Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Ioan SLAVICI



Ioan SLAVICI - poza (imagine) portret Ioan SLAVICI



Despre Moara cu noroc

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Nuvela Moara cu noroc
Particularitatile nuvelei: Moara cu noroc de Ioan Slavici
MOARA CU NOROC - comentariu
BALTAGUL de Mihail Sadoveanu - comentariu
Moara cu noroc - realism social si psihologic
Moara cu Noroc - nuvela de Ioan Slavici
Caracterizare - Ana - eroina a nuvelei Moara cu Noroc
Ghita - personaj in nuvela Moara cu Noroc
Caracterizare - Lica Samadaul - personaj in nuvela Moara cu Noroc
Referat MOARA CU NOROC Ioan Slavici (1848 -1925)
SA‚RMANUL DIONIS - analiza literara (eseu)
I. Slavici, Moara cu noroc - intelegerea textului, Particularitati stilistic
MOARA CU NOROC - MODEL DE ANALIZA LITERARA
Caracterizarea personajelor
Caracterizarea lui Lica Samadaul
Ana
MOARA CU NOROC - comentariu literar - Nuvela realista, cu accente psihologice
NUVELA PSIHOLOGICIA - MOARA CU NOROC
Nuvela psihologica Moara cu noroc de loan Slavici - Opera si contextul cultural
MOARA CU NOROC - REPERE PENTRU COMENTARIU








Particularitatile nuvelei: Moara cu noroc de Ioan Slavici





Nuvela este o specie a genului epic in proza, cu un singur fir narativ, urmarind un conflict unic, concentrat. Personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, in functie de contributia lor la desfasurarea actiunii. Nuvela prezinta fapte verosimile intr-un singur conflict, cu o intriga riguros construita, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decat pe actiune.





Nuvelele pot fi clasificate, dupa modalitatea de realizare a subiectului, in: nuvele istorice, psihologice, fantastice, filosofice sau anecdotice, iar in functie de curentele literare in care se inscriu ca formula compozitionala: renascentiste, romantice, realiste sau naturaliste.

O nuvela este si a€śMoara cu noroca€ť a lui Ioan Slavici, publicata in 1881 in volumul a€śNovele din popora€ť, alaturi de Padureanca si Budulea Taichii,

Tema prezinta consecintele nefaste ale setei de inavutire , in societatea ardeleneasca a secolului al XIX-lea.

Titlul ales este mai degraba ironic, mutarea la Moara cu noroc aduce destramarea familiei lui Ghita, fiind mai degraba Moara cu ghinion.



Constructia subiectului, pe coordonate spatio-temporale bine precizate (actiunea are loc la hanul Moara cu noroc aflata intr-o zona a Ardealului, in valea dintre dealuri, la o rascruce, iar timpul este si el bine precizat, actiunea fiind delimitata de doua repere temporale, cu valoare religioasa: de la Sf. Gheorghe pana la PastI) creeaza impresia de veridicitate.

Conflictul nuvelei este unul complex, de natura sociala (prezinta confruntarea dintre doua lumi, dintre doua mentalitati diferite: Ghita, care, in incercarea de a-si depasi statutul social se confrunta cu Lica Samadaul, personajul antagonist, ceea ce creeaza conflictul exterioR), dar si de natura psihologica si morala (conflictul interior trait de Ghita care este pus sa aleaga intre dorinta sa de inavutire, si linistea familiei salE).

Acestea sunt prezentate din punctul de vedere al unui narator omniscient, cu o perspectiva narativa obiectiva, data de impersonalitatea naratorului, naratiunea la persoana a III-a si atitudinea detasata in descrierea actiunii.

De asemenea, mai apare tehnica narativa a punctului de vedere, concretizata prin interventiile batranei de la inceputul si din finalul nuvelei.

AŽn incipitul nuvelei, in prolog, batrana rosteste o replics ce anticipeazs oarecum actiunea nuvelei, si destramarea familiei lui Ghita: a€śomul sa fie multumit cu saracia sa, caci, daca e vorba, nu bogatia, ci linistea colibei tale te face fericita€ť.

Acelasi personaj rosteste si cuvintele de incheiere din finalul nuvelei, o concluzie moralizatoare, ce vine ca o confirmare a temerilor exprimate in incipit: a€śse vede ca au lasat ferestrele deschise () simteam eu ca nu are sa iasa bine; dar asa le-a fost data€ť. Nuvela capata astfel o constructie circulara, simetrica, se porneste de la o idee, de la o temere , si in final se revine la aceasta, dupa ce a fost confirmata.



Personajele ce iau parte la actiune sunt, asemeni oricarei nuvele, nu foarte numeroase, dar bine individualizate. Astfel, accentul nu cade pe actul povestirii, ci pe complexitatea personajelor. Slavici se dovedeste astfel, un bun observator al caracterelor umane si al vietii rurale.

Ghita se impune atat prin complexitate, cat si prin putere de individualizare. El ilustreaza consecintele negative pe care le are asupra omului dorinta de inavutire. Este unul dintre personajele nuvelei care evolueaza odata cu actiunea, el transformandu-se din tipul carciumarului dornic de inavutire, in individul aflat sub determinare psihologica si morala.

Ghita sufera un proces de dezumanizare, ezitarea lui in fata alegerii dintre valorile simbolizate de Ana (familie, iubire, linistea caminuluI) si cele simbolizate de Lica (bogatie, inavutire, atractia malefica a baniloR) si slabiciunea lui in fata tentatiilor il conduc catre un sfarsit tragic.

Lica ramane constant de-a lungul intregii nuvele, sfarsitul sau brutal fiind in concordanta cu temperamentul si comportamentul sau.

Ana sufera si ea transformari interioare, datorate in special schimbarii lui Ghita si indepartarii acestuia de ea.

Initial, desi Ghita era un simplu cizmar, cei doi aveau un camin linistit si o familie fericita. Dupa luarea a€śMorii cu noroca€ť in arenda, odata cu statutul lor social se schimba si atitudinea lui Ghita fata de Ana. Ghita incepe sa se fereasca de sotia sa , devine violent si mohorat, se poarta brutal cu cei mici.

Cei doi se instraineaza intr-atat, incat Ghita ajunge sa o impinga pe Ana in bratele lui Lica, iar aceasta sa i se ofere lui Lica deoarece a€śacesta e oma€ť, pe cand a€śGhita e doar muiere imbracata in haine barbatestia€ť.

Sfarsitul celor doi este unul tragic. Realizand ca a fost inselat, Ghita o ucide pe Ana, iar el, la randul sau, este omorat de Raut, din ordinul lui Lica.

Batrana si copiii supravietuiesc incendiului, pentru ca sunt singurele fiinte inocente si morale.

Aceste trasaturi reies atat din descrierile pe care naratorul obiectiv le face personajelor prin portrete sugestive (caracterizare directA), cat si din gesturile, limbajul si relatiile pe care acestea le dezvolta intre ele (caracterizare indirectA).

Apar, de asemenea, mijloace de investigatie psihologica, precum scenele de dialog, monologul, monologul interior, notatia gesturilor si a mimicii, care fac din a€śMoara cu noroca€ť o nuvela psihologicaa€ť.

AŽn concluzie, prin conflict, faptele verosimile si personajele prezentate, precum si prin accentuarea complexitatii acestora , cu prezentarea a€śacelui amestec de bine si rau ce se afla la oamenii adevaratia€ť, a€śMoara cu noroca€ť devine o veritabila nuvela realista, una din capodoperele lui Ioan Slavici.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.