte s-alergi calare in luna lui iuli? ii pati ceva intr-o zi.
CHIRITA: Ce sa fac, soro, daca-i moda si daca-mi place Oi zice si eu ca Ferchezeanca:
Hop, hop, hop,
La galop,
Cand alerg calare,
Hop, hop, hop,
La galop,
Inima mea sare.
Hop, hop, hop,
La galop,
Cand sunt armazoana;
Hop, hop, hop,
La galop,
Ieu lumea de goana.
Ce placere de-a fugi in fuga mare
Pe-un cal sprinten, usurel ca un ogar.
Cateodata alivanta pe spinare
Dar ce-mi pasa daca-i moda, n-am habar.
Hop, hop, hop,
La galop
Etc., etc., etc.
S-apoi trebuie sa stii, cumnatica, ca de cand m-am dezbarat de Calipsita si Aristita de cand in sfarsit le-o maritat barbatu-meu cu Brustur si cu Cociurla pare c-am intinerit de 20 de ani imi vine tot sa zburd ca, Doamne! mult m-am mai necajit prin Iesu cela ca sa-mi gasesc gineri stii?
SAFTA: Stiu cazusesi in mainile unor cotcari!
CHIRITA: Cine dracu sa-i cunoasca? Acu toti is imbracati intr-un fel si nu poti alege care-i boier, care-i cotcar Dar ce-o fost s-o trecut. De trii ani de cand m-am intors la mosie la Barzoieni i-am si uitat.
SAFTA: Bine-ai facut.
CHIRITA: Hei! cand ar da Dumnezeu sa mi se implineasca gandul as da de septe sarindaruri.
SAFTA: Ce gand, soro?
CHIRITA: Ah! cumnatica, sa ma fac ispravniceasa! alta nu doresc pe lume! Ispravniceasa cu jandari la poarta si-n coada.
SAFTA: De ce nu? Te-i face si d-ta ca alte multe Doar a izbuti el frate-meu la Iesi unde l-ai trimis
CHIRITA: Asa nadajduiesc ca si noi Dumnezeu stie cate-am patimit la "48 ca patrioti Las' ca ne-o pierit vro zece capete de vite. Dar apoi iti aduci aminte ce friguri o avut Barzoi si cum m-o durut maseaua care am scos-o!
SAFTA: Asa asa
CHIRITA: De aceea l-am silit pe barbatu-meu sa mearga la Iesi ca sa cerce a capata ispravnicia de aice din tinut Doara si el are drituri ca patriot ca patimit Nu-i vezi, acu, care de care are pretentii sa intre in slujba sub cuvant ca i-o fost frica la " 48? Helbet! daca-i pe-aceea apoi si noi avem temeiuri Ada-ti aminte ce groaza-l apucase pe Barzoi ca striga si pin somn c-o venit zavera
SAFTA: Asa asa
CHIRITA: I! cand sa-l vad deodata intrand pe poarta cu doi jandari stii? i-as sari in cap.
SAFTA: D-apoi eu?
CHIRITA: Mai tras-ai in carti, cumnatico?
SAFTA: Tras, soro ca alta nu fac toata ziua
CHIRITA: Si ce zic cartile?
SAFTA: Menesc a bine Mi-o iesit zece ochi de caro bucurie langa riga de trefli frate-meu, si dedesubt trii ochi de cupa drum trebuie sa vie negresit astazi si sa-ti aduca veste buna.
CHIRITA: Sa te-auda Dumnezeu Atunci sa vezi, soro, capatani de zahar sa nu poti dovedi cu dulcetile
SAFTA: Iaca pozna, ca eu mi-am uitat belteua pe foc si m-am luat cu vorba
CHIRITA: Nu-i nimica o belte mai mult sau mai putin pentru o ispravniceasa nu-i cea paguba Ian spune-mi, te rog (Ii vorbeste incet, in vreme ce scoate un port-tigar din buzunar.)
SARL (in fund): Dis donc comme moi, Goulitze: Calypso ne pouvait se consoler du départ d' Ulysse.
GUGULITA: Calypso ne pouvait d' Ulysse.
SARL (in parte): Cré gamin! il m-agace joliment!
SAFTA: Iar ii sa tragi tiutiun, soro? Pare ca te vad iar c-ai sa te imbolnavesti.
CHIRITA: Ba nu, soro, c-asa-i moda. Daca sunt armazoanca, trebuie sa ma deprind cu tigarile
SAFTA: Ma mir ce gust poti gasi sa pufuiesti din gura ca un neamt?
CHIRITA: Ce gust?
Toata lumea azi fumeaza,
Scoate fum pe nas, pe gat;
Unii moda imiteaza,
Alti fumeaza de urat.
Omenirea-i o tigara
Care se preface-n scrum;
Si amorul cel cu para
Arde si se schimba-n fum
Numai fumuri vezi aice
La femei si la barbati.
Toti fumeaza poti dar zice:
Ca-s mai toti infumurati.
SAFTA: Cum infumurati? vrei sa zici afumati?
CHIRITA: Si una si alta dar ian spune-mi, cumnatica, ce face Luluta?
SAFTA: Ii in gradina.
CHIRITA: Biata copila! De cand o murit cucoana Nastasiica Afinoaie, nineaca-sa, si am luat-o sub epitropia noastra mi-i draguta ca o nora.
SAFTA: Mai stii? poate sa-i fii soacra cu vreme.
CHIRITA: Tast! asa am chibzuit treaba cu barbatu meu Luluta are zestre buna Gulita asemene mai potriviti unde sa-i gasesti?
SAFTA: Sa-i cauti cu lumanarea
CHIRITA: Numai atata ma ingrijeste ca Luluta nu bate nicidecum cu Gulita si-i tot trista de cand o ramas orfana ba inca cateodata parca se pierde nu-i in toate mintile.
SAFTA: Nu baga de seama, ca-i inca tanara.
CHIRITA: Ce tanara? ca-i de vro 15 ani cand s-o nascut Gulita, era de un an imi aduc aminte ca acu la San-Chetru (Vorbind, isi cauta chibriturile.) Da oare ce mi-am facut chibriturile? Hait ca leam prapadit pe camp. (Tare.) Monsiu Sarla?
SARL (inaintandu-se): Poroncesc, madam.
CHIRITA: Nu cumva ai fosfor cu d-ta?
SARL (aprinzand un chibrit): Voilà, madame. (In parte.) Elle fume comme un caporal.
CHIRITA (aprinzandu-si o tigara groasa): Merci Voulez-vous aussi boire une cigarre?
SARL (in parte): Aie aie elle va recommencer ses traductions libres
CHIRITA: Ils sont de minune cigarres de Halvanne
SARL (luand o tigara): Merci, madame.
GUGULITA: Tigare de halva? neneaca, da-mi si mie o tigara.
CHIRITA: Auzi? atata ar mai trebui cuconasii nu trag tigari.
GUGULITA: Ei mata de ce tragi daca esti cucoana?
CHIRITA: Taca-ti gura, plodule Monsiu Sarla ian dites-moi je vous prie: est-ce que vous ètes multamit de Gulita?
SARL: Comme ça, comme ça multumit et pas trop.
CHIRITA: C'est qu'il est très zburdatic mais avec le temps je sui sure qu'il deviendra un tambour d' instruction.
SARL (cu mirare): Tambour?
CHIRITA: Oui adica, doba de carte tambour nous disons comme ça en moldave.
SARL (in parte): Ah bon! la voilà lancée.
CHIRITA: Et alors nous l'enverrons dedans.
SARL: Où ça, madame?
CHIRITA: Dedans inauntru nous disons comme ça en moldave.
SARL (in parte): Parle donc le moldave alors, malheureuse.
CHIRITA: Et voyez-vous, monsieur Charles, je ne voudrais pas qu'il perde son temps pour des fleurs de coucou.
SARL: Pour des fleurs de coucou?
CHIRITA: C'est-à-dire: de flori de cuc nous disons comme ça
SARL: En moldave (In parte.) Cristi qu'elle m' agace avec son baragouin!
CHIRITA: Aussi, je vous prie quand il se paressera de lui donner de l'argent pour de miel.
SARL: Comment? que je lui donne de l'argent?
CHIRITA (razand): Non Sa-i dai bani pe miere de l'argent pour du miel c'est correct nous disons comme cela
SARL: C'est convenu en moldave Vous parlez comme un livre.
CHIRITA: Merci j'ai apprendé toute seulette le français pre legea mea.
SARL: Est-se possible! C'est extraordinaire Hé bien, votre fils vous ressemble il a une facilité! dans quelques années il parlera aussi bien que vous.
CHIRITA: Quel bonheur! Gugulea nineacai Auzi ce spune monsiu Sarla zice ca ai sa vorbesti frantuzeste ca apa N'est-ce pas, monsieur Charles, qu'il parlera comme l'eau?
SARL: Comme? Ah oui, oui vous dites comme ça en moldave. Oui oui.
CHIRITA: Da ian sa-i fac eu un examen Gulita, spune nineacai, cum se cheama frantuzeste furculita?
GUGULITA: Furculision.
CHIRITA: Frumos dar friptura?
GUGULITA: Fripturision.
CHIRITA: Prea frumos dar invartita?
GUGULITA: Invartision.
CHIRITA: Bravo Gulita bravo, Gulita (Il saruta.)
SARL (in parte): Gogomanition, va!
SCENA IV
Cei dinainte, ION (venind pe poarta)
ION: Cucoana, cucoana Iaca un ravas de la Iesi.
CHIRITA (tresarind): De la Iesi? A fi de la d-lui Cine l-o adus?
ION: Un jandar de la ispravnicie Cica-i grabnic.
CHIRITA: Grabnic? ada (Vrea sa ieie ravasul si se opreste.) Da asa s-aduce ravasul, mai oblojitule?
ION: Apoi cum?
CHIRITA: Cum? Nu ti-am spus c-acum ii moda s-aduca ravasele pe talgere? Ha?
ION: Iaca parca ravasele-s alivenci.
CHIRITA: Ce-ai zis? lipsesti de-aici si doar nu mi le-i aduce acu indata dupa moda c-atata-ti trebuie.
ION: Da unde sa gasesc eu talgere, cucoana? ca nu-s sofragiu.
CHIRITA: Du-te sus la jupaneasa de cere un talger s-un servet.
ION: Si servet?
CHIRITA: Si dupa ce-i pune servetu pe talger si ravasu pe servet sa mi-l prezentezi frumos ai auzit?
ION: Am auzit. (Se duce in casa zicand:) Sa pun talgeru pe servet si ravasu pe servet ba servetu pe ravas ba
SAFTA: Bine, soro, cum ai rabdare s-astepti, cand ii ravas grabnic de la frate-meu poate?
CHIRITA: Fie macar de la Pori-imparat am hotarat sa introduc in provintie obiceiurile din Iesi, doar ne-om mai roade putintel si noiN-am dreptate, monsiu Sarla?
SARL: Mult dreptat, mult in care pricin?
CHIRITA: In predmetul civilizatiei.
SARL: Civilization cu serviette?
CHIRITA: Pe assiette.
SARL: C'est l' étiquette?
CHIRITA: Cu serviette.
GUGULITA: Pe assiette.
SARL: Au fait (In parte.) Je n'y suis pas du tout.
SCENA V
Cei dinainte, ION (venind din casa si aducand ravasul acoperit sub servet si sub talger)
ION: Cucoana iaca ravasul de moda.
CHIRITA: Ada-l incoace (Cautand in talger.) Unde-i, ca nu-l vad in talger?
ION: Cred si eu daca-i de desubt.
CHIRITA (ridicand talgerul): Dedesubt? Asa te-am invatat eu? Nu-i nici sub talger? Ce-ai facut ravasu, tontule?
ION: Dec! se face ca nu stie ii sub servet ca de moda Nu mi-ai spus?
CHIRITA: Sub servet? (Azvarle servetul si gaseste ravasul in palma lui Ion.) Bata-te cucu, mangositule Ian vedeti, ma rog, c-o facut cu totul dimpotriva (Ia ravasul.)
ION: Ei! parca eu am fost de gemene cu moda asa mi-ai poruncit, asa am facut.
CHIRITA: Ai noroc ca-i ravas grabnic de la barbatu-meu ca ti-as arata eu
SAFTA: Da lasa-l incolo, cumnatica, si citeste azi
CHIRITA: Ian sa videm. (Citeste adresa ravasului:) "Ispravnicia tinutului catre preaiubita mea sotie, Chirita Barzoi, ot Barzoieni."
SARL: Comment? Madam est maritat c-un ispravnicie?
CHIRITA (zambind): Ba mi se pare ca c-un ispravnic nou Cumnatica, ce semn ii cand iti tiuie urechea stanga?
SAFTA: Semn bun, soro.
CHIRITA: Sa vedem Cruce-agiuta. (Citeste:) "Cu frateasca ma inchin si te sarut dulce, iubita Chirito. In sfarsit, cu mila lui Dumnezeu, m-am ispravnicit! Neamul nostru s-o inaltat! Ie-o pe-acolo cam pe mare cu megiesii, ca pe-aici las' pe mine. Scoala-te indata si vina in targ cu toata gospodaria si cu tot neamul dintre care nu uita a-mi aduce curcanul cel batran, c-am sa-l pun in slujba. Scris-am. Al d-tale ca un sot,
Grigori Barzoi"
CHIRITA: Kirie eleison! iata-ma-s ispravniceasa! (Nebuna de bucurie.) Cumnatica, Gulita, monsiu Sarla, Ioane is ispravniceasa!
TOTI (cu bucurie): Ispravniceasa!
CHIRITA (jucand singura de bucurie): Tra, la, la, la, la sunt ispravniceasa Cumnatica, vina sa te sarut. (Saruta pe Safta.) Gulita, vina si tu sa te sarut. (Saruta pe Gulita.) Monsiu Sarla, vina si d-ta sa te (Coboara ochii rusinata.)
SARL: S'il vous plait?
CHIRITA: Pardon Ioane, Ioane
SARL (in parte): Comment? Ion aussi?
CHIRITA: Ce era sa-ti spun? am uitat-o de bucurie Ha dute de spune surugiilor sa inhame postalionii la trasura cea galbena degraba degraba, ca o sa ne pornim la targ.
TOTI: La targ?
CHIRITA: Dar destul am mocnit la tara ian sa mai fantacsesc si eu prin targ, ca altele doar is ispravniceasa Nu ca adica mam fudulit dintr-aceasta sau ca mi-ar fi facut vro multamire mai deosebita Nu nu se sparie Chirita asa lesne cu una, cu doua Zau, nu minciuni nu stiu sa spun, ca nu-s ipo ipocondra M-am ispravnicit? sa-mi fie de bine Dac-am dorit-o am dorit-o numai de-o ambitie care am iar nu de alta. Ioane trimis-o boieriu vro ceata de jandari ca sa mearga pe langa obloane?
ION: A trimis o ceata intreaga: doi slujitori.
CHIRITA: Numai? Spune-le sa se gateasca Hai cara-te
ION: Iaca ma car, cucoana ispravniceasa maria-ta! (Iese.)
CHIRITA: Ispravniceasa! De-acum sa vedeti bontonuri si tinichele am sa-i durez s-un voiaj la Paris.
SAFTA: Tocmai pe-acolo? in tara nemteasca?
GUGULITA: Sa ma iei si pe mine, neneaca.
CHIRITA: Te-oi lua, puiule si pe monsiu Sarla si pe Luluta Parca vad pe pasport: baroana Chirita!am sa ma dau si eu de baroana, cum oi trece granita sa spariu nemtii!
SARL (in parte): Ii lipseste un dog.
CHIRITA: Qu' est-ce que, monsiu Sarla?
SARL: Je partage votre bonheur, madame.
CHIRITA: Ah oui, monsiu Sarla je suis heureuse pardessus la mesure
SARL: Je comprends peste masur.
CHIRITA: Tout à fait Hai iute sa ne gatim, ca sa plecam cu ziua Hai.
(Se aude glasul Lulutei in gradina, cantand.)
GUGULITA: Auzi, neneaca, glasu Lulutei?
CHIRITA: Iat-o, vine intr-acoace Stati locului.
(Se opresc langa boschet.)
SCENA VI
Cei dinainte, LULUTA (intra pe portita gradinii cantand si alungand un flutur cu un navod mic de baris)
LULUTA(Arie din "Baba-Harca": "Ei, zau, tare-mi pare bine")
Fluturas, vin' langa mine
Ah, ascult'al meu cuvant,
Ca si eu sunt ca si tine
Singurica pe pamant!
Nu zbura, nu zbura, stai
GULITA (cautand pe sus)
Iata-l, iata-l! mai, mai, mai!
LULUTA
Tare-i sprinten si frumos.
GULITA
Cand pe sus ii, cand pe jos.
LULUTA
Nu zbura, nu zbura, stai
GULITA
Iata-l, iata-l! mai, mai, mai!
LULUTA
Zau, te-oi prinde de-a te prinde
Un dor mare ma cuprinde.
Vin' cu mine fara frica
Ca-s si eu o fluturica
In zadar fugi pe-mprejur;
De-a te prinde eu ma jur.
In zadar zbori asa tare
Na, te-am prins Ce bine-mi pare!
(Luluta tranteste navodul in capul lui Gulita si-l prinde inauntru.)
LULUTA: L-am prins l-am prins.
GUGULITA: Da sezi binisor, Luluta, ca te spun neneacai
LULUTA: Vai de mine! in loc de flutur, am prins un carabus
Ha, ha, ha, ha, ha.
Carabus, carabus
Pe-a cui maini incapusi.
TOTI: Ha, ha, ha, ha
GULITA (manios): Carabus!auzi, neneaca? zice ca-s carabus.
CHIRITA: Nu te manie, Gulita, ca suguieste Luluta Luluto, vin- incoace la matusica sa-ti spun o veste buna.
LULUTA: Ce veste?
CHIRITA: M-am facut ispravniceasa.
LULUTA: Ei s-apoi?
CHIRITA: Apoi nu sari in sus de bucurie?
LULUTA: Nu.
CHIRITA (suparata, Saftei): Iti spun eu ca cateodata se pierde. (Tare.) Ei dar gateste-te, Luluta, c-o sa mergem la targ.
LULUTA (cu bucurie): Unde? la Iesi?
CHIRITA: Ba cole, alature cu Barzoieni unde-am mai fost an iarna.
LULUTA (trista): Ori acolo ori aici la tara totuna-i.
CHIRITA: D-apoi vezi d-ta te-ai deprins tot la Iesi Mai sezi si prin tinut, ca nu-i muri
LULUTA (plangand): Ba oi muri
CHIRITA: Indaratnico!
SARL (in parte): Pauvre enfant!
CHIRITA: Hai, sa ne gatim de drum Monsiu Sarla je vous prie à la bracette.
SARL (dandu-i bratul): Trop heureux, madame. (Da celalalt brat Saftei.) Madam cocona Safta, non poftesc?
SAFTA: Bucuros, domnule
SARL (in parte): J'ai l'air d'une cruche a deux anses tableau! (Chirita, Safta, Sarl si Gulita intra in casa.)
SCENA VII
LULUTA: Doamne! tare mi-i urat aici nu stiu ce sa fac toata ziua N-am pe nime care sa ma iubeasca de cand a murit biata nenecuta Matusica-i prea batrana si Gulita prea tanar nu ma pot intelege cu ei, cum ma intelegeam cu neneaca si cu Leonas dragu Leonas! unde-o fi el acu? de trei ani de cand nu l-am vazut, o fi crescut mare si m-o fi uitat poate da eu una stiu ca nu l-oi uita niciodata ca-l iubesc din copilarie.
(Arie din "Insuratei": "Zile dintai ale-nsotirii")
Scump suvenir de fericire,
Cu glasul tau de nalucire
Alungi ades a mea mahnire
Si ma ingani vesel, usor.
Ah! vin-acum, vis de placere,
Ca sa-mi aduci o mangaiere
Si, ca prin vis, a mea durere
Sa mi-o ridici in al tau zbor!
SCENA VIII
LULULTA, GULITA (venind pe portita gradinii)
GULITA (in parte): Am fugit pe usa din dos si am dat pin gradina ca sa scap de dascal Acum hai la grajd Tot oi sa incalec, in ciuda neneacai ma duc sa fur calul de la iesle Ia asa! de ce nu ma lasa de bunavoie. (Da cu ochii de Luluta.) Luluta!
LULUTA: A! iaca si monsiu carabus
GULITA: Iar ma faci carabus? Ian asculta, Luluta aici nu suntem la Iesi ca sa ma iei in ras Acu-s mare! si dar, te poftesc
LULUTA: Mare? vrea sa zica: esti carabus de cei cu doua coarne?
GULITA: Ba nici cu doua nici cu unu is cavaler! invat pe Telemac
LULUTA: Zau! ai ajuns pan-acolo? Nu te cred!
GULITA: Nu ma crezi? Asculta dar sa ti-l spun pe de rost Télémaque ne pouvait d' Ulysse dans sa douleur
LULUTA: Destul, ca doar nu-s profesor sa-mi spui lectia.
GULITA: Pacat, Luluta ca nu esti mata in locul lui monsiu Sarla ca, zau, mai mult as invata cu mata
LULUTA: Da de ce, Gulita?
GULITA: Nu stiu bine de ce dar cu mata mi-ar fi draga cartea.
LULUTA (in parte): Bietul copil!
GULITA: Mata iti tot bati joc de mine nu inteleg pricina pentru care dar cu toate aceste nu pot sa ma maniu pe mata cu tot dinadinsul ca-mi esti draguta na.
LULUTA: Draguta!
GULITA: Pre legea mea!
(Arie "Caruta postei")
Imi plac arsicii si zmeu-mi place;
Mi-e drag cu mingea de-a arunca.
Dar langa tine, ah! cum se face
Ca-mi trece gustul de-a ma juca?
Nu stiu, Luluta, cum, zau, se face
Ca-mi trece gustul de-a ma juca.
In puf sunt mester si suflu tare;
Dar cand pe tine eu te zaresc,
Raman deodata fara suflare
Si nu pot jocul sa-l ispravesc.
Cand vreau sa suflu n-am rasuflare;
Si bani si minte, tot prapadesc!
LULUTA: Bietul Gulita! Eu te-nteleg dar ce folos, ca esti inca copil!
GULITA: Copil? Ia sa vezi acusi daca-s copil cand oi alerga calare.
LULUTA: Cum! ce fel?
GULITA: Pe calul neneacai da sa nu spui, Luluta Asteapta aici. (Alearga in culisele din dreapta.)
SCENA IX
LULUTA, pe urma GULITA si ION
LULUTA (singura): Auzi ma rog? Gulita un copil de ieri, dealalta ieri, cum zice matusica Cine-ar fi crezut? Zau ca nu mai sunt copii astazi pe lume Ce huiet s-aude?
(Se aude in culisele din dreapta sfada intre Ion si Gulita.)
ION (in culise): Da lasa calu-n pace, cuconasule!
GULITA (asemene): Taci, Ioane, ca ti-oi da bacsis Hi cal hi cal
ION: Ce bacsis? Sa ma bata cucoana?
GULITA: Hi cal hi, cal (Striga surugieste.)
ION: Iaca pozna! nu lasa, mai! Sariti de opriti calul!
GULITA (rapit de cal, vine in scena speriat si tipand): Valeu! valeu! nu ma lasa, Ioane, ca ma tranteste. Valeu! valeu!
(Iese calare cu fuga pe poarta in dreapta.)
ION (alergand dintre culise): Vai de mamulica mea! de-acum mi-am gasit artagu cu cucoana Hait l-o umflat rusaliile (Iese prin fund, strigand:) Sariti sariti
LULUTA: Ha, ha, ha parca era fat-logofat din poveste. (Cade de ras pe canapea.)
(Se face zgomot in sat. Chirita, Safta si Sarl ies in cerdac.)
SCENA X
LULUTA, CHIRITA, SAFTA, SARL, TARANI
CHIRITA, SAFTA : Ce este? foc? talharii?
(Gulita trece pe la poarta, din dreapta in stanga, in fuga calului, strigand: "Neneaca monsiu dascal nu ma lasati valeu" Cativa tarani alearga dupa el, altii intra pe scena.)
CHIRITA, SAFTA: Vai de mine! Gulita calare?
SARL: Grands dieux! il est perdu, courons. (Se coboara repede din cerdac.)
CHIRITA: Perdu! mon odor? Ah! vah! sariti alergati
(Se coboara cu Safta in scena.)
(Arie din "Baba Harca": "Sariti sariti!")
CHIRITA
Sariti, sateni, argati,
Cu totii alergati.
Sariti si-mi ajutati
Copilul sa-mi scapati!
Iata-ma-s in disperare!
Sariti, sariti, alergati.
Gulita-i in pierzare;
Sariti de mi-l scapati!
COR
Sariti, sateni, argati,
Cu totii alergati.
Sariti de-o ajutati,
Copilul sa-i scapati!
(Toti alearga pe poarta si apuca pe urmele calului.)
LULUTA (singura): Vai de mine! Se vede ca-i in primejdie! Ma duc sa caut colonie, ca poate sa lesine matusica (Intra in casa.)
SCENA XI
LEONAS (ivindu-se la poarta) si, pe urma, LULUTA
LEONAS: Ce i-au apucat de alearga ca niste nebuni? Sa juri ca a lovit strechia pe tot satul Ian priveste cum se-ntrec Ce vad? doua cucoane cu dansii? Ce sa fie oare? Ian sa intreb la curte (Vine in scena.)
LULUTA (iesind in cerdac): Iaca colonia Hai degraba dupa dansii. (Se coboara repede si se intalneste cu Leonas.)
LEONAS: Luluta!
LULUTA: Leonas! Leonas aici! A! (Se arunca cu bucurie in bratele lui.)
LULUTA
Tu esti, iubite Leonas?
LEONAS
Eu sunt, iubite ingeras.
LULUTA
Nu-i vis? imi vine, zau, sa plang.
LEONAS
Nu-i vis in brate-mi eu te strang.
(Impreuna.)
Ah, ce fericire!
Ce vesela simtire
Simt acum ca te-am gasit,
O! scump odor iubit.
Dulcea mangaiere
Goneste-a mea durere,
Si-n rai mult asteptat
Parc-am intrat.
LULUTA (sarind de bucurie): I! cat imi pare de bine c-ai venit, Leonasule stii? imi vine sa rad si sa plang totodata De mult nu te-am vazut!
LEONAS (cu dragoste): De mult, draga Luluta tocmai de cand te-a luat cucoana Chirita sub epitropia ei si te-a adus la Barzoieni.
LULUTA (stergandu-si ochii): Asa de la moartea nenecutei.
LEONAS: Nu mai plange, Luluta ca, zau, acusi plang si eu.
LULUTA: Cum n-oi plange daca de trei ani de zile ma gasesc printre strainii care, pentru ca ma vad trista si pe ganduri, zic ca dau semne de nebunie Ei nu pot intelege ca mi-i dor de nenecuta.
LEONAS: Ce spui? Vrea sa zica esti nenorocita in casa Chiritei?
LULUTA: Apoi judeca tu insuti de pot fi fericita singura, orfana! departata de toti prietenii copilariei mele de tine, Leonas, care eram deprinsa sa te vad in toate zilele in casa maica-mea!
LEONAS: Biata Luluta! De stiam una ca asta nu ma duceam peste granita.
LULUTA: Cum? ai facut voiajuri?
LEONAS: De cum ne-au despartit intamplarile m-am pornit la Paris si am sezut acolo trei ani
LULUTA: Trei ani! incaltea gandit-ai vrodata la mine?
LEONAS: Nu o data dar totdeauna Si cum m-am intors in tara, cea intai dorinta a mea a fost ca sa te gasesc si sa te vad.
LULUTA: Ce bine-mi pare! De-acum cred ca-i sedea tot cu mine.
LEONAS: Numai de mi-a da voie cucoana Chirita.
LULUTA: De ce nu? Ce poate s-o supere sederea ta aici?
LEONAS: Poate sa nu-i vie la socoteala, pentru ca, dupa cum am aflat la Iasi de la sardarul Cuculet, se vede ca Chirita planuieste ca sa te marite mai tarziu cu Gulita.
LULUTA: Cu Gulita? Ha, ha, ha, ha Da nu l-ai vazut cum merge calare? Ha, ha, ha!
LEONAS: Cum? Ce are a face?
LULUTA: Dupa dansul alearga acu tot satul: il haituieste.
LEONAS (cu mirare): Nu te inteleg Dar oare ce s-aude?
(Zgomot afara.)
LULUTA: Or fi haitasii lui Gulita (Merge in fund si cauta intre culise.) Dar iata-i ei sunt aduc vanatul aici Hai degraba, Leonas, sa ne ascundem cole in boschet. (Merg amandoi in boschet.)
SCENA XII
LULUTA si LEONAS (in boschet), TARANII
(aduc pe Gulita lesinat si-l aseaza pe un scaun in fata publicului),
CHIRITA, SAFTA, SARL, ION (vin plangand imprejurul lui Gulita)
(Aria din "Baba Harca": "Bobii hai, bobii na")
COR
Vai de el, a murit!
Iata-l.
Calul rau l-a busit!
Cata-l.
A murit, a murit,
Iata-l!
CHIRITA(cu deznadajduire)
A murit Gugulea meu!
COR
Ierte-l, ierte-l Dumnezeu!
CHIRITA (bocind): Gulita mamei! Gugulita nineacai cat era el de frumusel cat era de sprintinel, s-acum iata-l teapan bujorasu mamei l-am pierdut!
LULUTA si LEONAS (in parte, speriati): A murit!
SARL (apropiindu-se de Gulita): No taci, madam cocona ca el nu-i murit traiesc bine. (Cauta sa-l dezlesine.)
CHIRITA: N-o murit! esti sigur, monsiu Sarla Ah, as fi in stare sa ma duc la Ierusalim pe gios cu traista-n cap. (Bocind cu bucurie.) Ingerasu mamei! n-o murit!
SARL: Destul tipat acum asurzit la mine. Apa de colonie este?
CHIRITA: Na flacornul meu da-i la nas Gugulita mamei (Furioasa.) Ei las', bade Ioane, ca te-oi drege eu.
SARL (punand flaconul sub nasul lui Gulita): Enfin! voilà qu'il revient, son nez remue!
CHIRITA: Son nez remue? quel bonheur! Cher Goulitze! il a mangé une terrible comment dites-vous en français? une terrible tranta!
GUGULITA (trezindu-se, cu glasul slab): Trantision.
TOTI: A!
CHIRITA: Trantision! o inviet frantuzeste! Gugulita nineacai!
(Il strange in brate.)
LEONAS, LULUTA (in boschet): Trantision? Ha, ha, ha, ha.
CHIRITA: Cine chicoteste aici? (Alearga furioasa in boschet.) Luluta cu un cavaler! Ce faci aici, dimoni? si d-ta, cuconasule, cine esti? ce cauti? ce vrei?
LEONAS (iesind din boschet): Cucoana Chirita mai intai ma inchin cu supunere.
CHIRITA: Si al doile?
LEONAS: Al doile nu lipsesc a cerceta despre intregimea fericirii sanatatii d-tale, ca afland
CHIRITA (de tot furioasa): Si al treile?
LULUTA: Al treile vei sti ca d-lui ii Leonas, prietenul meu din copilarie.
CHIRITA: Leonas? A! d-ta esti domnu Leonas? ma bucur Iesi afara din ograda, nerusinatule.
LULUTA: Sa iasa? de ce sa iasa?
CHIRITA: Te-oi invata eu sa razi de Gulita Auzi, ma rog? Vine pe furis in casa mea si in loc sa ma mangaie la suparare ii vine chef de ras? ghidi strengar!
LEONAS: Cucoana Chirita mai intai
CHIRITA: Intai, al doile s-al treile iesi afara cara-te cat e treaba cu cinste sa nu te mai vad Auzi? un chichirnet acolo!
LEONAS (manios): Ian asculta, Barzoaio, ai noroc ca esti de cand Papura-Voda c-apoi
CHIRITA: Minciuni spui ca tocmai ieri am implinit 35 de ani.
SARL (in parte): Oh! elle est bonne celle la.
LEONAS: 35 fara miercuri, fara vineri si fara sambete.
CHIRITA: Ce-ai zis? imi lipsesc sambetele? (Catre tarani.) Mari ia impingeti-l, mai, de spate pe poarta, sa-l invat eu a vorbi cu ispravnicesele.
(Taranii vor sa se repeada asupra lui Leonas.)
LEONAS (scotand un pistol): Sa nu va miscati, ca dau.
GUGULITA (ascunzandu-se dupa Chirita): Neneaca ne-mpusca!
CHIRITA (ascunzandu-se dupa Safta): Vai de mine, c-aista-i volintir!
SAFTA (ascunzandu-se dupa Sarl): Nu lasa, monsiu Sarla.
SARL (alergand inaintea lui Leonas): Arrêtez, monsieur
LULUTA (langa Leonas): Leonas, te rog nu face vro nenorocire.
LEONAS: N-ai nici o frica, Luluta. Cat pentru d-ta, Chiritoaio scrie-n frunte ce-ti spun: de azi inainte te asteapta la toate sotiile din partea mea.
CHIRITA: Nu-mi pasa, ca-s ispravniceasa.
LEONAS: Tu, Luluta draga fii linistita, c-oi priveghe totdeauna asupra ta. Adio (Saruta pe Luluta si se departeaza spre fund.) Sa ne vedem sanatosi, Barzoaie.
CHIRITA: Ba sa te vad, cand te-oi chema eu
(Impreuna.)
LEONAS: (Arie din ""Baba Harca: "Dar ce este, ce-ntamplare")
Lasa, lasa, Chiritoaie,
Baba-Cloanta, ra strigoaie.
Ii pati tu, vai de tine,
Multe sotii de la mine!
CHIRITA si CORUL
Cale buna, sprancenata,
Mergi la dracu, sa-i fii plata;
Si sa nu dai ochi cu mine,
Ca-i pati, zau, o rusine.
LULUTA (cautand sa impace pe Leonas)
Mergi, iubite,-n cale buna
Nu te pune c-o nebuna.
SARL (cautand sa impace pe Chirita)
Non te superi de manie
Non te-apuc l'apoplexie.
(Impreuna.)
LEONAS
Lasa, lasa, Chiritoaie etc.
CHIRITA si CORUL
Cale buna, sprancenata etc.
(Leonas iese.)
SCENA XIII
Cei dinainte, afara de LEONAS
CHIRITA: S-o dus volintiriu?
TARANII: S-a dus.
CHIRITA: De-acum hai sa ne ducem si noi la targ ca sa ne punem in sigurantie Ioane, gata-s trasurile?
ION: Gata, cucoana.
CHIRITA: Du-te de zi jandarilor sa vie aici cu sabiile scoase (Ion iese.) Cumnatica, pune la cale sa duca lucrurile la trasura (Safta intra in casa.) Si voi, na doi fifirigi sa beti in sanatatea boieriului.
TARANII: Sa traiasca boierul ispravnic!
CHIRITA: Amin!
(Jandarmii intra pe poarta cu sabiile scoase si stau in fund. Safta vine aducand sapca lui Gulita si capela Lulutei. Cateva slugi ies totodata din casa purtand geamandanuri, cutii si saltele si se indreapta spre poarta.)
CHIRITA: Iaca si jandarii iaca si lucrurile suntem gata ca s-un purces Haideti de-acum Gulita, da bratul Lulutei Monsieur Charles, je vous prie a la bracette.
SARL: Comment? vraiment, nous partons?
CHIRITA: Oui, nous lavons le baril.
SARL: Le baril?
CHIRITA (cu nerabdare): Oui nous lavons le baril spalam putina quoi nous disons comme ça en moldave.
SARL: Ah! (In parte.) C'est égal, elle m'agace de plus en plus.
GUGULITA: Neneaca da nu iei s-un curcan fript la drum?
CHIRITA: Iaca ca era sa uit curcanu cel batran Ioane, ie curcanu sa-l duci boieriului.
ION (iese): Indata, cucoana (Vine aducand un curcan in brate.)
CHIRITA: Hai (Cu entuziasm.) La ispravnicie!
COR (Arie "Sonni la trompa-ntrepida")
CHIRITA, SAFTA, SARL, GUGULITA
Hai la ispravnicie,
In slava, avutie
Si-n lunga veselie
De-acuma sa traim!
TARANII
A voastr-ispravnicie
Ferice sa va fie.
Buna calatorie
Cu totii va dorim.
CHIRITA
Ah! sunt ispravniceasa!
Parca-s imparateasa.
Aferim, motpaneasa!
Chirito, aferim!
Ah!
(In repriza corului, jandarmii pornesc inainte; dupa ei, Luluta cu Gulita, pe urma Sarl dand bratul Chiritei si Saftei si, in sfarsit, Ion purtand curcanul. Mars general. Taranii arunca cusmele in sus.)
(Cortina cade.)
----------------------------------------------------------------------
ACTUL II
Teatrul reprezinta salonul Chiritei, cu cinci usi: una in fund care duce afara si cate doua de fiecare parte. O canapea in stanga pe planul I, jilturi, scaune s.c.l.
(Scena se petrece intr-un targ din tinut.)
SCENA I
(Air "Des Compliments")
CHIRITA (pe canapea)
Iata-ma-s ispravniceasa!
Dorul meu s-a implinit.
Ce vis (bis) frumos si fericit!
M-am facut cea mai aleasa
Si tot neamul mi-am marit.
Ce vis (bis) frumos si fericit!
Toata lumea mi se-nchina,
Caci aice eu domnesc,
Si din oricare pricina
Eu intai ma folosesc.
Pastravi buni si caprioare,
Capatane de zahar,
Juvaeruri, bani, odoare
Toate le primesc in dar!
Iata-ma-s ispravniceasa!
S.c.l., s.c.l.
SCENA II
CHIRITA, ION (in livrea)
ION: Cucoana cucoana jidovii cei cu pricina de ieri au adus zece capatani de zahar.
CHIRITA: Numai? tartanii dracului tot saferi! De unde fagaduise 12 capatani Las' ca mi-or mai cade ei la mana
ION: Sa le primesc?
CHIRITA: Auzi vorba? Du-le in camara!
(Ion iese si incepe a cara capatanile prin fundul scenei cate doua, doua. El le duce in odaia din fund in stanga si, de cate ori trece, numara tare capatanile, zicand: doua, patru, sase, opt, zece.)
CHIRITA (in parte): Dulce-i viata de ispravniceasa! zaharita viata! Ai jandari la poarta, la scara, la usa si cand iesi la primblare, ai alai pe langa trasura Cu toate aceste de m-as porni mai degraba la Paris! ca m-am saturat de Moldova of! de-ar veni azi monsiu Sarla de la Iesi sa-mi aduca pasportu, m-as porni cu nepusa masa Pune-ti in gand efect ce-oi sa fac la Paris ca ispravniceasa Oi sa le par frantuzilor cat
ION (trecand prin fund): Doua!
CHIRITA (intorcandu-se): Ce?
SCENA III
CHIRITA, BARZOI (iese din odaia din stanga, cea de pe planul I. El poarta sapca de aghiotant si un palton cu bumbi mari cat niste farfurioare.)
BARZOI (intrand): Arda-le focu straie nemtesti, ca-mi vin de hac!
CHIRITA: Da bine, frate, inca nu te-ai mai dus la cantelerie?
BARZOI: Apoi da! de cand m-ai scos din minte ca sa ma schimosesti in starie stramte, pun cate doua ceasuri pana ma-mbrac si ian priveste ce seaman cu bumbii isti mari? Parca-s un negustor de farfurii.
CHIRITA: Ian taci, taci ca de-o mie de ori te prinde mai bine asa, decat cu anteriu si cu giubeaua incalte mai sameni a ispravnic dar inainte parca erai un lautar din tarafu lui Barbu stii? cel cu naiu.
BARZOI: Ai vorbit de te-ai prichit. Macar! ce-mi mai bat eu capul sa te-aduc la cunostinta! De cand te-ai facut ispravniceasa nu ti-o ramas fire de minte in cap nici macar
ION (trecand): Patru.
CHIRITA (manioasa): Ce face?
BARZOI (vazand capatanile): Ce-s aeste, Ioane?
ION: Peschesu jidovilor celor cu pricina zece capatani.
BARZOI (Chiritei): Socot ca nu te-ai mai jalui ca n-ai zahar Hai, apuca-te de dulceti.
CHIRITA: Eu? sa fac dulceti? Ai nebunit?
BARZOI: D-apoi cine? eu?
CHIRITA: Faca cumnatica Safta, sora-ta da eu stiu ca nu mi-oi parli fata la foc.
BARZOI: Ce fata? ce fata? Da pan-acum, ma rog, cum ti-ai parlit-o ca toate celelalte gospodine din targ?
CHIRITA: Pan-acu nu eram ispravniceasa de asta intelesum- ai?
BARZOI: Ard-o focu ispravnicie! ca mare belea-i pe capul meu! De cand m-o impins pacatele sa fiu in slujba tot dojane primesc de la departament
CHIRITA: Dojane?
BARZOI: Asta n-ar fi nimica dar ati capchiet cu totii in casa ba inca m-ati capchiet si pe mine!
CHIRITA: Ce te-o apucat azi?
BARZOI: Las' ca d-neei cucoana nu se mai catadicseste sa caute de gospodarie sa faca cozonaci, pasca, pastramuri, dulceti, vutci, visinapuri ca la casa omului sau macar sa-mi faca la masa vrun cheschet, vro plachie, vro musaca, vro capama, vro paclava vro ciulama bucate crestinesti sanatoase si usoare unde! sede toata ziua pe tandur, la tualeta, si din blanmanjele, din bulionuri, din garnituri nemtesti nu ma slabeste auzi? blanmanjele? bulionuri? Bors si alivenci ca cu astea am crescut in casa parinteasca
CHIRITA: Iar o inceput litopisitu!
BARZOI: S-apoi si alt pacat a luat obicei sa aduca la sfarsitul mesei paharute verzi cu apa calda cica asa-i moda la Iesi de-si spala gura unii dinaintea altora si nu-i zi in care sa nu ma-nsel si sa nu beau apa calda!
CHIRITA (publicului, aratand pe Barzoi cu dispret): Priviti-l, ma rog!
BARZOI: Si cand ar fi numai atata d-apoi de-acole cheltuieli, nu saga pe mobili noua cu lastic pe trasuri de cele cu fundu la pamant pe straie cu fir la slugi pe lampe de cele cu apa pe fleacuri capele rochii cu jiletce cusme jidovesti de ascuns mainile iarna conterturi de strans talia Cine le mai poate insira? Da-i lipsa de pasari in ograda da-i camara pustie as! ce-i pasa cucoanei! cand o cauti unde-o gasesti?! la sandra mandra.
CHIRITA: Sandra mandra?
BARZOI: Dar cea care vinde rochii si capele Sarmana Chirita! ai nebunit la batranete, fata mea!
CHIRITA: Ian nu mai bodogani ca parca esti o moara stricata Mai bine du-te la cantelerie, ca te-or fi asteptand impricinatii.
ION (trecand): Zece!
BARZOI (tresarind): Zece impricinati?
CHIRITA: Ha, ha, ha, ha S-o spariet ispravnicu de treaba multa. Hai cara-te si vina mai devreme acasa, ca astazi avem musafiri.
BARZOI: Ce musafiri?
CHIRITA: Ai uitat ca dam masa mare astazi de ziua buna ca ma duc la Paris si ca logodim pe Gulita cu Luluta?
BARZOI: Ba ca sa zici alta nebunie!
CHIRITA: Nebunie?
BARZOI: Gulita-i prea tanar.
CHIRITA: Cu atata mai bine insuratu de dimineata si mancatu devreme
BARZOI: Si Luluta-i bolnava patimasa are toane de nebunie. N-o vezi toata ziua cum necajeste biata mata din casa? Cum o sa-mi dau eu baietu bunatate de odor in mainile ei?
CHIRITA: Cu adevarat ii cam lipsita acu dar i-a trece Cand o ave un barbat n-a mai bate matile.
BARZOI: Da de unde stii ca s-o indrepta?
CHIRITA: Stiu, ca doar si mie-mi erau dragi matile pan-a nu ma marita si cum te-am vazut pe d-ta, nu m-am mai uitat la ele S-apoi s-o indrepta, nu s-o indrepta vrei sa pierdem zezstrea Lulutei de la mana?
BARZOI: Ei, bine treaca pentru logodna dar la Paris ce ai sa cauti?
CHIRITA: Sa ma primblu sa ma mai racoresc, ca m-am uscat aici in provintie.
BARZOI (pufnind): Ba ca chiar se vede ca nu te-ai uitat de mult in oglinda!
CHIRITA: M-am uscat iti zic si de nu m-oi porni degraba sa stii ca-mi vine ipohondrie (Tipand.) Of! ca nu mai pot trai in tara asta!
BARZOI: Taci, soro nu racni asa, ca te-aude musafirul Du-te si la Beligrad daca vrei.
CHIRITA: Musafiriu? ofiteriu? cu adevarat?
BARZOI: De treaba ofiter, sa-ti spun drept! De aseara de cand a tras in gazda la noi tot parinte ispravnice mi-a zis.
CHIRITA: Nu ti-o spus cu ce treaba o venit aici?
BARZOI: Nu dar l-am priceput eu Pare-mi-se ca-i trimis tiptil ca sa cerceteze starea ispravniciilor.
CHIRITA: Daca-i asa de ce sezi si nu te duci la cantelerie? ca-s aproape de 12.
BARZOI: Iaca ma duc doar nu dau tatarii insa ian asculta, soro: cata sa fie masa gata mai devreme, ca eu nu-s deprins nemteste.
CHIRITA: Inainte de 5 ceasuri nu se poate.
BARZOI: La 5? cand se pun boierii la carti?
CHIRITA: Asa-i moda la Iesi.
BARZOI: Sta-i-ar in gat cine-o mai scornit-o! (Iese furios prin fund.)
CHIRITA (singura): Ei! geaba, geaba! cat imi bat eu capul sa-l mai cioplesc sa-l mai chilesc pace! ii sta rugina de-o schioapa la ceafa. Ce deosebire cu musafiriu nostru! il cunosti cat de colo ca-i civilizat Iaca, de pilda aseara, cand am luat ceaiu ofiteriu si-o pus frumusel zaharu-n ceasca cu clestele cel de argint da d-lui las' ca bodoganeste ca n-ar trebui sa deie ceai la iuli, pe calduri dar ce face? ie zaharu cu degetele din zaharnita s-apoi il pune in cleste incat imi vine asa paracsan! Imi era mai mare rusinea de ofiter aseara (Catre public.) mai ales ca stiti una? imi face curte motpanu ce va spune Chirita!
SCENA IV
CHIRITA, LEONAS (imbracat in uniforma de ofiter si purtand mustati mincinoase, iese din odaia din dreapta, cea de pe planul I)
(Arie din "Ramasag": "Am inghetat")
CHIRITA (in parte)
Iata-l, valeu!
Fara sa vreu
Simt acum, zau,
Ca ma rosesc!
Mii de furnici,
De tricolici,
De varcolici
Vai! ma muncesc!
LEONAS (in parte)
Iat-o, valeu!
Fara sa vreu
Baba mereu
O intalnesc.
Ma jur aici,
Ca tricolici
Ca varcolici,
Sa o muncesc!
CHIRITA: Buna dimineata bonjur, monsie Cum ai petrecut noaptea?
LEONAS: Sarut mainile cat se poate de bine mai ales ca am avut un vis de minune.
CHIRITA (cochetand): Ii fi visat poate ca te-ai facut ghinarar.
LEONAS: Atata nu-i nimica.
CHIRITA: Crai poate?
LEONAS (apropiindu-se si luand pe Chirita de mana): Crai? cum o intelegi vorba asta, cuconita?
CHIRITA: Cum ti-a placea mai bine d-tale.
LEONAS: Dar daca mi-ar placea sa ma fac putintel crai in minutul acesta nu te-ai supara?
CHIRITA (coborand ochii si tragandu-si mana): Vai de mine, ca reci ti-s mainile
LEONAS: Dovada ca mi-i inima fierbinte.
CHIRITA: A fi, ca-i lumea ra dar ce vis zici c-ai avut?
LEONAS: O bazaconie din ceea lume. Pune-ti in gand ca parca ma furase o zana si ma dusese intr-o gradina plina de pasari galbene.
CHIRITA: Or fi fost canari.
LEONAS: Canari ganguri nu-ti pot spune dar ce-i curios, ca toate se inchinau la mine si-mi cantau ia asa (imitand un canar) chiriririririta chiriririririiiita
CHIRITA: Chirita? Ei, apoi era canar si, zau, pomenea numele meu, Chiririririiita?
LEONAS: Te indoiesti? (Cauta cu dragoste la Chirita si ofteaza.)
CHIRITA (coboara ochii): Ba nu dimpotriva mai vartos dar ma mir de unde si pana unde? nu pot intelege ce insemneaza
LEONAS: Nu intelegi ca am adormit cu gandul la mata?
CHIRITA: Asta ma flatariseste domnule (cu pudoare), insa nu se cade sa mi-o spui nitam, nisam tronc in obraz
LEONAS (facand ca-i deznadajduit): Vai de mine! poate ca te-am suparat cu vorbele mele?
CHIRITA: Ce se potriveste! Nu se supara Chirita cu una, cu doua dar trebuie sa socotesti ca-s o fiinta gingasa impresionabila sentimentabila
LEONAS (in parte): Iaca, frate! si ea vorbeste limba cea noua cu bibiluri.
CHIRITA: Trebuie sa socotesti ca cuvintele d-tale pot sa ma scoata din sarite si sa-mi pricinuiasca un nicsis
LEONAS: Un nicsis? Ah, scumpa mea cucoana Chirita hai! crede-ma ca de cand sunt in lume n-am intalnit un ipochimen atat de nostim ca mata
CHIRITA (cu dragoste): Sa ma vezi moarta?
LEONAS: Sa te vad si cand ai sti! cand ai pricepe zguduiturile inimii mele! Stii? parca se tot cutremura pamantul!
CHIRITA (cu dragoste): Sa ma vezi pe nasele?
LEONAS: Sa M-ai fermecat m-ai scos din simtiri caci cand te zaresc ia asa-mi scapara pe dinaintea ochilor sa juri ca esti un fulger o trasnita
CHIRITA: Trasnita?
LEONAS: Ba nu, trasnit m-a luat gura inainte Ah! Chiritoaie, esti o zana.
CHIRITA (cochetand): Ian las'.
LEONAS: Un mutun
CHIRITA: Ei
LEONAS: O zarnacade.
CHIRITA (bucuroasa): O acade? O zarnacade? ah!
LEONAS: Chiritoaio, Barzoaio, daca ma iubesti da-mi portretul matale.
CHIRITA: Da cum, Doamne, iarta-ma? asa indata?
LEONAS: Da-mi-l ori ma-mpusc in ochii matale cei verzi
(Scoate un pistol de ciocolata.)
CHIRITA (speriata): Vai de mine ca avan mai esti! (Scotand un portret mare din san si dandu-l lui Leonas.) Na, frate, si nu face pacat.
LEONAS: Ah! Chiritoaie sa fii blagovestita in vecii vecilor ca m-ai scapat de la moarte (Musca pistolul, in parte.) Buna ciocolata!
CHIRITA (in parte): Ei, apoi mi-i dragut si pace
(Arie din "Doi morti": "Ia tiganca maladaia")
LEONAS (cu foc)
Ah, Chirito, scumpa zana,
De-acum esti a mea stapana.
Si-n veci te-oi iubi!
CHIRITA (cu dragoste)
Ah si eu, zau, totodata
Cu-a mea dragoste-nfocata
Nici ca te-oi slabi.
(Se imbratiseaza cu foc.)
(Impreuna.)
LEONAS (in parte)
Vai! babornita batrana,
Bine ca te-am pus la mana.
Cum te-oi mai suci!
CHIRITA (in parte)
Bine ca l-am pus la mana
De-acum sunt a lui stapana
Cat l-oi mai iubi!
(Leonas o strange tare pe Chirita in brate. Chirita se smuceste rusinoasa.)
CHIRITA: Ah Leonas te rog menajariseste-ma nu face abuz de slabiciunea unei gingase fiinte: daca ma iubesti daca-ti sunt scumpa fii delicat nu ma opri mai mult lasa-ma sa fug ca ma munceste cugetul
(Se tot trage indarat.)
LEONAS (fara a sa misca din loc, in parte): Du-te la Bender, rusalie.
(Impreuna.)
LEONAS
Vai, baborni&#
Crezi ca ne lipseste ceva?
Poti adauga opera - comentariul,
eseul sau referatul despre opera care lipseste.
Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.
