Ion CREANGA Amintiri din copilarie

Sursele umorului

Umorul lui Creanga nu porneste din intentii de condamnare, decat arareori, si atunci se au in vedere o serie de defecte ale



A)Povestirea unor intamplari hazlii:

Sa prinzi muste cu ceaslovul", sa te trezesti plin de ciucuri de raie capreasca" si sa te puie dracul sa urnesti stanca peste casa Irinucai", sa furi cirese si sa te alunge matusa Marioara: si eu fuga , si ea fugapana ce dam canepa palanca toata la pamant", sa prinzi pupaza si s-o dai drept gainusa la targ, ba sa te mai si superi ca mosul nu plateste marfa omului", sa te roage mama frumos, s-o ajuti si tu s-o sparlesti la scaldat", sa te trezesti fara haine in pielea goala" sunt intamplari ce starnesc rasul cititorului.





B) Buna dispozitie a autorului, hazul de necaz, jovialitatea, voia buna, vorba de duh, patrund pe nesimtite in tonul povestirii. Surghiunul" s-a dovedit a fi numai o calatorie cu peripetii.



C) Ironia, batjocura usoara la adresa cuiva sau a ceva, este atragatoare si place. Exemplu:IVlos Luca, de te-a intreba cineva, de ce trag caii asa de greu, sa-i spui ca aduci niste drobi de sare de la Ocna si las daca nu te-a crede fiecare!"; sau Mos Luca era insuratel de-al doilea".



D) Autoironia (autorul se ironizeaza pe sine insusI) Exemplu: in sfarsit, ce mai atata vorba pentru nimica toata. Ia am fost si eu in lumea asta un bot cu ochi, o bucata de huma insufletita din Humulesti; care nici frumos pana la douazeci de ani, nici cuminte pana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu m-am facut. Dar nici sarac ca-n anul acesta, ca anul trecut si ca de cand sunt niciodata n-am fost."



E)Un alt izvor al umorului este folosirea unui limbaj bazat pe proverbe, zicatoripopulare, interogatii, exclamatii si imprecatii, care dau culoare rostirii. Exemple: Mila mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima de mila ce-mi este"; golatatea inconjura, iara foamea da de-a dreptul"; ursul nu joaca de buna voie", umbland din scoala-n scoala, ia, asa| d# frunza frasinelului", ne ducem surghiun dracului pomana, cajafrai bine n-oi putea zice" etc.



F)Numele personajelor. Exemplu: Mogorogea = cel ce mogorogeste, Trasnea = cel smintit, trasnit, Chiorpec = cel chior etc.



Stilul e foarte colorat de moldovenisme plastice, din limbajul familiar: mosul, ne-au cosit, isti, sarbezi si zbarciti, chiolhanosul, ticaitul, lioarba etc.

Limba "Amintirilor" este plina de farmec si de o mare plasticitate, scriitorul fiind un desavarsit maestru al evocarii orale, incarcata de expresii populare, strabatuta de umor si sensibilitate.

Amintirile" ne apar ca o punere in scena, iar povestitorul un regizor, care ramane si el in reprezentatie, fiindca are rolul personajului principal. Povestirea este insotita in permanenta de voiosie, expresie a optimismului si a vitalitatii poporului nostru. Creanga este un povestitor de vocatie, cu harul povestirii. Prin opera sa el ramane unul dintre cei mai de seama povestitori romani, indragit de toate varstele, iar Amintirilc"(rowa>7 al copilariei (aranesti" - Zoe Dumilrescu BusulengA) una dintre cele mai stralucite creatii artistice din literatura noastra.

Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.