Ion Creanga este unul dintre cei mai cunoscuti si mai indragiti scriitori . S-a nascut la Humulesti, in apropiere de Targu-Neamt. Viata si lumea satului au avut o influenta covarsitoare asupra lui si au determinat nasterea lui ca scriitor ,, intaiul mare scriitor roman, iesit chiar din sanul poporului, scriind despre popor, insa ridicandu-se la mijloacele marii arte " (George CalinescU). Cea mai insemnata opera a sa este Amintiri din copilarie", o minunata poveste a copilariei sau mai degraba spectacolul varstei fericite. Daca prin unele amanunte copilaria reconstituita a apartinut biografic lui Creanga, prin semnificatie ea este universala. Asa eram eu la varsta cea fericita si asa cred asa au fost toti copiii de cand ii lumea asta si pamantul"
Scriitorul opreste timpul la ceasul zburdalniciei si al poznelor si-1 evoca intr-o naratiune al carei farmec este de necgalat. Acestei copilarii ideale i se ofera un mediu real de existenta, un cadru uman si geografic care este cel al tinutului natal. Satul Humulesti este taramul de basm al candorii infantile. in fiecare capitol scriitorul are grija sa adauge cateva cuvinte de lauda pentru satul natal. Astfel Amintirile din copilarie" devin o imagine luminoasa a vietii satului, a obiceiurilor si traditiilor poporului in centrul careia se afla peripetiile lui Nica, de cand a facut ochi"si pana cand ajunge la lasi, scos cu greu din lumea satului.
Geneza operei. Impulsul creator care a lacul posibila aceasta opera unica in literatura noastra a fost sentimentul de profunda dragoste pentru copilarie, univers maret, luminat de prezenta parintilor si a locurilor natale. Copilaria lui Nica povestita in Amintiri 1 nu e decat povestea unei copilarii, sau, cum afirma Ci.Calinescii, Creanga povesteste copilaria copilului aniversar.Amintirile" au o structura mozaicala. fragmentul din manualul clasei a Vlll-a face parte din capitolul al IV-lca al operei care sustine iubirea de casa, in jurul careia se centreaza faptele cotidiene ale personajelor si care il obliga pe povestitor sa-si traiasca povestirea. Capitolul al 1 V-lea nu incheie Amintirile" la intamplare, ci inseamna tocmai iesirea din copilarie, plecarea spre o lume straina si totdeauna neprimitoare, asa cum c rastalmacita de ochii copilului, fragmentul ne reda intamplarile din ultima perioada o vietii de scolar si plecarea lui Nica de la I lumulesti la lasi, la scoala de la Socola, cu care se incheie Amintirile" sale.
Compozitional, fragmentul cuprinde doua mari parti:
1.Pregatirile de plecare la Socola, din care se desprind urmatoarele idei principale:
A) Starea de spirit deprimanta a lui Nica, creata de faptul ca pleaca din sat.
Evocarea llumulesliului e facuta cu nostalgic si duiosie: Cum nu se da scos ursul din barlog, taranul de la munte, stramutat la camp, si pruncul, dezlipit de la sanul mamei sale, asa nu ma dam eu dus din 1 lumulesticand veni vremea sa plec la Socola, dupa staruinta mamei."! lumulestiul este plasat intr-un cadru natural fermecator, langa Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul, in care se oglindeste cu mahnire Cetatea Neamtului de atatea veacuri!" Devine fireasca starea de spirit deprimanta a copilului care trebuie sa se desparta de acest univers. Creanga introduce in acest moment in povestire un fragment dintr-un cantec popular de dor, prin care completeaza atmosfera de nostalgie si duiosie:
Asta noapte pe racoare Canta o privighetoare
Si canta cu glas subtire Pentru-a noastra despartire;"
B) Motivele care au creat aceasta stare sunt evidente. Despartirea de casa e vazuta ca un exil dureros, imposibil de ocolit. Din cauza departarii mari, holteiul "de Nica nu mai putea sa fuga noaptea pana la Humulesti, unde, la sezatorile si clacile din sat, mai putea si sa se joace si sa fure cate un sarutat de la cele copile sprintare".
C) Dragostea lui Nica fata de leaganul copilariei rezulta si din evocarea satului cu frumusetile sale naturale: dumbravile si luncile umbroase, prundul cu stioalnele, tarinile cu holdele, campul cu florile si dealurile mandre. Dar satul mai inseamna si familia scriitorului, integrata in colectivitatea rurala. De aceea el se desparte cu regret de locurile natale, de oameni, de flacai, de Mihai scripcarul, de baietii satului cu care se juca iarna si vara.
D) Pentru a-si convinge parintii sa renunte la plecarea lui, Nica foloseste o strategie plina de diplomatie. in acest scop el incearca s-o faca pe mama sa a intelege" ca se poate imbolnavi de dorul ei, ca poate muri de dor intre straini, ca se poate manca o paine si daca se lasa de invatat, ca mai bine s-ar face calugar decat popa.
E) Atitudinea parintilor e ferma. Mama apare hotarata, darza, intransigenta. La inceput nici nu vrea sa-1 asculte: -Degeaba te mai sclifosesti, Ioane, la mine nu se trec acestea". Apoi incearca sa picure un strop de demnitate in sufletul copilului: Cata sa nu dam cinstea pe rusine si pacea pe galceava.". Pana la urma devine amenintatoare: Sa nu ma faci, ia acus, sa iau culeserul din ocnita si sa te dezmierd, cat esti de mare!". Tatal sau, care nu prea facea mult haz de carte, se aliaza de data aceasta mamei, obligandu-1 sa plece.
F) Nica se resemneaza, dar in suflet i se trezeste revolta fata de tagma preoteasca. El motiveaza astfel resemnarea sa: Ursul nu joaca de buna-voie"; Mort-copt, trebuia sa fac pe cheful mamei"; Apoi lasa-ti, baiete, satul, si pasa de te du, da,ca te lasa pardalnica de inima!".
2.Drumul si peripetiile pana la Iasi, din care se desprind urmatoarele idei principale:
A)Sosirea lui Luca Mosneagu in dimineata plecarii si pornirea la drum. Astfel, a doua zi la rasaritul soarelui, Nica impreuna cu Zaharia lui Gatlan, dupa ce-si iau ramas bun de la rudele lor, cu ochii inecati in lacrimi, pleaca cu mos Luca spre lasi. Cu durere iara leac, cei doi tineri se uitau la fetele si flacaii gatiti frumos, ca in zi de sarbatoare. Era dimineata in ziua Taierii capului Sfantului Ioan Botezatorul". Dupa popasul facut la podul de la Timisesti, de pe Moldova, o pornesc inainte spre Motca si urca incet codrul Pascanilor. Cu o cautatura jalnica privesc spre Muntii Neamtului cu varfurile ascunse in nouri, de unde purced izvoarele si se revarsa paraiele cu rapejune, soptind tainic, in mersul lor neincetat."
B)Popasul de la Blagesti. Raman peste noapte la Blagesti, peste Siret, unde dorm pe prispa casei unui rotar, intepati de tantari. Viata de la munte le aminteste din nou de plaiurile lor parintesti, unde apele-s dulci, limpezi ca cristalul si reci ca gheata; lemne, de-ajuns; vara, umbra si racoare in toate partile; oamenii, mai sanatosi, mai puternici, mai voinici si mai voiosi, iar nu ca isti de pe la camp: sarbezi la fata, si zbarciti, de parca se hranesc numai cu ciuperci fripte, in toata viata lor".
C) Popasul de la Targu-Frumos, unde isi potolesc foamea si setea cu harbuji (pepenI), isi odihnesc caii si pornesc mai departe, mai mult pe jos decat in caruta din cauza cailor care nu erau zmei, ci niste mati lesinati."
D) intamplarea de Ia rohatca (barierA) Pacurari. Spre asfintit ajung la lasi, unde un flacau il ia in ras pe mos Luca, care cu manie si duh ii raspunde.Daca ar sti el, chiolhanosul si ticaitul, de unde-am pornit asta noapte si-ar strange lioarba acasa (a-si tine gurA), n-ar mai dardai degeaba asupra caisorilor mei!"
E)Sosirea sub cieriul Socolei", unde intalnesc o multime de dascali, adunati de pe la catiheti din toate judetele Moldovei. Tabloul capata culori orientale prin descrierea multimii eterogene adunate aici.