Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




I. Slavici, Moara cu noroc - intelegerea textului, Particularitati stilistic de Ioan SLAVICI



Ioan SLAVICI Moara cu noroc
Interpretare de text la prima vedere

El [Lica] isi opri calul inaintea carciumei, arunca o privire la Ana, apoi alta la batrana, care sedeau pe laita de langa masa cea mare din umbra cerdacului, trase cu ochii o raita prin pre-jur, apoi intreba unde-i carciumarul.

Noi suntem, raspunse batrana ridicandu-se.

Stiu grai Lica dar cred ca vor fi si oameni pe aici. Eu intreb de carciumarul, cu el vreau sa vorbesc.

Lica le zise aceste asa, ca orisicine sa poata intelege ca are graba si ca nu vrea sa mai lungeasca vorba; batrana pleca dar fara de intarziere sa caute pe Ghita, iar Ana ramase privind ca un copil uimit la calaretul ce stetea ca un stalp de piatra inaintea ei.

Daca Lica ar fi fost alt om, el n-ar fi statut asa cu privirea pierduta in vant, ci s-ar fi bucurat de vederea femeii frumoase, care-1 privea oarecum pierduta si speriata de barbatia infatisarii lui.

Ungurul a murit? intreba el cand vazu pe Ghita.

Da!

Si tu ai venit in locul lui?

Da!

De la Sf. Gheorghe?

Da, raspunse Ghita, aruncand o privire furisata asupra femeilor, ca sa vada daca ele nu cumva se turbura.

E Ghita, ginere-meu grai batrana si, multumita lui Dumnezeu, ne merge bine de cand suntem aici.

Lica isi apuca zambind mustata intre buze.

Aici zise el aici le merge bine la toti oamenii cu minte. N-ai decat sa te pui bine cu toata lumea. []"

(I. Slavici, Moara cu noroC) intelegerea textului

a- Fragmentul citat din nuvela de capatai a volumului publicat in 1881 de scriitorul clasic surprinde momentul esential al relatiei dintre Lica si Ghita, anume prima lor intalnire care stabileste definitiv raportul dintre conducator (SamadauL) si cel ce se va lasa condus (hangiuL).



a- Remarcati indiferenta puternicului stapan al locurilor fata de cele doua femei si chiar dispretul pentru acelea care nu intrau in categoria oamenilor", precum barbatii.

a- Fire rece, insensibila si stapanita, Samadaul nu se lasa deloc impresionat de frumusetea evidenta a tinerei sotii a carciumarului, nici macar de evidenta ei uimire in fata barbatiei dovedite in tinuta acestuia.

a- intregul dialog este o capodopera de arta a disimularii stapanite perfect de Lica; raspunsurile la intrebarile adresate noului venit la Moara cu noroc ii erau bine cunoscute, insa ele contin avertismente clare de natura a-1 intimida pe interlocutor: de pilda, asa cum ungurul" (fostul hangiU) murise in imprejurari neelucidate, tot astfel ar putea sa o pateasca si Ghita in viitor.

a- Profitand de ultima replica inocenta a batranei, care isi lauda ginerele, Samadaul ii atribuie un alt sens inteligibil numai pentru Ghita (prin tehnica aluzieI) si anume ca in acel spatiu rezista doar oamenii chibzuiti, cu minte", si supusi stapanului local (cel care face legea nescrisa).



Particularitati stilistice

a- Limbajul realist, obiectiv si frust este adecvat ambiantei locale, indeletnicirii protagonistilor si zonei geografice a Ineului, in apropierea careia se petrece actiunea nuvelei.

a- Se remarca frecventa unor locutiuni verbale: arunca o privire", trase cu ochii raita", are graba", sa nu lungeasca vorba", [ne] merge bine" etc.

a- Stilul direct (al confruntarii verbalE) se imbina perfect cu cel indirect (al relatarii si al notarii reactiilor celor doua personaje care-si vor influenta in chip tragic destinuL).

a- Fiti atenti la raritatea figurilor de stil, dar care sunt deosebit de sugestive: comparatia dublata de epitet (privind ca un copil uimit", statea ca un stalp de piatra ) subliniaza uimirea aproape copilareasca a femeii in fata tinutei statuare a Samadaului, barbat inalt si impozant; triplul epitet femeie frumoasa [] pierduta si speriata", defineste succint imaginea Anei, pre-figurandu-i destinul ulterior.

a- Repetitia adverbiala aici zise el aici marcheaza calitatea vorbitorului de stapan incontestabil al locurilor.



Concepte operationale aplicate

a- Stabiliti instantele comunicarii narative (autor, narator, personaje, cititoR) in fragmentul de proza realista indicat; definiti aluzia si disimularea ca tehnici psihologice de creare a altor intelesuri (de obicei contrare celor evidentE) in subtextul narativ.





Limba si comunicare

a- Limbajul operei literare denota fonetisme populare (prin prejur", stetea", se turbura"), elemente morfologice (aceste, n-ar fi statut", orisicine") si lexicale specifice (carciuma" si carciumar", furisata", a grai", laita", cerdac") ; tot o caracteristica regionala este utilizarea frecventa a perfectului simplu (pe care limba literara il evita): isi opri", arunca", intreba", raspunse", zise", ramase", grai" etc.

a- Exprimarea regionala conserva si numeroase arhaisme: stravechiul genitiv (carciu-mei") pastrarea unor expresii invechite (pleca fara de intarziere", s-ar fi bucurat de vederea") si mai ales dativul arhaic cu prepozitia la" (arunca o privire la Ana, apoi alta la batrana", aici le merge bine la toti oamenii") etc.

Eseu structurat de tip paralela

In universul prozei lui Slavici, eroii masculini sunt adesea prezentati in ipostaze antitetice: personajul stapanitor si cel stapanit de autoritatea invincibila a primului; realizati o comparatie intre Lica Samadaul si Ghita (din Moara cu noroC) si/sau alte personaje dihotomice din creatia scriitorului clasic.

a- Va puteti referi la: perechea formata din tatal (erou puterniC) si fiul (erou slaB): Busuioc-Iorgovan (PadureancA), Anton Hubar-Hubarnatl (MarA) etc.

a- Disociati intre diferitele intruchipari ale autoritatii excesive: orgoliul si iscusinta demonica (Lica), mandria omului avut (BusuioC), incapatanarea unei firi introvertite care isi ascunde o vina grava (Anton HubaR); in chip simetric, analizati dominanta caracterelor slabe: lacomia de bani (Ghita carciumaruL), incapacitatea de a lua o decizie ferma (IorgovaN), neincrederea in fortele proprii (HubarnatL).

a- Exista o fascinatie pe care un temperament echilibrat si puternic o exercita asupra celui debil si ezitant, mai ales in cuplurile sentimentale: Ana Ghita, Simina Iorgovan, Persida Natl, Marta Trica etc; precizam ca dominanta este personalitatea feminina, razbatatoare si eficienta in viata.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.