Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Ion VLAD









Ion VLAD - biografie - (opera si scrierile)

 

(prenumele la nastere: Ionel Silviu), n. 26 nov. 1929, com. Archiud, jud. Bistrita-Nasaud.

Critic si teoretician literar.

Fiul functionarului Ion Vlad si al Silviei (n. Radu).

Liceul "Moise Nicoara" din Arad (1940-1945), continuat la Tg. Mures, Liceul "Papiu-Ilarian" (1945-1948). Facultatea de Filologie a Univ. din Cluj (1948-1952).

Dupa absolvire, asistent la Catedra de literatura romana a aceleiasi Univ., avansat lector, apoi conf., iar din 1972 prof. Lector de lb. romana la Univ. din Beijing (1964-1965). A fost decan al Facultatii de Filologie (1966-1968); rector al Univ. din Cluj-Napoca (1976-1984). Dr. in Filologie (1971) cu o teza despre Povestirea. Destinul unei structuri epice (in voi., 1972). Debut in ziarul Lupta Ardealului (1950). Colab. la Almanahul literar. Steaua, Tribuna (al carei redactor-sef adj. a fost intre 1970-1982), Viata Romaneasca, Contemporanul, Romania literara s. a. Debut editorial cu voi. de studii si eseuri Intre analiza si sinteza (1970), urmat de alte culegeri de art. diverse: Descoperirea operei (1970), Lecturi constructive (1975), Lectura: un eveniment al cunoasterii (1977), Lectura romanului (1983), Lectura prozei (1991), Aventura formelor (1996) si In labirintul lecturii (1999). O incercare monografica in spiritul unei noi "lecturi", in "Cartile" lui Mihail Sadoveanu (1981). Colab. la voi. colective: Literatura in actualitate (1971) si Conceptul de realism in literatura romana (1971). Aprefatat voi. de GeorgetaMircea Can-cicov (1975) si a intocmit o ampla antologie comentata despre Romanul romanesc contemporan (1974). Prin intreaga sa activitate critica, VLAD se situeaza pe pozitii net antiimpresioniste, straduindu-se sa confere comentariului critic proprietatile unui examen stiintific; definitorie pentru critica si istoria literara trebuie sa fie - considera autorul - "cunoasterea conceptelor", precum si convocarea unor recomandari metodologice din sfera altor discipline cu statut stiintific consolidat: sociologia, logica matematica, lingvistica. Premiul Asoc. Scriitorilor din Cluj (1970); Premiul Uniunii Scriitorilor (1972).



Remarcabil - in studiile lui VLAD - este indeosebi efortul de a elabora o teorie a lecturii, pe baze stiintifice; lectura reprezinta o activitate de inalta calificare, de la care sunt excluse "intruziunile diletantistice". Tipul superior de lectura ar fi - in conceptia lui VLAD - lectura semiotica, lectura interesata in a descoperi si a descrie "gramatica" textului literar: "Recitind, recunoscand invariantii textului, metodele acestuia, opera ii apare semioticianului drept un univers coerent, avand o gramatica proprie si o unitate determinata compozitional" {Lectura: un eveniment al cunoasterii, 1997) Conceptul de "gramatica a textului literar" implica, pe de o parte, relevarea "sintaxei" specifice a unei opere literare ("ordine interioara si combinatie de parti"), iar, pe de alta parte, o definire a "semanticii" acesteia ("dirijarea discursului literar spre sensuri determinate"). Lectura semiotica trebuie sa aiba totodata in vedere caracterul de specificitate al limbajului literar, in raport cu unele procese semiotice paraliterare; particularitatea definitorie pentru actul semiotic literar ar reprezenta-o fenomenul semnificatiilor conotative: "Elementul distinct si specific pentru literatura devenind imensa deschidere in planul semnificatiilor, sfera con-tatiilor isi pastreaza, nealterata, dimensiunile inepuizabile, iar creatia/opera isi reveleaza, de fiecare data, disponibilitatile deschiderii prin relatia semnific an t-sem-nificat, relatia unde posibilitatile lecturii, interpretarii asociatiilor de elemente etc. sunt nelimitate" (Ibid.). Tocmai proprietatile conotative ale semnului literar confera lecturii un aspect deschis si dinamic; criticul desprinde de aici principiul multiplicitatii nelimitate a lecturilor posibile: "Noi acte de cunoastere isi au explicatia stiintifica in proprietatea semnului literar, in destinul acestuia, in mecanismul care il guverneaza si il ocroteste" (Ibid.). Lucrarea cea mai temeinica si cea mai importanta a autorului ramane, pana in prezent, Povestirea. Destinul unei structuri epice (1972); studiul cu valente teoretice, dar si istorice totodata, lucrarea aceasta porneste de la premisa ca povestirea reprezinta "o structura exemplara, cu valoare de arhetip", pentru epic, in general. Interesul autorului pentru povestire pare sa decurga deci din ratiuni teoretice; este semnificativa, de pilda, prezenta masiva - in antologia Romanul romanesc contemporan - mai cu seama a prozatorilor cu vocatie de povestitori, in detrimentul unor scriitor cu vocatie - sa spunem - a studiului psihologic. Prefata cu care se deschide aceasta antologie - alcatuita de VLAD in 1974 -contine un important argument teoretic in aceasta directie: Romanul povesteste si credem ca nu va inceta sa ramana in nucleul sau generator o povestire sau povestiri cu trama, cu situatii si conflicte, cu stratageme imprevizibile, cu actiune bogata si captivanta, cu oameni inscrisi in durata unei naratiuni concentrate sau extinse epopeic". VLAD nu este insa doar un teoretician al lecturii, ci si un profesionist al ei; criticul s-a impus si prin comentariile consacrate - mai cu seama in paginile revistei Tribuna - fenomenului literar contemporan.



OPERA

Intre analiza si sinteza, Cluj, 1970; Descoperirea operei, Cluj, 1970; Povestirea, Destinul unei structuri epice, Bucuresti, 1972; Convergente, Cluj, 1972; Lecturi constructive, Bucuresti, 1976; Lectura: un eveniment al cunoasterii, Bucuresti, 1977; "Cartile" lui M. Sadoveanu, Cluj-Napoca, 1981; Lectura romanului, Cluj-Napoca, 1983; Pavel Dan. Zborul frant al unui destin, Cluj-Napoca, 1986; Lectura prozei. Eseuri, comentarii, interpretari, Bucuresti, 1991; Aventura formei. Geneza si metamorfoza "genurilor", Bucuresti, 1996; in labirintul lecturii, Cluj-Napoca, 1999.

REFERINTE CRITICE

Al. Pini, in Romania literara, nr. 27, 1970; R. Enescu, in Familia, nr. 7, 1970; M. Ungheanu, in Romania literara, nr. 28, 1970; M. Petre-veanu, in Steaua, nr. 11, 1970; Ov. S. Crohmalniceanu, in Romania literara, nr. 50, 1970; D. Micu, in Contemporanul, nr. 8, 1973; N. Iorgulescu, In Luceafarul, nr. 2, 1973; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 47, 1974; I. Apetroaie, in Convorbiri literare, nr. 12, 1977; M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 38, 1977; L. Petres-cu, in Tribuna, nr. 36, 1977; M. Braga, in Transilvania, nr. 8, 1981; P. Dugneanu, in Luceafarul, nr. 25, 1981; L. Leonte, in Cronica, nr. 28, 1981; I. Simut, in Familia, nr. 6, 1981; M. Zaciu, in Steaua, nr. 8, 1981; E. Papu, in Scanteia,m. 12091, 1981; TituPopescu,in7ran.s <7va/!ia, nr. 4, 1982; VLAD Cristea,, in Romania literara, nr. 5, 1984; P. Poanta, in Tribuna, nr. 1984; C. Ungureanu, in Orizont, nr. 8, 1984; A. Cosma, in Vatra, nr. 5, 1987; VLAD Cristea, in Romania literara, nr. 22, 1987; P. Poanta, in Tribuna, nr. 8, 1987; R. Munteanu, in Romania literara, nr. 49, 1989.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...




Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Ion VLAD

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ion VLAD





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Crochiu aniversar


Crochiu aniversar

In Labirintul lecturii nu se rataceste nimeni


In Labirintul lecturii nu se rataceste nimeni



Romane

Romanul universurilor crepusculare


Romanul universurilor crepusculare




loading...