Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Patul lui Procust - un roman expresionist de Camil PETRESCU



Camil PETRESCU Patul lui Procust
Patul lui Procust este un roman expresionist, construit pe voci ideologice avand ca tema problema intelectualului dar si realitatea social-istorica romaneasca de la inceputul secolului al XX-lea. Ideea este aceea a incompatibilitatii dintre viata sociala si viata interioara a intelectualului.



Subiectul este luat din realitatea social-istorica si este impregnat de simboluri. Titlul romanului este incarcat de semnificatii mitice, fiindca uriasul care inchide drumul spre Atena, spre intelepciune, spre cunoastere si este ucis de eroul eliberator, semizeul, Tezeu, este insasi societatea burgheza. Asa cum Procust aseza calatorii pe un pat spre a-i lungi sau a-i scurta dupa masura acestuia, tot astfel societatea burgheza impune limite inumane, legi, reguli, care schilodesc sau distrug personalitatea umana, omul in sine, valoarea lui spirituala.



Romanul se afirma de la bun inceput ca aderand la realism prin atitudinea critica, la simbolism .prin sugestiile date mitului lui Procust, la clasicism prin mitul antic si conceptul de armonie si echilibru, la expresionism prin problematica constiintei.

Tehnica romanului ridica problema raportului dintre scriitor si erou. Pentru a raspunde nevoii de autentic, de veridic, de viata traita, pe care isi propune sa le aduca orice scriitor realist in general si Camil Petrescu in special, autorul inoveaza o structura compozitionala pe voci dand o autonomie accentuata eroilor sai.



Compozitia textului ne-apare astfel structurata din trei segmente complet diferite, adunate printr-o tehnica de colaj.







Textul T realizat de doamna T (Maria T. Manescu) este alcatuit din trei scrisori intr-un stil liric, feminin, cald, autentic, intimist. Epistola este o specie clasicista si sunt realizate romane in genul epistolar ca cel al lui Laclos, Legaturile primejdioase. Textul este realist, de factura romantica si cu elemente clasiciste. Are o amprenta psihica construita pe afecte, senzatii, tendinte, reflexe adica pe categorii ale subconstientului cif elemente ale sistemului volitiv: reactii, atitudini, hotarari, scopuri. Povesteste episodul erotic dintre doamna T si Fred Vasilescu.



Textul Fred apartine lui Fred Vasilescu si este intitulat intr-o dupa amiaza de august. El este construit dupa regula celor trei unitati: de loc, de timp si de actiune, preluata din clasicism dar aplicata partial in realism. El are ca subiect drama poetului Ladima. Este un text masculin, viguros, realist, construit pe o amprenta psihica alcatuita din categorii ale sistemului volitiv.



Textul autorului este complementar si este alcatuit din note false, comentarii, fragmente de articole, poeziile poetului George Demetru Ladima, Epilogul II si are o amprenta de tip noetic. Da compozitiei romanului un accentuat aspect de colaj.

Este romanul consecintelor relatiilor din cadrul societatii burgheze. Eroii sunt niste mutilati psihic de monstruoasa si satanica societate capitalista. Ei cauta un drum de iesire din labirintul social, unde spiritul satanic, minotaurul, nu mai este ucis de Tezeu, ci fiecare trebuie sa-1 ucida in el insusi. In acest sens ei cauta sa iasa din labirintul egoismului, pacatului si intunericului, sunt disperati, sufocati, se sinucid ca Ladima si probabil Fred Vasilescu sau se resemneaza ca Doamna T.



Textul T este realist dar de factura romantica si are ca tema episodul erotic dintre Fred Vasilescu si Doamna T, care incepe cu punctul culminant, adica ruperea cuplului. Eroina marturiseste: Veneam in ziua aceea cu bratul plin de Hori" metafora care exprima trairea sentimentului de iubire in interior si este sublimat in mila: o mila imensa de bucuria mea si de florile pe care le aveam in brate" si apoi in rusine: mi-ar fi fost rusine sa ma vada servitoarea ca aduc flori neprimite acasa".



Afectul se sublimeaza si da o alta intelegere a faptului cunoscut, a respingerii ei de catre omul iubit, incapabil sa iasa din catusa egoismului prin iubire. De aceea eroina il corripatimeste: mi-a fost mila de el", ca semn ca a inteles ca egoismul a fost mai tare decat iubirea din sufletul lui Fred si de aceea el a pus servitoarea sa-i spuna ca nu-i acasa.



memorari, cand, eleva fiind, el, o conducea la scoala, o iubea si a vrut sa se sinucida, cand a aflat ca ea urmeaza sa se marite cu un inginer si sa plece in Germania. Textul este impregn::t de elemente impresioniste: N-as fi vrut sa se omoare, o, de loc dar m-am ganait uneori ce impresie ar fi facut in oraselul nostru sinuciderea lui din cauza mea" si de senzatii feminine: Moda cerea mult un galben de culoarea lamaiei, care la inceput ma jignea dar, cand il vedeam purtat de mai toate femeile frumoase, laudam croitoreasa, care"imi impusese culoarea". Indirect eroina spune ca are gandirea construita pe conceptul de mimesis. Ea foloseste imaginea pentru a o transforma in suport pentru afecte, intentionalitati, reactii: Dar cand i-am intalnit ochii "i-am recunoscut nu pe ei ci privirea 1. Sunt surprinse asociatii, corespondente sugerand elemente de simbolism: parfumul care facea parte din vechea mea dragoste ca mirosul dintr-o gradina". Alte reactii au o evidenta tenta realista: nu-mi place sa fiu vazuta in tovarasia unor barbati mizeri ca infatisare, cu ghetele scalciate, cu mainile neingrijite".

Amprenta psihica a eroine: este feminina, delicata, subtila, cromatica, lirica, intima, exprimata prin categorii ale subconstientului: afecte., senzatii, reactii, elemente de memorie, tendinte, la care se adauga categorii ale sistemului volitiv: motivatii, scopuri, optiuni, reactii, intentii: incruntasem sprincenele ca sa nu-mi dea lacrimile". Finalul brusc al textu-ui nu este un capriciu ci o confirmare a delicatetei eroinei, care refuza sa se dezvaluie dintr-o pudoare de retinuta candoare, in cele mai intime dimensiuni ale personalitatii.



Textul T are forma unor fior delicate asezate in vasul amplu al textului Fred iar textul autorului are parca rolul apei din vas, care da functionalitate celor doua structuri. Astfel delicatetea sufletului floare ai eroinei nu poale gasi o rezonanta cu structura sufletului inchis in egoism ca un vas a lui Fred Vasilescu. Atenuarea este realizata de catre autor, care cu versatilitate cauta sa strabata spatiul dintre cele doua structuri atat de diferite.



Textul Freci intitulat lnir-o dupa amiaza de, august incorporeaza mai multe voci, mai multe ideologii, fiind in esenta realist si se caracterizeaza prin plurilingvism. ..

Vocea Fred este construita pe conceptul de carpe diem si descrie nipmeme din viata sociala ca dejunul lui l-red Vasilescu cu doi scriitori, vizita la Emilia, rememorarea intalnirilor cu Ladima, episodul erotic cu doamna T, episodul de la Techirghiol, problematica sociala uma na, drumul sau spre constiinta. El joaca rolul seducatorului, in exterior este un Dorr Juan de Bucuresti dar in el se trezeste cautatorul. Destinul lui Ge orge Demetru Ladima il fascineaza si cauta sa afle din scrisorile pastrate de Emilia cal mai multe despre el. Fred Vasilescu moare intr-un accident de avion Iara a se putea sti daca nu este o Forma de sinucidere, liste o voce voluntara, puternica, care cauta un raspuns la o intrebare nerostita.

Vocea Ladima se exprima prin scrisori, prin poezii, prin articole. In textul l- red gasim scrisorile pastrate de Emilia. liste vibratia unui om sincer, viu, dornic de a trai, de a iubi. Este lovit social prin grosolania lui Nac Gheorghidiu, care-l sileste prin a- comportamentul lui josnic si perfid la compromisuri si umilinte. Ladima este lovit si de Emilia in planul personal. Delicatetea obliga sa motiveze sinuciderea printr-o scrisoare catre doamna T. Vocea Ladima are ramificatii in textul autorului prin versuri, articole sau aspecte povestite de autor djn redactia ziarului Veacul". "

Vocea Nae Gheorghidiu este a unui demagog, versatii, lipsit de caracter, imoral, brutal, ipocrit, las. In Parlament nu ridica probleme legate de circumscriptia, care i-a dat mandatul, ci doar probleme personale. il foloseste pe Ladima cat are nevoie si apoi il abandoneaza. Este speriat cand Ladima il gaseste la Emilia.



Vocea Emilia este un model de nimfomana vulgara, care se crede actrita. Ea comenteaza episoadele legate de vizitele lui Ladima, continutul, scrisorilor, povesteste episoade clin lumea teatrului.

Vocea procurorului este rece, obiectiva, logica si da o motivatie realista sinuciderii lui Ladima.

Vocea Penciulescu este a unui parazit si exprima o ideologie materialista pragmatica. Este violenta si ostila , a unui revoltat de profesie,

Vocea Bulgaran este rece, ,evera, grosolana, ateista, scientista. El este de fapt autorul moral al sinuciderii lui Ladima, fiindca ui, loc sa-l ajute la momentul de impas ca prieten, el il loveste pe Ladima determinandu-i sinuciderea.

Vocea Cibanoiu este a unui leirsof. liste calda, umana si plina de compasiune. Nu l-a ajutat pe Ladima in momentul decisiv.

Amprenta psihica a textului este accentua; volitiva. Aspiratia lui Fred Vasilescu de a patrunde la Jokey Club este expusa prin textul autorului, unde se arata ca fiind refuzat isi propune sa devina un as al aviatiei. Nu izbuteste iar caderea lui cu avionul este ambigua. Jurnalul lui oferit doamnei T. de autor starneste multa curiozitate.

d) Textul autorului este complementar, explicativ, echilibrat, neutru, obiectiv si este alcatuit din elemente eterogene adunate printr-o tehnica de ctolaj: articole, poezii ale lui Ladima. comentarii la an;; actorului, pe -.are le preia din Modalitatea esienca a (eairit/ui. false note. Epilogul :)? El isi propune sa lege doua texte vadit distantate eastructura si sa dea o imagine complementaia asupra eroilor.



Astfel imaginea doamnei T se construieste clin textul propriu, din textul Fred clar si din imaginea obiectiva sugerata de textul autorului..

Imaginea lui Fred Vasilescu este realizata tot din straturi succesive. Din textul propriu avem imaginea unui om de lume, care ia masa cu doi scriitori. Este indragostit in raporturile cu doamna T si ca tanar lipsit de principii morale il gasim cui Emilia. Fred este un ambitios in textul autorului, un egoist in textul doamnei T.

Textul autorului are sensul de ii construi contextul social, ne reda elemente din viata parlamentara, ne prezinta redactia ziaYului Veacul la care lucreaza Ladima. Reproduce articole si poezii ale lui Ladima ca: l arq/a, Cer final, Samarcanda, Paiul lui Procust, care dau in mod simbolic mesajul romanului. Se reda discursul lui Nae Gheorghidiu clin Parlament, articolul lui Sir James Jcans Soarele care moare, care promoveaza conceptia sa ateista si determina sinuciderea lui Ladima. Se reproduc reactiile la articolele lui Ladima, se explica rfumele doamnei T, se discuta probleme ca fizicul in teatru, vocea, talentul.

Simularea actului creator realizai de personaje este un mod de a transpune in pro/a ceea ce lacuse Luigi Pirandello in teatru cu piesa: Sase personaje in cainarea unui autor. Se. discuta conceptele de mimesis, catharsis, poezie pura, poetul profet, se pun in circulatie panseuri ca: vocea femeii care iubeste este frumoasa", stilul frumos doamna e opus artei", un scriitor c un om care exprima in scris cu o liminara sinceritate, ceea ce a simtii, ceea ce a gandit", nici unul din marii scriitori n-a avut talent".



Patul lui Prociist este un roman realist de factura expresionista si are o structura secventiala alcatuita printr-o telinica de colaj, a unor texte diferite: textul T. textul Fred. textul autorului, care la randul Tor simt, divizate si au amprente psihice diferite, plurilingvism. In interiorul lor avem mai multe voci, ceea ce intareste structura compozitionala foarte eterogena a romanului, care imita arborescenta, modelul vegetal al unui copac. Chiar imaginile eroilor se construiesc treptat clin trasaturi diferite, care se suprapun partial si au "mai mult un caracter complementar. Imaginea lui George Demetru Ladima este diferita in textul Freci fata de textul autorului. Demn. orgolios, bataios "ca director al ziarului Veacul", concesiv, disperat, cand ramane lara posibilitatea de a-si castiga existenta. De aceea Ladima ocupa.in galeria eroilor intelectuali ai lui Cami! Petrescu un rol intermediar. Cat are posibilitatea sa scrie, sa critice societatea burgheza este angajai in lupta sociala, apare ca un om puternic, cand isi da demisia devine umil. fiindca problemele personale il coplesesc. Nae. Gheorghidiu l-a manevrat cu dibacie si dupa campania de presa, pe care o duce Ladima. este reprimii in partidul liberal.i ca sa nu demaste toate culisele, coruptia, manevrele si viciile acestui partid.



Pus sa-i laude pe cei atacati pana atunci, Ladima isi da demisia crezand ca inlr-o societate corupta, venala, ipocrita. meschina, in care omul este o marfa, valoarea lui va fi luata in consideratie.



Camil Petrescu este o personalitate creativa de nivel inventiv, fiindca tehnicile de roman folosite: de dedublare a eului, de reflectoare sau oglinzi paralele, de colaj, de voci ideologice, sinteza estetica, realizarea prin elemente complementare a imaginii eroilor, il aseaza pe acest plan. De aceeasi factura este si discutia despre intelectual, care are limite, fiindca intelectualul nu trebuie sa fie doar un om, care ridica si dezbate probleme, ci el trebuie sa stie sa gaseasca rezolvarea lor. Mai mult, intelectualul la Camil Petrescu putea sa gaseasca, asa cum a gasit intr-o situatie mult mai grea. Apostol Bologa din Padurea spanzuratilor, o iesire prin Dumnezeu. Sinuciderea lor exprima de fapt esecul filozofiei, fiindca intelectualul, fara viata crestina, lara credinta este gol, o fantosa. Masura omului este data de credinta lui, fara ea viata, omul nu au sensul de a fi.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.





Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.