Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





MOARA CU NOROC - REPERE PENTRU COMENTARIU de Ioan SLAVICI



Ioan SLAVICI Moara cu noroc
Studiul textului

Tematica: Momentele subiectului. Personajele. Dramatismul actiunii. Complexitatea sufleteasca a personajelor. Analiza psihologica.



REPERE PENTRU COMENTARIU

Cum s-a observat, Ioan Slavici este un adevarat etnograf al satului ardelean, in nuvelele sale "Popa Tanda", "Gura satului", "Comoara", "Padureanca", "Moara cu noroc", trateaza teme ca: setea de inavutire fara scrupule, iubirea, adulterul, crima si pedeapsa.

Cand in 1882 Titu Maiorescu, in studiul sau "Literatura si strainatatea", schita trasaturile principale ale curentului realist inteles ca "un intreg curent al gustului estetic in Europa" si facea referinte la literatura romana, dorind sa arate ca exista si o contributie romaneasca la evolutia literaturii europene, el avea in vedere nuvelis-tica lui Slavici. Maiorescu numea curentul romanesc "realism poporan". Personajele principale sunt alese din paturile mai umile ale populatiei. Aceasta in ceea ce priveste inscrierea operei intr-un curent literar.

Fireste ca genul este epic - ar mai fi de adaugat "un epic pur" (fara "amestecul genurilor", cum am sesizat la romanticI), iar in ceea ce priveste specia, este o nuvela cu un continut de roman (poate un "microroman").

Cei trei protagonisti sunt Ghita (cizmar cu gospodarie modesta, dar indestulata, la tara, un nemultumit, orgolios, gandind ca doar bogatia aduce unitatE), sotia sa Ana (fiinta frumoasa, buna si blanda, mama a doi copii,"demonizata" de un alt barbat, cu care sotul sau face "afaceri") si Lica Samadaul, "administrator" al unor mari turme de porci, hot si criminal, care o seduce pe Ana si isi face din Ghita un complice.



Interesanta este evolutia lui Ghita si a Anei, fascinati de Rau (el de imbogatire, ea de desfraU), pierzandu-si treptat mereu mai mult simtul echilibrului, necumpatati, fara de "bunul cumpat", intr-o spectaculoasa degringolada morala, pana cand intreaga lor existenta sfarseste in sange si foc: toti trei protagonistii vor muri, iar Moara cu Noroc se va mistui in flacari. Se poate vorbi de tragedie? Nu, caci, in viziunea autorului pedeapsa este iminenta; prin moarte acesti indivizi isi "platesc" pacatele: Ghita o va ucide pe Ana, Lica Samadaul il va omori pe "Ghita si, la randul sau, urmarit de jandarmul Pintea (si el, in tinerete delincvent, dar rival al lui Lica si hotarat sa-1 duca la pierzarE) se sinucide, lovindu-se cu capul de un copac batran. Astfel se incheie lectia de morala pe care o tine Slavici, in stilul sau sobru; personajele - care se dovedisera a avea destule calitati la inceputul istorisirii (capacitatea de a iubi, setea de demnitate, devotament, dinamisM) - par a deveni victimele unei influente nefaste (ori diabolicE): Tu nu esti om, Lica, ci deavol", ii spune la un moment dat Ghita. Retinem ca personajele lui Slavici sunt complexe si in continua evolutie, sfarsind - putem zice - totusi tragic.

Sa se observe un fapt interesant pentru definirea realismului poporan al lui Slavici: cu cel putin o moarte se incheie "Mara", Moara cu Noroc", "Scormon V Cel din urma Armas", "Padureanca", "O viata pierduta", "Vatra parasita". Dar nicaieri ca in "Moara cu Noroc" Slavici nu merge atat de departe cu finalul emotional, cu efecte miscatoare, in scene zguduitoare, poate nu lipsite de o tenta "naturalista", de "caz".

.. Felul in care actioneaza Ghita are ceva de "caz" patologic, atunci cand o ucide pe femeia pe care o iubeste: "Nu-ti fie frica", ii zise el induiosat, "tu stii ca-mi esti draga ca lumina ochilor. N-am sa te chinuiesc, am sa te omor cum mi-as omori copilul meu". Este posibila, eventual, si o paralela cu scena in care Othello o ucide pe Dezdemona, in tragedia omonima a lui Shakespeare. Analiza psihologica este fina, chiar daca stilul poate parea uneori mai "bolovanos": s-ar putea vorbi, la Slavici, de un realism tragic si analitic.




Slavici a fost marele "cantaret" al iubirii in proza secolului trecut, al iubirii imposibile, care sfarseste tragic (un exemplu excelent -"Padureanca").

In proza lui Slavici se poate vorbi de doua planuri - de doua structuri: prima, cea de suprafata ("depozit" etnografic, atitudine arhaizanta, rotatia caracterului prin generatii succesive, patima banuluI) si a doua de profunzime, prin care inglobeaza tipicitatea depasind-o, ajunge la profunzimi sufletesti abisale.



Morfosintaxa:

"Eu sunt acum batrana1 si2 fiindca am avut si am atat de multe bucurii in viata4, nu inteleg nemultumirile celor tineri si ma tem ca nu cumva, cautand acum la batranete un noroc nou, sa pierd pe acela de care am avut parte pana in ziua de astazi si sa dau la sfarsitul vietii mele de amaraciunea pe care nu o cunosc decat din frica9" (Ioan Slavici, "Moara cu Noroc", cap.L).

Pl-PP; P2 - PP; P3, P4 - CZ.; P5 - PP; P6 - Ind.; P7 - Atr.; P8 - Ind.; P9 - Atr.

COMPLEMENTUL DE EXCEPTIE exprima o exceptie fata de un alt element/fapt de limba din propozitie:

"Toti au cantat, afara de Maria.

Vai de toti, afara de batrani."

» Redactati texte care sa contina complemente de exceptie: 1) "cu exceptia bolnavilor";2) "exceptand fumatorii!.."

» Aplicatie pe un fragment din "Mara" de Slavici:

"in zadar, nu e pe lumea aceasta nimic mai tare decat durerea de parinte".

ELEMENTUL PREDICATIV SUPLIMENTAR. Aplicatie pe un fragment din "Mara": "il vedea pe Trica scolar harnic", "il vedea domn mare". "II vedea iesit din scoli".

» Redactati texte cu elementul predicativ suplimentar:

1) " trecea drept om destept"

2) " trecea drept ruda" 3)" l-au numit director"

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.