Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Comentariu literar Balta-Alba, de Vasile Alecsandri - referat :: Balta Alba


Vasile ALECSANDRI Balta Alba
Tema operei Balta-Alba

Tema povestirii o constituie imaginea Valahiei din secolul al XIX-lea, realizata prin contradictia stridenta dintre aspectele primitive si cele de civilizatie avansata, viziune naucitoare pentru vizitatorul european.

Naratiunea este la persoana I pe parcursul intregii povestiri, inceputul fiind relatat, la persoana a III-a, de vocea auctoriala (naratorul se confunda cu autoruL), in ipostaza unui tanar valah, iar intamplarile propriu-zise sunt istorisite de naratorul-personaj, adica turistul francez. Modalitatea narativa se remarca, asadar, prin prezenta marcilor formale ale naratorului subiectiv, de unde reiese apropierea acestuia de evenimente, pana la substituirea lui de catre personaj. Perspectiva temporala este continua si limitata, evenimentele sunt povestite cronologic si se desfasoara in numai 24 de ore. Perspectiva spatiala reflecta un spatiu real, statiunea balneara Balta-Alba si un spatiu imaginar inchis, al bulversarii si perplexitatii din constiinta protagonistului.


Alecsandri este primul care aduna si publica productiile literaturii populare si creatorul pastelului, ca specie literara lirica. Garabet lbraileanu sustinea insa ca paginile interesante si moderne sunt cele de proza, desi exista prejudecata ca „Alecsandri este mai ales, si mai inainte de toate, un poet in versuri”, iar George Calinescu aprecia ca proza constituie „cea mai durabila parte a operei sale”.

Povestirea Balta-Alba a fost scrisa in vara anului 1847, cand Alecsandri se afla in aceasta statiune balneara, fiind publicata mai intai in revista „Calendarul pentru romani” a lui Gheorghe Asachi, din Iasi, in 1848, apoi in revista „Romania literara” (1855).

Naratiunea Balta-Alba are ca principala modalitate literara de creatie motivul strainului, frecvent in secolul al XVIII-lea mai ales in literatura franceza. Montesquieu in Scrisorile persane si Voltaire in Naivul folosesc drept pretext, pentru a realiza o imagine mai sugestiva a societatii franceze din acel timp, vizita unor straini, care observa mult mai profund si mai adevarat aspectele sociale si istorice decat oamenii locului, obisnuiti deja cu imaginile respective, devenite banale pentru ei.




In literatura romana, romanul Zodia Cancerului sau Vremea Ducai-Voda de Mihail Sadoveanu ilustreaza motivul strainului prin intermediul abatelui de Marenne, care calatorea „din Apus spre Rasarit”, strabatand Moldova in drumul spre Istanbul si avand o misiune secreta, ce-i fusese incredintata de marchizul de Croissy, secretar si ministru de externe „al Regelui Soare” din Franta.

Povestirea Balta-Alba are la baza constructiei literare motivul strainului in ipostaza unui tanar pictor francez, care intreprinde un voiaj in Orient, prilej cu care observa si comenteaza cele vazute in timpul calatoriei prin Valahia.

Comicul operei Balta Alba

Comicul povestirii este construit prin contrastul dintre aparenta si esenta, dintre ceea ce protagonistul nadajduieste sa gaseasca in Valahia si ceea ce exista in realitate: „sperarea de a manca un biftec la tractir si mai ales dulcea sperare de a ma odihni o noapte intreaga pe un pat elastic”, dar nu exista restaurant in sat, iar patul era din lemn, fara saltea, fara asternut; in loc de salbatici sau canibali intalneste un surugiu ciudat si morocanos dar si tineri cu maniere si toalete elegante care vorbesc limba franceza impecabil; nu exista hotel, dar sunt doua „marchande de mode”; iar faptul ca femeile si barbatii se scaldau la un loc in balta nu stie daca tine de primitivism sau de cea mai avansata civilizatie.

Limbajul artistic in opera Balta Alba

Limbajul artistic se caracterizeaza, in principal, prin oralitate, dand senzatia de comunicare directa intre povestitor si ascultator, remarcandu-se talentul si spiritul de observatie al strainului, ironia si autoironia („talul meu, viind la Balta-Alba, nu era de a petrece noaptea in convorbire sufleteasca cu stelele”) care confera naratiunii o mare putere de sugestie, construind spectacolul naucitor al contradictiilor ce definesc Valahia: primitivismul infricosator si civilizatia europeana.



Se remarca in cursul povestirii si o serie de figuri de stil: hiperbole (strajerul ii pare un „uries ingrozitor, care cata la mine, pare ca ar fi vroit sa ma inghita dintr-o imbucatura”); personificari („toate planetele se uita cu ochii stralucitori la mine si asista la epizodul voiajului meu”; „rotile radea scartaind de mine”); comparatii („bodoganind din gura ca un urs suparat”).

Prin intermediul acestei opere Vasile Alecsandri abordeaza tema „civilizației hibride”, in cadrul careia convietuiesc forme orientale si occidentale, moderne si tradiționale. Vei ințelege mai bine povestea tanarului francez care descopera Valahia vremii respective dupa ce vei citi toate eseurile pe care ți le pun la dispoziție profesorii noștri de limba și literatura romana.

In primul rand, rezumatul de va ajuta sa iți reamintești care sunt intamplarile care se petrec pe parcursul calatoriei pana la Balta-Alba, precum și diferențele de civilizație pe care le remarca odata ajuns in sat. De asemenea, comentariul te va ajuta sa iți reamintești care sunt pașii pe care trebuie sa ii urmezi atunci cand trebuie sa scrii un eseu complex. De asemenea, vei gasi materiale pe care le poți folosi pentru a ințelege de ce opera Balta-Alba este considerata o povestire in rama, care aparține genului epic, dar și o caracterizare a personajului principal.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.