n. 15 iun. 1934, Bucuresti.
Critic si istoric literar, comparatist, poetician, poet si prozator.
Fiul lui Radu Calinescu, inginer, si al Dorei (n. Vulcanescu).
Scoala primara la Bucuresti (1941-1943), continuata la Scoala "Jules Javet" din Craiova (1943-1944); liceele "Sf. Iosif (1944-1945), "Gh. Lazar" (1945-1947) si "Titu Maiorescu" (1947-1952) din Bucuresti; Facultatea de Filologie, sectia engleza, a Univ. din Bucuresti (1952-1957). Corector (1958-1959) si redactor (1959-1963) la Gazeta literara; redactor la Viata Romaneasca (1963-1972); asistent, ulterior lector la Catedra de literatura universala si comparata a Univ. din Bucuresti (1963-1972). in 1973 obtine o bursa Fulbright in SUA, unde se stabileste, devenind prof. asociat, iar din 1979, prof. titular la Univ. din Bloomington, Indiana. Dr. in stiinte filologice, cu o lucrare despre Conceptul modern de poezie (1972). Debut in presa in Gazeta literara (1958); debut editorial cu studiul critic Titanul si Geniul in poezia lui Eminescu (1964). Publica voi. de eseuri si cronici literare, unele incununate cu premii sau distinctii: Aspecte literare (1965), Eseuri critice (1967), Eseuri despre literatura moderna (1970), Clasicismul european (1971; Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti), Conceptul modern de poezie (1972; Premiul Acad.), Frag-mentarium (1973). Acestora li se adauga cateva voi. de versuri (Semn, 1968; Versuri, 1970; Umbre de apa, 1972), precum si o proza-eseu, care s-a bucurat de un frumos ecou (Viata si opiniile lui Zacharias Lichter, 1969; Premiul Uniunii Scriitorilor). Pref. si studii introductive la voi. de N. D. Cocea,
Ion Minulescu" class="navg">Ion Minulescu, J. B. Priestley, E. A. Poe, D. H. Lawrence, Samuel Butler, Sasa Pana, Arnold Hauser si o antologie a nuvelei fantastice (1970). A alcatuit ed.
T. Vianu in colab. cu Sorin Alexandrescu si
Gelu Ionescu (1971) si antologii din opera lui
I. Minulescu si din literatura clasica (Clasicismul, I-II, 1969).
Dupa stabilirea in SUA, publica poezie in diverse rev. americane: New Letters (1976), Corres-pondances (1982) si 2 plus 2 (1983), dar se afirma indeosebi prin activitatea sa de poetician, cu lucrari consacrate modernismului si postmodernismului in lb. engleza: Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch (1977), Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism (1987) si (editor, impreuna cu Douwe W. Fokkema) Exploring Postmodernism (1988). In ultimii ani, s-a dedicat unor studii de poetica a lecturii. Este redactor consultant la Yearbook of Comparative and General Litera-ture, membru al colegiului redactional al unor importante case de editura, unde coordoneaza colectii de specialitate (Series of Studies in Comparative Literature, la John Benjamins Company; Series of Comparative Literature, la Catholic University of America Press; Series of Romanian Thought and Literature in Translation, la Ohio State University Press).
In studiile sale de istorie literara CALINESCU este preocupat in chip predilect de evolutia poeziei lirice romanesti, pe care o urmareste insa exclusiv in desfasurarile ei postromantice, incepand cu momentul eminescian, continuand cu feluritele manifestari ale avangardei literare si oprindu-se, in cele din urma, asupra catorva dintre cei mai reprezentativi poeti ai directiei moderniste. CALINESCU debuteaza, de altminteri, cu un substantial studiu inchinat liricii eminesciene (Titanul si Geniul in poezia lui Eminescu, 1964), unde perspectiva de ansamblu este inca destul de puternic indatorata unor predecesori, in speta lui D. Cara-costea si, intr-o masura si mai importanta, lui D. Popo-vici. Culegerile ulterioare (Aspecte literare, 1965; Eseuri critice, 1967; Eseuri despre literatura moderna, 1970) aduc deja unele contributii notabile la cunoasterea unor scriitori si orientari din cadrul avangardei literare romanesti (
Ion Vinea: schita de portret, Evolutia avangardei literare in Romania), precum si a unor aspecte ale modernismului (Universul liric al lui Bacovia,
Stefan Petica sau poezia muzicii, ca si comentariile argheziene, reunite in Aspecte literare, insemnari despre motivul poetic al oglinzii, Personalitatea lui Ion Minulescu). In cronicile literare, in comentariile si articolele de actualitate publicate in presa vremii (indeosebi in Gazeta literara si Viata Romaneasca), CALINESCU s-a afirmat drept unul dintre promotorii cei mai activi si cei mai autorizati ai noii directii, antidogmatice din literatura romana de dupa razboi; critica lui CALINESCU este, in liniile sale generale, o critica de sustinere. Cele mai multe din cronicile sale si-au gasit, ulterior, locul in doua importante culegeri: Aspecte literare si Fragmentarium (1973). In sfera comparatismului, CALINESCU a lasat o singura lucrare majora, un studiu consacrat -in chip neasteptat la un spirit obsedat de fenomenul modernitatii - Clasicismului european (1971). In ciuda originii sale de buna seama didactice, studiul acesta reuseste sa se delimiteze net de optica traditionala, oferind o imagine globala a clasicismului, de o remarcabila noutate. Este de retinut, astfel, in primul rand ideea existentei unui baroc preclasic de foarte ridicat interes estetic. Dar, pe de alta parte, intelegerea insasi a clasicismului suporta unele nuantari, in concordanta cu "mutatiile constiintei estetice mai noi". Cel mai important aspect al activitatii critice al lui CALINESCU este insa acela al poeticii si teoriei literare. Cele dintai contributii in acest sens sunt legate de definirea conceptului modern de poezie, preocupare ce a facut obiectul unei disertatii doctorale, publicata in 1972. in viziunea lui C, conceptul modern de poezie s-a constituit, istoriceste, in stransa legatura, pe de o parte, cu abandonarea principiului clasic al imitatiei, ca si a principiului romantic al expresiei, in favoarea unei poetici centrate pe conceptul "imaginatiei constructive", iar pe de alta parte, in legatura cu afirmarea unui principiu al "literalitatii" absolute a limbajului in poezie. Dupa stabilirea sa in SUA, CALINESCU va ramane preocupat de aceeasi problematica a modernitatii, careia ii va consacra o lucrare majora publicata in limba engleza, intr-o prima editie in 1977 (Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch) si intr-o noua editie, substantial largita, in 1987 (Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism). Ulterior, studiile lui CALINESCU se vor opri cu precadere asupra fenomenului post-modern (Eploring Postmodernism, 1988), precum si asupra unor probleme din domeniul unei poetici a lecturii. Desi comparativ de mai mica intindere, opera literara scrisa de CALINESCU inainte de 1973 nu este cu nimic mai putin relevanta decat opera sa critica. De altfel, proza-eseu Viata si opiniile lui Zacharias Lichter (1969) a fost incununata cu Premiul Uniunii Scriitorilor, fiind ulterior tradusa si in limbile maghiara (1971), poloneza (1972) si franceza (1975). Succesul acestei carti se datoreaza in primul rand remarcabilei originalitati a personajului central (Zacharias Lichter este un ganditor si un moralist din familia de mari excentrici careia ii apartin si legendarul Diogene ori balcanicul Nastratin Hogea, ca si o serie intreaga de profeti biblici ai poporului evreu), dar si caracterului novator al scriiturii. Volumele de versuri ale lui CALINESCU (Semn, 1968; Versuri, 1970; Umbre de apa, 1972) se inscriu, la nivel tematic, intr-o relatie de perfecta continuitate cu Viata si opiniile lui Zacharias Lichter (de altminteri, poemele atribuite lui Zacharias Lichter sunt reluate, sub forma unui ciclu de sine statator, in volumul Versuri).
OPERA
Titanul si Geniul in poezia lui Eminescu, Bucuresti, 1964; Aspecte literare, Bucuresti, 1965; Eseuri critice, Bucuresti, 1967; Semn, Bucuresti, 1968; Viata si opiniile lui Zacharias Lichter, Bucuresti, 1969 (ed. II, 1971, ed. III, 1995); Eseuri despre literatura moderna, Bucuresti, 1970; Versuri, Bucuresti, 1970; Clasicismul european. Bucuresti, 1971; Clasicism, baroc, romantism, in colab. cu
G. Calinescu,
A. Marino, T. Vianu, Cluj, 1971; Umbre de apa, Bucuresti, 1972; Conceptul modern de poezie, Bucuresti, 1972; Fragmentarium, Cluj, 1973; Faces of Modernity: Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Bloomington, 1977; Five Faces of Modernity: Modernism, Avant-Garde, Decadence, Kitsch, Postmodernism, Durham, N. C, 1987 (ed. II, 1988); Amintiri in dialog, in colab. cu I. Vianu, Bucuresti, 1994; Cinci fete ale modernitatii: modernism, avangarda, decadenta, kitsch, postmodernism, trad. de Tatiana Patrulescu si R. Turcanu, postfata de
M. Martin, Bucuresti, 1995. Traduceri: Ch. F. Ramuz, Aime Pache, pictor din Vaud, in colab. cu I. Baiesu, Bucuresti, 1972.
REFERINTE CRITICE
V. Cristea, in Gazeta literara, nr. 5, 1966;
N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 2, 1966; Al. Piru, in Viata Romaneasca, nr. 5, 1966; CALINESCU Regman, in
Luceafarul, nr. 23, 1966;
P. Georgescu, in Viata Romaneasca, nr. 8, 1967; Gh.
Grigurcu, in Familia, nr. 9, 1967; M. Martin, in Amfiteatru, nr. 17, 1967;
L. Raicu, in Gazeta literara, nr. 15, 1967; Al. Calinescu, in lasul literar, nr. 1, 1968; P. Popescu, in Romania literara, nr. 9, 1968; Al. Calinescu, in lasul literar, nr. 10, 1969; Ov. S. Crohmalniceanu, in Viata Romaneasca, nr. 10, 1969;
G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 26, 1969; R. Enescu, in Familia, nr. 9, 1969;
E. Papu, in Romania literara, nr. 51, 1969; A. Marino, in Tribuna, nr. 29, 1969; Al. Piru, in Ramuri, nr. 7,1969; P. Popescu, in
Luceafarul, nr. 20, 1969; L. Raicu, in Romania literara, nr. 8, 1969; M. Tomus, in Steaua, nr. 9, 1969; St. Aug.
Doinas, Lampa lui Diogene, 1970; Ov. S. Crohmalniceanu, in Romania literara, nr. 20, 46, 1970; R. Enescu, in Familia, nr. 5, 1970; FI. Manolescu, in Romania literara, nr. 12, 1970; N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 18, 1970;
L. Petrescu, in Tribuna, nr. 21, 1970; P. Poanta, in Echinox, nr. 6-7, 1970; L. Raicu, in Romania literara, nr. 50, 1970; M. Tomus, in Tribuna, nr.52, 1970; CALINESCU Ciopraga, in Cronica, nr.48, 1971; R. Enescu, in Familia, nr. 12, 1971; N. Manolescu, in Contemporanul, nr. 49, 1971; FI. Manolescu, in Romania literara, nr. 45, 1971; FI. Mugur, in Arges, nr. 10, 1971; L. Raicu, in Romania literara, nr. 50, 1971;
L. Ulici, in Romania literara, nr. 25, 1971; Alexandra Indries, in Orizont, nr. 3, 1972; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 19, 1972;
M. Papahagi, in Steaua, nr. 17, 1973; W. Sypher, in The Sewance Review, Spring, 1978; M. Orvell, in Journal of Aesthetics and Art Criticism, Win-ter, 1979; Ch. Russel, in Yearbook of Comparative Literature, 28, 1979; S. Connor, in The Modern Language Review, nr. 1, 1988; B. McHale, in Poetics Today, nr. 3, 1988; Ingeborg Hoesterey, in Yearbook of Comparative Literature, 37, 1988; idem, in German Quaterly, nr. 4, 1989; CALINESCU Ungureanu, in Orizont, nr. 6, 1992; St. Borb6-ly, in Apostrof, nr. 11, 1992; V. Ivanovici, Letitia Guran, Gh.
Grigurcu, A. Marino, Al. Cistelecan, in Vatra, nr. 4, 1995; Monica Spiridon, in
Luceafarul, nr. 40, 1995;
Ioana Parvulescu, in Romania literara, nr. 30, 1995.
