Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...




Doamna T. - caracterizare :: Patul lui Procust de Camil PETRESCU



Camil PETRESCU Patul lui Procust
in romanul Mara, publicat initial in foiletonul revistei Vatra, in anul 1894, loan Slavici a imaginat "prima femeie capitalista " din literatura romana, intaia femeie de afaceri ivita in noua societate burgheza, aflata in curs de cristalizare, oranduire sociala ce asaza pe primul loc harnicia, inteligenta si competenta

Energica, intreprinzatoare, cu un dezvoltat simt practic, Mara transforma totul in bani. Capitalul acumulatii investeste cu prudenta: banul, mediteaza ea, "te ridica si in sufletul tau si in gandul altora". Mara reprezinta elementul propulsor al unei familii aflate la inceputul ascensiunii ei potentiale, asemanatoare, pastrand, fireste, proportiile, cu acelea create de John Galsworthy in Forsythe Saga.

Patru decenii mai tarziu, Camil Petrescu a reluat ideea in Patul lui Procust. Prozatorul a realizat prin doamna T. o a doua femeie de afaceri, o business-woman, personaj modern, plauzibil integrat in spatiul temporal specific perioadei interbelice. in afara de simtul practic al predecesoarei, ea se caracterizeaza printr-o inteligenta patrunzatoare, o rafinata cultura, intrepiditate si cunostinte de specialitate in domeniul sau de afaceri.

La intoarcerea din Germania, domna T. a trecut prin cateva umilitoare munci pasagere. Dar s-a ivit osansa pe care a stiut sa o valorifice. Pe Calea Victoriei, o batrana doamna avea un magazin de mobila si artizanat. Tanara femeie a propus varstnicei doamne o colaborare: cea dintai aducea importul de mobilier modern si a solicitat postul de "directoare"; cealalta aducea spatiul comercial si chiria platita la zi.



Doamna T. a comandat in Germania garnituri de birou din nuc si din placi groase de stejar, etajere asimetrice, biblioteci cubice de artar placat si lacuit, lampi de interior, impunand, treptat, noul stil cubist. Cu un specialist german si cativa lucratori adusi din Targu-Mures, a infiintat pe Soseaua lancului un atelier de mobila si obiecte moderne. Doamna T. indica direct modelul ce urma sa fie executat sau intocmea schite proprii, controland intregul proces de productie: "Munca aceasta - raspundea intrebarilor eventuale -inseamna pentru mine independenta, banii castigati imi dau dreptul sa fiu eu insumi, sa cumpar carti si lucruri frumoase"

Comenzile au venit mai intai de la banci, apoi, tot mai multi bucuresteni au inceput sa-si mobileze locuintele in spiritul vremii. Realizase venituri insemnate incat, in doi ani, comenta Fred Vasilescu, isi construise in parcul Filipescu, inspre Calea Dorobanti, o locuinta moderna, cu doua apartamente de inchiriat si unul pentru ea. Universul preferintelor sale dezvaluie o atmosfera de reala distinctie: "imi place lumina apoi pamantul. . cartea rochia .. fructele zapada tot ce e neprefacut". Punctele de suspensie sugereaza nu atat ezitarea, cat greutatea de a vorbi despre sine.

Portretul fizic al tinerei femei este realizat din unghiuri diferite. Pentru narator, doamna T. degaja o delicata feminitate; vocea rostea cuvintele tulburator iar ochii "frematand de viata", fixati "asupra unui obiect il creau, parca". Prietenii lui Fred Vasilescu o gaseau "urata". Uneori, cand era serioasa, lui Fred insusi i se parea dizgratioasa, dar cand suradea "vag indurerat totdeauna" devenea de "o feminitate fara perche"; il atragea mai ales freamatul ei continuu "nervoasa, vie, mobila, mladioasa psihologiceste, ca o pantera ganditoare" iar corpul ii parea statuia unei zeite, pe care o contempla ca pe o pictura de Manet.



Viata launtrica a doamnei T. poate fi cel mult banuita, dar nu descifrata: "Eu n-am nimic de spus", marturiseste la un moment dat. Scrisorile ne introduc numai in universul trairilor sale sufletesti, nu il strabat in intregime.

Dupa o casatorie incheiata cu un divort, justificat printr-o lapidara caracterizare a fostului sot:" nu l-am iubit m-a dezgustat cel dintai " - nu mai are incredere in casnicie. Iubirea, ii raspunde lui Fred, "ma atrage Poate ca e singurul rost al unei vieti marginite, comune, cum e viata noastra. Si-mi place dar stiu ca nu dureaza".

Zbuciumul ei interior este autentic. Fraza rostita de tanarul D.: "E ingrozitor cati barbati sunt indragostiti de tine" - o revolta sufleteste, pentru ca nu poate intelege atitudinea lui Fred Vasilescu: "Daca sunt intr-adevar exceptionala, cum de imi poate prefera pe alta7 E numai un joc al intamplarii toata iubirea? Si daca el ma pretuieste ca pe singura femeie al carei suflet a stat fata-n fata cu al lui, atunci pentru ce acum e in bratele alteia?"

Emotia tradata in fata caietelor lui Fred nu este mai putin reala. "De trei ani n-am vorbit cu el". Spera ca, dincolo de viata, manuscrisul sa-i ofere o explicatie a comportamentului singurului om pe care l-a iubit.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.




loading...