Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Zigu ORNEA



    Zigu ORNEA - poza (imagine) portret












Zigu ORNEA - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 27 aug. 1930, corn. Frumusica, jud. Botosani.

Istoric literar.

Fiul lui Marcu Ornea, negustor, si al Cheilei (n. Mendelovici).

Liceul la Botosani, unde e o vreme functionar (1949-1950); Facultatea de Filosofie a Univ. din Bucuresti (1951-1955). Redactor la ESPLA (Editura de stat Pentru Literatura si Arta), 1955-1959; indrumator la Centrala Librariilor (1959-1962); bibliograf la Institutul de Stiinte Economice (1963-1966); redactor la Editura Meridiane (1966-1969) si la Editura Minerva (1969), unde devine redactor-sef si, dupa 1990, director. Tot in anii 90 este si director al Editurii Hasse-fer si consilier la Fundatia Culturala Romana. Debuteaza in 1960 in Gazeta literara si editorial (in colab. cu N. Gogoneata), cu voi. A. D. Xenopol. Conceptia sociala si filosofica (1965); debut editorial independent cu monografia Junimismul (1966), revizuita in 1975 si amplificata: Junimea si junimismul. Au urmat alte voi. monografice, consacrate unor curente si personalitati ale culturii si literaturii romane: Trei esteticieni. M. Dragomirescu, H. Sanielevici, P. P. Negulescu (1968), Taranismul (1969), Samanatorismul (1970), Curentul cultural de la "Contemporanul" (1977), Traditionalism si modernitate in deceniul al treilea (1980), Viata lui C. Dobrogeanu-Gherea (1981), Opera lui C. Dobrogeanu-Gherea (1982), Viata lui Titu Maiorescu (2 voi., 1986, 1987), Viata lui C. Stere (I, 1986; II, 1991), Anii treizeci. Dreapta romaneasca (1995). A editat si culegeri de studii si art., comentarii (parte din seria de "Cronica editiilor" din rev. Romania literara): Confluente (1976), Atitudini (1988), intelesuri (1995) etc. A editat si prefatat voi. din Gh. Panu, Titu Maiorescu, M. Dragomirescu, E. Lovinescu, C. Stere, A. D. Xenopol, H. Sanielevici, Dobrogeanu-Gherea s.a. Premiul Uniunii Scriitorilor (1995). Comentator constiincios si avizat al multor scriitori clasici sau moderni, cultivand in critica literar-cul-turala un criteriu preponderent sociologic, ORNEA exceleaza in monografiile consacrate lui T. Maiorescu, Gherea si Stere, unde talentul sau de evocator-narator (solid sprijinit pe o documentatie impresionanta) razbate in pagini memorabile.



"Prima, foarte juvenila tentativa" - potrivit unei autocaracterizari ulterioare - Junimismul 1-a nemultumit, cu timpul pe O., incat si-a propus rescrierea (revizuirea) lucrarii, amplificandu-i si orizontul, sub forma Junimea si junimismul (1975), care, asa cum arata autorul in Preliminarii, este de fapt, "o alta carte". Scrisa, natural, tot din perspectiva, marxista si pastrand, zice autorul, "li-neamentele de ordin general filosofic sau ideologic" ale primei versiuni, dar introducand o mai nuantata prezentare si interpretare a faptelor si ideilor legate de cel mai important curent romanesc al veacului trecut. Debutand cu un foarte amanuntit istoric, monografia analizeaza in capitolele urmatoare cu o meticulozitate dusa la limita, pe alocuri chiar la exces, ideologia .Junimii", activitatea fruntasilor ei in plan politic, estetica si critica literara maioresciana, literatura stimulata de societatea iesano-bucuresteana, prin cenaclul si revista Convorbiri literare, pentru ca, la urma, sa inregistreze (mai putin minutios), reactiile antijunimiste, cu absenta unor concluzii. Dupa examinarea sistematica a tuturor componentelor corpului doctrinar junimist (filosofie, sociologie, istoriologie, politologie etc.) cercetatorul confrunta, cum era si firesc, sensurile creatiei ivite in context: opera marilor clasici care au gravitat in jurul revistei/curentului (cu exceptia, nemotivata, a lui G. Cosbuc). ORNEA releva influenta, dar si confluente si disparitati. Judecatile concorda, in general, cu cele formulate de Gherea, Ibraileanu, Lovinescu, si alti critici ai junimismului, dar ele nu sunt doar confirmate (din punct de vedere marxist), ci si imbogatite, reargumentate, nuantate sau, uneori chiar amendate. O seama de date, devenite intre timp bun comun al istoriei literare, sunt stabilite mai exact si mai clar situate in contextul istoric general, detectandu-li-se originea si precizandu-li-se finalitatea. Dupa O., junimismul a fost o directie ideologica aflata la mijloc intre conservatorism si liberalism, expresie, in sfera activitatii publice, a intereselor mosie-rimii europenizante, ostile starii pe loc si a mentinerii in primitivitate, incat ar putea fi definit ca un "liberalism de tip prusac". Declarandu-se pentru progres in toate domeniile, junimistii il voiau insa cat mai strict controlat, introdus treptat si cu precautie: evolutie inceata, in nici un caz revolutie! In formularea lapidara a lui Maiorescu: "Mod de judecata () mai mult englezeste evolutionar, decat frantuzeste revolutionar". Fixata pe asemenea coordonate, ideologia sociala junimista si-a tras sevele din curentele de gandire ale epocii Restauratiei, aparute ca reactie la iluminismul anterior si ideologia Revolutiei franceze, indatorata fiind in special filosofiei lui Schopenhauer, scolii istorice a dreptului, evolutionismu-lui spencerian si celui istorist al lui Buckle, conceptiilor lui John Stuart Mill. In spiritul teoriilor asimilate in scolile din Germania, unde si-au facut, aproape toti junimistii studiile, in chiar perioada ascensiunii ideologilor antirevolutionare, membrii "Junimii" au incetatenit la noi doctrina "statului natural", "organic", opusa celei a statului "contractual", doctrina ce avea sa fie preluata apoi de toate gruparile conservatoare de mai tarziu, de la "samanatorism" la "gandirism" si "trairism". Activitatea politica asumata de junimisti a fost, in consecinta, chiar daca nu reactionara, dar "frenatorie". Exempli-ficandu-si cu lux de amanunte caracterizarile, cercetatorul nu omite sa consemneze si meritele ce revin criticismului junimist, reliefand indeosebi barierele ridicate in calea frazeologiei, a imposturii, inconsistentei etc. ce mai caracterizau climatul cultural-politic al momentului. Sunt recunoscute calitatile personale proprii corifeilor ,Junimii", unele raportate la momente istorice controversate si dramatice.

Obiectivitatea caracterizeaza si judecatile lui ORNEA asupra esteticii junimiste. Este latura cea mai nuantata (si mai legata de literatura) a monografiei. In alte opere monografice, curentele ideologico-sociale: taranismul, samanatorismul, poporanismul sau directia socializanta de la "Contemporanul" sunt luate in discutie cu aceeasi metodologie pozitivista in aceeasi optica "biografica", urmarind cronologia curentelor si contextul epocii, precum si reconstituirea (meticuloasa) a activitatii exponentilor fiecaruia. Spiritul calauzitor e acela al obiectivitatii, adoptat cu necesitate, odata cu o perspectiva interdisciplinara. Unele pagini sunt, fireste, datate si tributare spiritului epocii, dar sunt introduse si bine-venite delimitari, nuantari, distingeri, cum ar fi in cazul "samanatorismului" declansat de N. Iorga: impartasind judecatile negative asupra esteticii curentului, ORNEA atribuie actiunii mentorului (mai ales in cea de a doua editie a cartii) unele merite certe - de vreme ce, cum ORNEA subliniaza de la inceput, "samanatorismul () nu a fost numai, sau in primul rand, un curent literar, ci un curent de idei" care si-a avut partea lui de contributie "la pregatirea atmosferei care a creat momentul 1918". Acelasi mod de a proceda si in Poporanismul. Mentinand si chiar potentand criticile aduse curentului in cursul deceniilor, ORNEA semnaleaza in acelasi timp cu insistenta o seama de puncte valide ale sociologiei si politologiei lui C. Stere (ca doctrinar al curentului) in probleme si situatii de insemnatate sociala si nationala vitala. In cazul "curentului de la Contemporanul", sublinierea (din unghiul marxist) a importantei miscarii, nu exclude totusi mentionarea limitelor si erorilor (e drept, apreciate de asta data de pe pozitii "leniniste"!). Efortul de obiectivare e mai sustinut in studiul curentelor de idei din perioada interbelica, in speta Traditionalism si modernitate in deceniul al treilea (1980) Anii treizeci. Extrema dreapta romaneasca (1995), ambele fundamentale ca informatie si argumentare, chiar daca optica risca pe alocuri controversa . Rigoarea informatiei (vizand exhaustivitatea) caracterizeaza si monografiile de personalitati dedicate lui Maiorescu, Gherea sau C. Stere -toate excelente instrumente de lucru, indispensabile. Beneficiind de documentarul vast ce a stat la baza monografiilor anterioare (dedicate curentelor), aceste "biografii" strang la un loc informatii dispersate, care se ordoneaza si se sistematizeaza in virtutea unei osaturi narative de sustinut interes la lectura chiar pentru un public mai larg. Talentul narativ al autorului isi ia in aceste opere o revansa fericita, fata de stilul sobru-arid al studiilor anterioare, consacrate miscarii ideilor si climatului socio-politic-cultural. Studiile mai restranse, partiale sau rezumative (cateva avand la origine prefete, introduceri la editii etc.) reunite in volume precum Trei esteticieni (1968)! Comentarii (1981), Atitudini (1988), intelesuri (1995) s.a. scot in relief aceleasi virtuti ale studiosului impatimit, cu benedictina aplecare asupra surselor si arhivelor, a documentului pe care se sprijina orice cercetare solida. Comentariile saptamanale ale lui O., avizate, obiective si intotdeauna afabile, chiar cand exprima rezerve critice, il recomanda, in linia unui posibil model Perpessicius, drept un continuator fidel al unei traditii pe cale de disparitie in critica si istoriografia literara de la noi.



OPERA

A. D. Xenopol. Conceptia sociala si filosofica, in colab. cu N. Gogoneata, Bucuresti, 1965; Falansterul de la Scaieni, in colab. cu I. Cojocaru, Bucuresti, 1966; Junimea. Contributii la studierea curentului, Bucuresti, 1966; Trei esteticieni: M. Dragomirescu. H. Sanielevici. P. P. Negulescu, Bucuresti, 1968; Taranismul, Bucuresti, 1969; Samanatorismul, Bucuresti, 1970 (ed. II, revazuta si adaugita, 1971); Poporanismul, Bucuresti, 1972; Studii si cercetari, Bucuresti, 1972; Junimea si junimismul, Bucuresti, 1975 (ed. II, revazuta si adaugita, 1978); Confluente, Bucuresti, 1976; Curentul cultural de la "Contemporanul", Bucuresti, 1977; Traditionalism si modernitate in deceniul al treilea, Bucuresti, 1980; Comentarii, Bucuresti, 1981; Viata lui C. Dobrogeanu Gherea, Bucuresti, 1981; Opera lui C. Dobrogeanu Gherea, Bucuresti, 1982; Actualitatea clasicilor, Bucuresti, 1985; Viata lui Titu Maiorescu, I-II, Bucuresti, 1986-1987 (ed. II, revazuta si corectata, 1997); Atitudini, Bucuresti, 1988; Interpretari, Bucuresti, 1988; Viata lui C. Stere, I-II, Bucuresti, 1988-1991; intelesuri, Bucuresti, 1995; Anii treizeci. Extrema dreapta romanesca. Bucuresti, 1995.

REFERINTE CRITICE

M.Tomus, Carnet critic, 1969; P. Georgescu, Printre carti, 1973; N. Ciobanu, Critica in prima instanta, 1974; M. Ungheanu, Arhipelag de semne, 1975; D. Zamfirescu, Istorie si cultura, 1975; G. Dimisianu, Opinii literare, 1978; P. Georgescu, Volume, 1978; I. Apetroaie, in Ateneul, nr. 3, 1980; M. Iorgules-cu, in Romania literara, nr. 8, 1980; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 39, 1980; A. Martin, in Contemporanul, nr. 36, 1980; Al. Sandulescu, in Romania literara, nr. 20, 1980; C. Regman, in Viata Romaneasca, nr. 1, 1981; I. Adam, in Romania literara, nr. 6, 1982; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 46, 1982; M. Ungheanu, in Luceafarul, nr. 48, 1982; M. Zaciu, in Steaua, nr. 2, 1982; Gh. Grigurcu, in Familia, ni. 2, 1983; M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 46, 1983; I. Vlad, in Contemporanul, nr. 2, 1983; Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 5, 1984; I. Holban, in Cronica, nr. 12, 1984; M. Scarlat, in Ramuri, nr. 3, 1984; I. Adam, Planetariu, 1984; Gh. Grigurcu, in Steaua, nr. 9, 1985; I. B. Lefter, in Amfiteatru, nr. 9, 1985; Cristian Moraru, in Romania literara, nr. 30, 1985; M. D. Gheorghiu, in Viata Romaneasca, nr. 1, 1986; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 46, 1986; I. Vlad, in Tribuna, nr. 50, 1986; Gr. T. Pop, in Luceafarul, nr. 48; 49, 1986; Dana Dumitriu, in Viata Romaneasca, nr. 4, 1987; Gh. Grigurcu, in Familia, nr. 10, 1987; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 23, 1987; D. Mamica, in Ateneu, nr. 4, 1987; P. Rezus, in Ramuri, nr. 3, 1987; I. Hangiu, in Limba si literatura, I, 1988; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 46, 1988; M. Papahagi, Fragmente despre critica, 1994; I. Negoitescu, Scriitori contemporani, 1994; Al. Sandulescu, G. Serban, Alex. Stefanescu, T. Roman, in Romania literara, nr. 17, 1995; Alex. Stefanescu, ibi-dem, nr. 11; 30, 1999.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Zigu ORNEA

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Zigu ORNEA





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text



loading...