Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Ursul pacalit de vulpe de Ion CREANGA (Povestire)

 

Era odata o vulpe vicleana, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nicaieri. Facandu-se ziua alba, vulpea iese la marginea drumului si se culca sub tufa, gandindu-se ce sa mai faca, ca sa poata gasi ceva de mancare.

Sezand vulpea cu botul intins pe labele de dinainte, ii vine miros de peste. Atunci ea ridica putin capul si, uitandu-se la vale, in lungul drumului, zareste venind un car tras de doi boi.

- Bun! gandi vulpea. Iaca hrana ce-o asteptam eu. Si indata iese de sub tufa si se lungeste in mijlocul drumului, ca si cum ar fi fost moarta.




Carul apropiindu-se de vulpe, taranul ce mana boii o vede si, crezand ca-i moarta cu adevarat, striga la boi: Aho! aho! Boii se opresc. Taranul vine spre vulpe, se uita la ea de aproape si, vazand-o ca nici nu sufla, zice: Bre! da' cum naiba a murit vulpea asta aici?! Ti! ce frumoasa cataveica am sa fac nevestei mele din blana istui vulpoi! Zicand asa, apuca vulpea de dupa cap si, tarand-o pana la car, se opinteste s-o arunca deasupra pestelui. Apoi striga la boi: hais! Joian, cea! Bourean. Boii pornesc.

Taranul mergea pe langa boi si-i tot indemna sa mearga mai iute, ca s-ajunga degraba acasa si sa ia pielea vulpii.

Insa, cum au pornit boii, vulpea a si inceput cu picioarele a impinge pestele din car jos. Taranul mana, carul scartaia, iar pestele din car cadea.

Dupa ce hoata de vulpe a aruncat o multime de peste pe drum, binisor! sare si ea din car si, cu mare graba, incepe a strange pestele de pe drum. Dupa ce l-a strans gramada, il ia, il duce la bizunia sa si incepe a manca, ca tare-i mai era foame!

Tocmai cand incepuse a manca, iaca vine la dansa ursul. - Buna masa, cumatra! Ti!!! da' ce mai de peste ai! Da-mi si mie, ca tare! mi-i pofta!

- Ia mai pune-ti pofta-n cui, cumatre, ca doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Daca ti-i asa de pofta, du-te si-ti moaie coada-n balta, si-i avea peste sa mananci.

- Invata-ma, te rog, cumatra, ca eu nu stiu cum se prinde pestele.

Atunci vulpea ranji dintii si zise: "Alei, cumatre! da' nu stii ca nevoia te duce unde nu-ti e voia si te-nvata ce nici gandesti? Asculta, cumatre: vrei sa mananci peste? Du-te deseara la baltoaca cea din marginea padurii, vara-ti coada-n apa si stai pe loc, fara sa te misti, pana despre ziua; atunci smunceste vartos spre mal si ai sa scoti o multime de peste, poate indoit si-ntreit de cat am scos eu".

Ursul, nemaizicand nici o vorba, alearga-n fuga mare la baltoaca din marginea padurii si-si vara-n apa toata coada!

In acea noapte incepuse a bate un vant rece, de ingheta limba-n gura si chiar cenusa de sub foc. Ingheata zdravan si apa din baltoaca, si prinde coada ursului ca intr-un cleste. De la o vreme ursul, nemaiputand de durerea cozii si de frig, smunceste o data din toata puterea. Si, sarmanul urs, in loc sa scoata peste, ramane far' de coada!

Incepe el acum a mornai cumplit s-a sari in sus de durere; si-nciudat pe vulpe ca l-a amagit, se duce s-o ucida in bataie. Dar sireata vulpe stie cum sa se fereasca de mania ursului. Ea iesise din bizunie si se varase in scorbura unui copac din apropiere; si cand vazu pe urs ca vine far' de coada, incepu a striga:

- Hei, cumatre! Dar ti-au mancat pestii coada, ori ai fost prea lacom s-ai vrut sa nu mai ramana pesti in balta?

Ursul, auzind ca inca-l mai ia si in ras, se inciudeaza si mai tare si se repede iute spre copac; dar gura scorburii fiind stramta, ursul nu putea sa incapa inlauntru. Atunci el cauta o creanga cu carlig si incepe a cotrobai prin scorbura, ca sa scoata vulpea afara si sa-i dea de cheltuiala

Dar cand apuca ursul de piciorul vulpii, ea striga: "Trage, nataraule! mie nu-mi pasa, ca tragi de copac" Iar cand anina carligul de copac, ea striga: "Valeu, cumatre! nu trage, ca-mi rupi piciorul!"

In zadar s-a necajit ursul, de-i curgeau sudorile, ca tot n-a putut scoate vulpea din scorbura copacului.

Si iaca asa a ramas ursul pacalit de vulpe!

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

Ursul pacalit de vulpe



Opera si activitatea literara Ion CREANGA

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ion CREANGA



Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Amintiri din copilarie

- citeste textul
Amintiri din copilarie - primul roman rural romanesc (Compozitia, Subiectul)
Povestire pe parti
AMINTIRI DIN COPILA,RIE (PUPA,ZA DIN TEI) - Diferitele episoade - comentariu
Amintiri din copilarie - romanul devenirii
Amintiri din copilarie - capodopera a creatiei lui Ion Creanga.
Caracterizare - Smaranda - personaj din opera Amintiri din copilarie
AMINTIRI DIN COPILARIE - comentariu pe subiecte si fragmente (proverbe si zicatori - copilaria)
Ion Creanga, Amintiri din copilarie, partea I - Interpretare de text la prima vedere
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - analiza pe fragmente
EXERCITII
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - Geneza operei
Portretul lui Nica si al mamei sale Smaranda
Sursele umorului
AMINTIRI DIN COPILA,RIE - Studiul textului

PUPAZA DIN TEI

- citeste textul
PUPAZA DIN TEI - analiza literara



Poezie

Inul si camasa

- citeste textul

Frunzuleaua micșunele

- citeste textul

Frunza verde, iarba neagra

- citeste textul



Basm popular

Povestea lui Harap Alb

- citeste textul
Povestea lui Harap Alb
Interpretare de text la prima vedere Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb - intelegerea textului, Oralitatea stilului
POVESTEA LUI HARAP-ALB rezumat
POVESTEA LUI HARAP - ALB - Repere

HARAP ALB


Relatiile dintre doua personaje studiate intr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb
Particularitatile de constructie ale unui personaj dintr-un text narativ de Ion Creanga: Povestea lui Harap-Alb
Relatia dintre incipit si final intr-un basm: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
Relatia dintre doua personaje studiate intr-un basm cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
basmul HARAP ALB
Ion Creanga, Povestea lui Harap-Alb -intre realitate si fabulos - Basmul cult
POVESTEA LUI HARAP-ALB de Ion Creanga (1837 -1889)
POVESTEA LUI HARAP-ALB - basm cult -
Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga - Opera si contextul cultural
Momentele subiectului - Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou

Danila Prepeleac

- citeste textul
Basmul Danila Prepeleac de Ion Creanga

Acul si barosul

- citeste textul

Cinci paini

- citeste textul



Povestiri

POVESTEA LUI STAN PATITUL

- citeste textul
POVESTEA LUI STAN PATITUL - analiza literara

Pacala

- citeste textul

Ursul pacalit de vulpe

- citeste textul

Mos Nichifor cotcariul

- citeste textul

Povestea unui om lenes

- citeste textul

Mos Ion Roata

- citeste textul

Popa Duhu

- citeste textul

Ioan Roata si Voda Cuza

- citeste textul

Povestea Povestilor

- citeste textul