Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




AMINTIRI DIN COPILA,RIE - analiza pe fragmente :: Amintiri din copilarie de Ion CREANGA



Ion CREANGA Amintiri din copilarie
Creanga este unul dintre cei mai mari si mai indragiti scriitori ai nostri care, prin operele sale, ne incanta cu darul sau de povestitor. G.Calinescu preciza ca I. Creanga este intaiul mare scriitor iesit chiar din sanul poporului, scriind despre popor, insa ridicandu-se la mijloacele marei arte ".



Amintiri din copilarie" este opera sa de maturitate si cuprinde patru parti. Fragmentul din manualul de clasa a Vll-a este cuprins in partea a ll-a . in Amintiri din copilarie" autorul evoca anii petrecuti in satul natal, intamplarile din scolile prin care a studiat (Falticeni, Brosteni, Targu Neamt si SocolA), ne prezinta familia, vecinii, poznele copilaresti ale nastrusnicului Nica, pentru care Humulestii reprezinta insusi centrul lumii". De aici, fireste, induiosata descriere a Humulestilor cu Ozana cea frumos curgatoare si limpede ca cristalul". Scriitorul era obsedat de locul originii si copilariei sale, de aceea Humulestiul este evocat la inceputul fiecaruia din cele patru capitole. De fapt Amintiri din copilarie" prezinta o imagine realista a satului de munte din Moldova la jumatatea secolului al XlX-lea, in centrul carora se afla intamplarile lui Nica al lui Stefan a Petrei, sau dupa cum sintetizeaza George Calinescu Smintiri din copilarie prezinta copilariacopilului universal". Tematic, fragmentul din manualul de clasa a Vll-a evoca o imagine a casei parintesti si a figurii luminoase a mamei.



Din punct de vedere compozitional, fragmentul poate fi impartit in cinci parti si este remarcabil prin neobisnuita forta de evocare, amintirile copilariei si satul ramanandu-i inca vii in minte.





I. La inceputul fragmentului, Ion Creanga prezinta cu multa caldura sufleteasca, imaginea casei din Humulesti, a parintilor, fratilor, copiilor megiesilor.. intoarcerea spre copilarie reprezinta intoarcerea spre fericire. Nica isi revede intr-o calda evocare paradisul copilariei fericite, casa parinteasca:,, Nu stiu altii cum sunt, dar eu, cand ma gandesc la locul nasterii mele, la casa parinteasca din Humulesti, la stalpul hornului unde lega mama o sfara cu motocei la capat, de crapau matele jucandu-se cu ei, la prichiciul vetrei cel humuit de care ma tineam cand incepusem a merge copacel, la cuptiorul pe care ma ascundeam, cand ne jucam noi, baietii, de-a mijoarca, si la alte jocuri si jucarii pline de hazul si farmecul copilaresc, parca-mi salta si acum inima de bucurie".



II. Chipul mamei e zugravit cu multa dragoste si admiratie. El se profileaza ca o imagine luminoasa a copilariei. Prin cateva cuvinte si amestec de superstitie si realitate, intre care autorul pune semnul egalitatii, se adauga firesc admiratia fata de mama sa, careia ii poarta toata recunostinta:Si sange din sangele ei si carne din carnea ei am imprumutat, si a vorbi de la dansa am invatat"



III. Scriitorul retraieste sentimentul copilariei fericite, cand nu intelegea grijile si greutatile parintilor. Creanga a dat cea mai stralucita definitie a copilariei din cate s-au dat. O prima trasatura a copilariei este lipsa de griji, caci copilul nu stie inca ce este viata. Copilul traieste in lumea lui ca-ntr-o lumina de vis a unei fericiri netulburate:Hai mai bine despre copilarie sa povestim, caci ea singura este vesela si nevinovata."Si drept vorbind, acesta-i adevarul.

O alta componenta a copilariei este joaca prin care se defineste omul de maine. Joaca e legea copilariei. Batul pe care a incalecat e un cal de cei mai strasnici" pe care alearga, il bate cu biciul si-l struneste, racnind la el din toata inima. Dimensiunea lumii si a vietii este redusa la posibilitatile lui. Nica din Amintiri din copilarie"este copilul universal, pentru ca asa cum gandeste el, gandesc copiii tuturor vremurilor. Concluzia autorului e limpede si exacta:Asa eram eu la varsta cea fericita, si asa cred ca au fost toti copiii, de cand ii lumea asta si pamantul, macar sa zica cine ce-a zice".



IV. Smaranda, figura luminoasa a Amintirilor", apare inzestrata cu admirabile calitati: harnica, munceste in gospodarie din zi si pana-n noapte, vegheaza la cresterea si educarea copiilor, ii iubeste, dar nu-i lasa nepedepsiti cand fac pozne. in figura Smarandei, autorul realizeaza un frumos personaj literar fata de care luam o anumita atitudine si sentimente de admiratie si simpatie.

Tatal apare si in aceasta parte a fragmentului in care se pun probleme de educatie. Parintii par sa aiba atitudini diferite fata de comportarea copiilor, mai ales fata de jocul lor si de aceea au loc discutii aprinse, descrise cu mult pitoresc de catre autor. Mama era satula de ei ca de mere padurete, iar tata-i incuraja cu o calda intelegere. Dand expresie intelepciunii populare stravechi, tatal defineste inca o data copilaria, a carei lege de baza e joaca: Daca-i copil, sa se joace; daca-i cal, sa traga; daca-i popa, sa ceteasca". Mama ii iubeste la fel de mult, dar simuleaza o severitate excesiva, ca sa-i mai potoleasca. Ea pe ascuns admira inventivitatea lor la joaca. Se bucura ca sunt sanatosi si se mandreste in mod deosebit cu Ion. Severitatea ei se imbina cu vocea calda cu care ii trimite seara la culcare. Tata ia mereu apararea copiilor pe un ton glumet, prefacandu-se ca vrea, la randul lui, sa o necajeasca si mai mult pe mama. Iar mama, vazand ca tata tot pe ea o ia in deradere, isi varsa focul cu naduf tot pe capetele baietilor.

Din discutiile parintilor, din nazbatiile si poznele copiilor se profileaza treptat, ademenitoare si luminoasa, imaginea copiilor, paradisul fericirii lor, cu lipsa de griji si cu joaca continua. Copilul traieste intr-un univers fabulos, in care realul se confunda cu fantasticul.





V. in ultima parte Ion Creanga isi exprima sentimentul de durere si de regret pentru pierderea mamei, pe care Nica a suparat-o de multe ori in copilarie cu poznele lui :Si numai asa se putea linisti biata mama de raul nostru, biata sa fie de pacate!". Poznele si micile lor rautati se repetau zilnic: A doua zi desdimineata Ic incepeam din capat". Si in imaginea lui Ion Creanga, mama ramane cuvant fara de margini, alintator, al viselor copilariei, podoaba batranetii si sfanta fiecaruia dintre noi.

Marele farmec al Amintirilor" consta in imbinarea originala de duiosie si umor, in destainuirile pline de sensibilitate care strabat opera de la un capat la altul. Umorul rezulta, in primul rand, din contrastul dintre ceea ce cred personajele despre sine si ceea ce sunt ele in realitate. Astfel, copilul crede calarind pe un bat ca acesta e un armasar adevarat; sau din atitudinea unor personaje fata de acelasi fapt de viata: severitatea mamei contrasteaza cu buna dispozitie si ingaduinta tatalui. Formele de realizare a umorului sunt diferite. Astfel, el se realizeaza prin contrastul dintre faptele personajelor si consecintele lor: Ion si Dumitru rostogolesc o stanca de pe munte care darama casa Irinucai si rupe o capra in bucati. Realitatea insasi e prezentata cu umor: descrierea sosirii tatalui din padurea de la Dumesnicu si bucuria copiilor, care nu lasa nici matele in pace.



Limbajul popular si regional provoaca umorul: sfara cu motocei", il mustra , ca sa se mai potoleasca dusmanul". Se pot cita fraze intregi cu expresii care redau umorul:Ha,ha! bine v-au mai facut, pughibale spurcate ce sunteti! Ca nici o lighioaie nu se mai poate aciua pe langa casa de raul vostru. Iaca, daca nu v-am sacelat astazi, faceti otrocol prin cele mate si dati la om ca cainii prin bat".

Replicile, vorbirea personajelor, expresiile specifice, indeosebi moldovenisme, redau umorul si prin continutul lor: - Poi da, mai femeie, tot esti tu bisericoasa, de s-a dus vestea; incaltea t-au facut si baietii biserica aici pe loc, dupa cheful tau"sau sa-ti scoata peri albi, manca-i-ar pamantul sa-i manance", m-am saturat de ei ca de mere padurete", Cand incepe a toca la biserica, Zahei al tau cel cuminte fuga si el afara si incepe a toca in stative, de paraie peretii casei si duduie ferestile". Remarcam utilizarea interjectiilor si a vocativelor in vorbire.



Felul de a povesti e un mijloc de a starni hazul:Ia priveste-i cum stau toti trezi si se uita tinta in ochii nostri, parca au de gand sa ne zugraveasca. Ian sa-i fi sculat la treaba, s-apoi sa-i vezi cum se codesc, se dramboiesc si se sclifosesc, zise mama. Hai! la culcat, baieti, ca trece noaptea, voua ce va pasa, cand aveti de mancare sub nas!". intamplarile hazlii se tin lant in Amintiri din copilarie", intretinand buna dispozitie, iar umorul este pentru autor un mijloc de a prezenta realitatea, pentru a crea buna dispozitie.

Prin Nica si Smaranda, Ion Creanga realizeaza in Amintiri din copilarie" personaje literare fata de care cititorii au o anumita atitudine si sentimente de admiratie si respect. Amintiri din copilarie" ramane una dintre cartile cele mai citite din literatura noastra, scrisa de un talentat povestitor intr-o limba plina de farmec, in aceasta opera autorul reinvie intamplari la care a participat, oameni pe care i-a cunoscut in copilaria sa si locurile in care si-a tacut o parte din studiile sale.

Opera literara in care autorul povesteste fapte si intamplari din viata sa personala sau din viata altor oameni, dar la care a fost martor, se numeste amintire.

Specific amintirilor este evocarea. Arta evocarii pretinde din partea autorului o asemenea realizare a povestirii, incat cititorul sa aiba impresia ca totul se desfasoara in fata ochilor sai.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.