Miorita a fost descoperita de Alecu Russo in muntii Vrancei, pe cand se afla in exil la Soveja. A fost publicata pentru prima data de Vasile Alecsandri, in 1852, in culegerea intitulata Poezii poporale. Balade (cantece batranestI) adunate si indreptate.
Pentru Mihai Emines-cu balada Miorita era acea inspiratiune Jara seaman, acel suspin al brazilor si al izvoarelor de pe Carpati".
Miorita este rezultatul unui proces de creatie secular, o sinteza a experientei de viata a poporului roman.
Balada cunoaste numeroase variante, raspandite pe intregul teritoriul romanesc.
Tema baladei o constituie o drama pastoreasca din timpul transhumantei. Subiectul sau este simplu: intre trei ciobani (Unu-i Moldo-van,/Unu-i Ungurean/ Si unui Vrancean") se naste un conflict, pricinuit de invidia pe care ungureanul si vran-ceanul o poarta moldoveanului care e mai or-toman, / S-are oi mai multe, /Mandre si cornute,/ Si cai invatati/ Si cani mai barbati!". Cei doi isi pun in gand sa il omoare pe ciobanul moldovean.
O miorita nazdravana il instiinteaza pe baci de complotul pus la cale impotriva sa. Nu se precizeaza daca moldoveanul a fost sau nu omorat, ci sunt prezentate atitudinea si gandurile acestuia in fata mortii.
Structural, Miorita este alcatuita din doua mari parti: una epica, in care sunt relatate faptele, si una lirica, in care sunt prezentate testamentul baciului si rugamintea de a-i fi instiintata maicuta cu braul de lana" asupra celor intamplate.
Potrivit cercetatorilor, motivele pe care le dezvolta balada Miorita sunt: motivul transhumantei, motivul complotului, motivul mioarei nazdravane, motivul testamentului, motivul alegoriei moarte-nunta si motivul maicutei batrane.
Prima parte a baladei are valoare de expoziti-une si prezinta imaginea cadrului natural in care se vor derula faptele. Este vorba de un loc plin de lumina si calm, care exprima acordul deplin intre om si natura. Deosebit de sugestive sunt metaforele Pun picior de plai,/Pe-o gura de rai", cu ajutorul carora suntem introdusi, parca, intr-o lume a basmului. in aceeasi atmosfera senina este prezentata coborarea la vale a celor trei turme de miei,/cu trei ciobanei".
Acest echilibru este zdruncinat, caci apare motivul complotului. Se creeaza un puternic contrast intre atmosfera senina, cu natura feerica, din primul tablou si gandurile sumbre, cu motivatie meschina, ale complotistilor.
Partea a doua a baladei, intriga, are un caracter pronuntat dramatic. Se insista asupra nelinistii oii nazdravane, subliniindu se zbuciumul ei, care nu prevesteste nimic bu.n: Dar cea Miorita/Cu lana pla-vita/De trei zile-ncoace/ Gura nu-i mai tace, /Iarba nu-i mai place".
Dialogul care urmeaza intre oaie si cioban imprima baladei un caracter dramatic, sugerand totodata perfecta armonie intre om si natura: Miorita laie,/Laie, hucalaie./De trei zile ncoace/Gura nu-ti mai tace!/Ori iarba nu-ti place,/Ori esti bolnavioa-ra,/Draguta Mioara?" La intrebarile ciobanasului mioara ii dezvaluie pricina nelinistii sale: complotul celorlalti doi ciobani.
Cu motivul mioarei nazdravane se incheie partea epica a baladei, de aici incolo aceasta avand o evolutie precumpanitor lirica. Acum este introdus motivul testamentului. Ciobanasul isi exprima mai intai dorinta de a fi inmormantat in apropierea stanii, pentru a nu se desparti de ceea ce i-a fost drag in viata (Ca sa ma ingroape/Aice pe-aproape./in strunga de oi,/Sa Jiu tot cu voi;/in dosul stanii,/Sa-mi aud canii"), demonstrand inca o data legatura omului cu mediul natural in care a trait si de care nu se poate lipsi nici dupa moarte. ta despre arta si critica lipsa de modernitate in gandirea artistica a tatalui. Cele doua conceptii estetice atat de diferite - Manole Crudu continua sa creada in umanismul generos al artei, in misiunea ei de a-i innobila pe oameni, in vreme ce Vlad considera drept unica posibilitate de manifestare a ariei afirmarea fatisa a tenebrelor din om - nu sunt altceva decat reflexele exterioare ale unor viziuni artistice total deosebite.
Manole este tipul artistului generos, debordant in dragostea lui pentru arta si viata. Optimismului si vitalitatii tatalui sau Vlad ii opune pesimismul sau infricosat, deruta si incertitudinile sale.
Manole Crudu inregistreaza esecuri atat in viata de familie (Vlad ii reproseaza faptul ca toata viata s-a lasat absorbit de munca sa si nu a dat atentie celor din juR), cat si in dragoste. in acele clipe cumplite de boala, de restriste, el ar fi dorit sa legalizeze, prin casatorie, o veche legatura cu actrita Cla-udia Roxan, care insa il refuza. Claudia ii reproseaza egoismul monstruos", faptul ca a dat tot ce avea mai bun in el creatiilor sale, privan-du-i pe cei din jurul sau de atentia si dragostea sa. Acest lucru nu o impiedica totusi sa-i fie alaturi, sa-i atenueze sentimentul singuratatii si spaima de moarte.
Esecul in dragoste nu se termina aici. Manole se indragosteste de Cris-tina, fiica menajerei lui, al carei fior adolescentin ii trezeste setea de viata: Pentru mine" - ii spunea el - tu insemni mai mult decat iti poti inchipui, pentru ca tu, prezenta ta e viata, intelegi?"
Iubirea pentru Cristi-na, nelamurita in esenta ei, ii da puterea de a-si relua activitatea creatoare, incercand sa modeleze chipul tinerei intr-o statuie a adolescentei.
Cristina il respinge, caci iubirea pe care o incerca pentru el era cea a unei fiice, iar Toma, cel de-al doilea fiu al lui Manole Crudu, i-o rapeste pe Cristina cu totul.
Aceste esecuri, aproape simultane, reprosurile celorlalti, complexele batranetii, boala il fac pe Manole sa se teama, sa se indoiasca chiar de adevarul operei sale.
Criza se rezolva, dupa cum ii impune propria lui vocatie de artist, in sensul de a sculpta pana in ultima clipa.
Manole se inchide in atelier si modeleaza intr-un grup alegoric propria lui spaima de gol, de tenebre, propria sa obsesie. Sculptura rezultata este expresia fricii de moarte, a panicii devastatoare. Dar, lucrand-o, Manole se elibereaza de spaime, de angoase. Arta si-a dovedit din nou rolul ei de catharsis (purificarea spiritului prin efort creator, prin arta), si-a implinit functia ei sociala. Zbaterile sale se sfarsesc. Prin sculptura sa, Manole nu numai ca se elibereaza de tenebre, ci regaseste sensul fundamental al artei, ca permanent izvor de regenerare: Viata trebuie incontinuu recreata. Daca vrei sa Jii un artist, esti obligat sa accepti munca asta de Sisif."
