Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Geo BOGZA



    Geo BOGZA - poza (imagine) portret







Geo BOGZA - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 6 febr. 1908, Ploiesti - m. 14 sept. 1993, Bucuresti.

Fiul antreprenorului Alexandru Bogza si al Elenei Rhea Silvia (n. Georgescu).

Frate cu Radu Tudoran. Scoala primara la Ploiesti (1915-1919); Scoala de Marina din Galati si Constanta (1921-1925). in 1928, scoate la Campina rev. Urmuz, "vitrina de arta noua" (cinci nr.).

Articolul program exalta "nasterea constructivismului si celorlalte isme dinamice, necesare vietii noastre amenintate cu inghetul". Unul din idolii tinerei grupari e T. Arghezi, "cioplitor solidar de cuvinte vechi cu intelesuri noi". La programul avangardist al publicatiei adera T. Tzara, St. Roii, I. Voronca, si Al. Tudor-Miu ("Urmuz a aparut pentru a batatori drumurile deschise acum patru ani de 75 HP"). Majoritatea art. si poeziilor apartin lui B., colaborator, de asemenea, la Bilete de papagal, unu si cucu Prahovei (un "satelit" al Biletelor de papagal, scos de Al. Tudor-Miu).

Debut editorial cu Jurnal de sex (1929), urmat de Poemul invectiva (1933). Pentru acesta din urma, scriitorul e condamnat si inchis de doua ori la Vacaresti (1934 si 1937, ultima data "la plangerea Acad. Romane"). In ziarul Tempo apare Ioana Maria. 17 poeme (1937). in acelasi an pleaca in Spania, de unde trimite pentru Lumea romaneasca ciclul de reportaje-confesiune Tragedia poporului basc. Alte colab. la Cuvantul liber. Vremea, Radical, Revista romana, Lumea, Frize, Azi, Revista Fundatiilor Regale, Gazeta literara, Romania literara, Luceafarul, Tribuna, Romania libera. Scanteia si Contemporanul (colab. saptamanala, inceputa, in 1966, cu tableta Avionul si caprioara). in Revista noua (1941) si Viata Romaneasca (1944) publica fragmente din Cartea Oltului. Da stralucire reportajului prin voi. Tari de piatra, de foc si de pamant (1939), Tara de piatra (1946), Oameni si carbuni in Valea Jiului (1947). in 1945 apar voi. Cantece de revolta, de dragoste si moarte ("scrise in epoca haotica si prerevolutionara a anilor 1930") si Cartea Oltului ("un monument al demnitatii umane").




Urmeaza Portile maretiei (1951), Anii impotrivirii (1953), Meridiane sovietice (1953), Tablou geografic (1954). O selectie din publicistica anilor 1944-1956, in Pagini contemporane (1957). Dupa Paznic de far (1974), BOGZA publica antologia unei jumatati de secol de poezie in Orion (1978). Alt voi.; Spania in inima si constiinta mea (1981), Ca sa fii om intreg (1984), Jurnal de copilarie si adolescenta (1987), Trapele (1994) si Eu sunt tinta. Geo Bogza in dialog cu Diana Turconi (1996). Membru al Acad. Romane (1955); membru in Consiliul National pentru Apararea Pacii (1955); Erou al Muncii Socialiste (1971). Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (1978). Nascuta din disperare, opera de grandioasa viziune a lui BOGZA este un vast repertoriu de revolte impotriva violentei si de extaze provocate de frumusetea vesnica a lumii si a omului.


Opera lui BOGZA sta sub semnul imaginarului fantastic, al aventurilor sufletesti tulburatoare, al patimilor dezlantuite si al solemnitatii mitologice. intre doua incendii, "lumea de dinafara" si "lumea de dinlauntru" ("masa deasupra careia scrim e un rug"), singura luciditatea "deliranta si corosiva" il salveaza de seductia teritoriilor metafizice. Chinuitoarea constiinta il impiedica sa ignore cu candoare marile adevaruri (elementare) ale existentei sau sa compromita idilic temele esentiale ale lumii si ale universului. Revolta si dezlantuirea sunt justificari morale impotriva "desconsiderarii tragediei" umane si, indirect, elogiu al realitatii imediate (fundamentale), inscrisa in marea aventura a trecerii timpului. Euforia, extazul si exuberanta sunt ele insele calatorii pe marea interioara spre tarmul, niciodata atins, al tinuturilor inghetate (imaginea corabiei "leganate in Eternitate"). In primii ani, BOGZA face literatura impotriva literaturii, scrie poezie impotriva poeziei: abstracte, intelectualiste, ermetice, egoiste, inutile, impotriva poeziei de vis, de cabinet, astrala, de laborator si fals politica. Fiind actiune, poezia e "perpetua razvratire", avand un rol istoric e, fata cu istoria si dramele ei, o exasperare: "exasperare cosmica", "exasperare ca stea polara", "exasperare ca un nimb", "exasperare ca un pat de tortura", "exasperare impotriva exasperarii", intr-un cuvant, "exasperare pura". Dincolo de experienta avangardista, sursa tumultului interior si a nelinistilor convulsive sunt Rimbaud, Lautreamont, Poe, Wilde, Dostoievski, Nietzsche, Gide, Dessaignes, Goya si Chagall. Virulenta expresiei si senzualismul agresiv din primele volume {Jurnal de sex, 1929; Poemul invectiva, 1933), nu sunt deci intamplatoare. Pentru B., scrisul a fost dintotdeauna un spasm si o dezlantuire: a materiei, a trupului si a fiintei. "Poemele brutal priapice" (G. Calinescu) evoca nu atat o lume ero-tizata, cat o lume predestinata bucuriei; sunt nu atat invective, cat tentativa de dragoste si moarte, asemanatoare celor din reportajele de mai tarziu. Poetul e nu numai un exasperat, ci si un orgolios "descoperitor de medii". El vrea o poezie elementara, "precum apa si painea sunt elementare", si daca ramane un excentric totusi, teribilismul si metafora lui solemna ascund "pofta nebuna de a trai" (N. Steinhardt) a unui om hranit din memoria statuilor. Evolutia spre confesiuni si fabula moralizatoare era previzibila. Poetul cauta in banal pretextele revoltei si in tragedia veacului (violenta, oprimare, josnicie si cruzime) argumentele evadarii din "oceanul de ura". Solemnitatea operei de maturitate creste din aceasta aspiratie nepurificata a inceputurilor, din cosmarul "setei fierbinti de viata" si din aventura in intimitatea asaltata de taceri halucinante. Enormul, durerosul echilibrul din j>oezia.Confesiune (Orion, 1978) e rezultatul unui "spor tragic de constiinta", dincolo de care suverana e imaginea justitiarului insingurat. Reportajul e o transpunere a dezlantuirii lirice "spre nebunie" in geografia istorica a faptelor; este, altfel spus, ceea ce refuza sa fie dramei sociale poezia: cantec si alinare. Fiind "scoala vietii adevarate" si "cel mai bun corectiv al turnului de fildes", reportajul citeste aventura spirituala in oglinda (mesajul) realitatii. Reporterul scrie despre Lumea petrolului (1934), viziteaza Tabacarii (1934) si rampe de gunoaie, traieste cu cei exasperati de saracie, coboara in mina obsedat de aceeasi viziune "gigantica si uluitoare" a lumii (Oameni si carbuni in Valea Jiului, 1947). Miscarea subpamanteana a lampilor e "un spectacol de o tulburatoare frumusete" si un ascensor "e o poarta deschisa spre necunoscut". Lucrurile simple sunt spuse cu sentimentul ca asistam la mari prefaceri cosmogonice. Primavara e dezlantuire de infricosatoare forte biologice, un ostrov e "miracolul celei dintai zile a facerii" si pamantul Deltei e ireal. Privirea lui BOGZA e ciclopica, fenomenele obisnuite sunt in reportajele sale spectacole terifiante sau devastatoare eliberari de energie: intr-un fir de iarba "sta tot miracolul nasterii". Aventura umana a unui rau (Cartea Oltului, 1945) e ea insasi colosala in imaginatia concretului geologic. Peste maretia severa a curgerii apelor, peste mirajul clipei eterne si peste aura de demnitate, trece, aproape neobservata, amenintarea neantului, marea carte fiind deopotriva un imn al vietii (vechea dezlantuire "spre nebunie") si unul al pieirii (implinirea visului de "tacere universala"). Primordiala in toate momentele existentei sale, lumea lui BOGZA exista numai ca principiu al unicitatii si repetabila numai in latura desavarsirii ei. Ca Paznic de far (1974), scriitorul viseaza o uniformizare prin virtuti si o egalizare in sublim: "Orice om pe care nu pot sa-1 iubesc este pentru mine un izvor de adanca tristete" (Orice om, in volumul Orion, 1978). Proba iubirii de oameni e volumul Eu sunt tinta (1996), confesiuni tarzii despre scriitori, intamplari si carti. BOGZA si-a definit scrisul prin doua cuvinte: concis si amar.




OPERA

Jurnal de sex, poeme, Bucuresti, 1929; Poemul invectiva. Cu amprentele digitale ale autorului, 1933; Ioana Maria. 17 poeme, Bucuresti, 1937; Tari de piatra, de foc si de pamant, reportaje, Bucuresti, 1939; Cantec de revolta, de dragoste si moarte, Bucuresti, 1945; Cartea Oltului, Bucuresti, 1945; Pe urmele razboiului in Moldova, 1945; Tara de piatra, Bucuresti, 1946; Oameni si carbuni in Valea Jiului, reportaje, Bucuresti, 1947; Sfarsitul lui lacob Onisia, nuvela, Bucuresti, 1949; inceputul epopeii, reportaje, Bucuresti, 1950; Portile maretiei, reportaje. Bucuresti, 1951; Santierul de la cumpana apelor, reportaje, Bucuresti, 1951; Trei calatorii in inima tarii, reportaje, Bucuresti, 1951; Veste-toarea furtunii, Bucuresti, 1951; Anii impotrivirii, reportaje, pamflete, articole. 1934-1939, cuvant inainte de I. Vitner, Bucuresti, 1953; Meridiane sovietice, reportaje, Bucuresti, 1953 (ed. II, 1956); Tablou geografic, reportaje, Bucuresti, 1954 (ed. II, 1956; ed. III, 1960); Ciu-Yuan. Henri Fielding. Walt Whitman, Bucuresti, 1955; Scrieri in proza, I-V, Bucuresti, 1955-1960; Pagini contemporane. 1944-1956, Bucuresti, 1957; Tabacarii si lumea petrolului, Bucuresti, 1957; O suta saptezeci si cinci de minute la Mizil, fise literare, povestiri, pamflete, pref. de G. Dimisianu, Bucuresti, 1968; Tara de piatra. Confesiune despre vitregia naturii si a istoriei, Bucuresti, 197 1; Privelisti si sentimente, reportaje, Bucuresti, 1972; Tablou geografic, reportaje, pref. de M. Martin, tabel cronologic de C. Popescu, Bucuresti, 1973; Paznic de far, poeme, Bucuresti, 1974; Cartea Oltului. Statuia unui rau. Bucuresti, 1976; Orion, poeme, Bucuresti, 1978; Cartea Oltului. Statuia unui rau, referinte bibliografice de Antoaneta Tanasescu, Bucuresti, 1979; Poezii si poeme. Poesies etpoemes, ed. bilingva romano-franceza, trad. de Ileana Vulpescu, pref. de St. Aug. Doinas, Bucuresti, 1979; Privelisti si sentimente, reportaje, pref., tabel cronologic si referinte bibliografice de Antoaneta Tanasescu, Bucuresti, 1979; Spania in inima si constiinta mea, Bucuresti, 1981; Ca sa fii om intreg, Bucuresti, 1984; Cartea Oltului. Statuia unui rau, Bucuresti, 1985; Jurnal de copilarie si adolescenta, Bucuresti, 1987; Basarabia, tara de pamant, Bucuresti, 1991; Trapeze, cu o pref. de V. Cristea, Bucuresti, 1994; Eu sunt tinta. 18 iulie 1992 - 14 septembrie 1993. Geo Bogzain dialog cu Diana Turconi, Bucuresti, 1996.

REFERINTE CRITICE

I. Voronca, A doua lumina, 1930; I. Boz, Cartea cu poeti, 1934; G. Calinescu, Istoria; BOGZA Elvin, Geo Bogza, 1955; S. Iosifescu, Drumuri literare, 1957; M. Petroveanu, Pagini critice, 1958; P. Georgescu, incercari critice, 1959; Perpessicius, Alte mentiuni, III; G. Dimisianu, Schite de critica, 1966; P. Constantinescu, Scrieri, I; Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, I; Al. Piru, Panorama; I. Pop, Avangardismul; S. Cioculescu, Aspecte; I. Vlad, Convergente, 1972; E. Simion, Scriitori, I; Geo Bogza interpretat de, 1976; M. Zaciu, Lancea lui Ahile, 1980; N. Steinhardt, Geo Bogza - un poet al Efectelor, Exaltarii, Grandiosului, Solemnitatii, Exuberantei si Patetismului, 1982; H. Candroveanu, Printre poeti, 1983; D. Scar-latescu, Geo Bogza, 1983; L. Leonte, Prozatori contemporani, I, 1984; Alex. Stefanescu, Dialog in biblioteca, 1984; D. Flamand, Intimitatea textului, 1985; M. Iorgules-cu, Prezent, 1985; Gh. Grigurcu, Existenta poeziei, 1986; V. Cristea, Fereastra criticului, 1987; Alex. Stefanescu, Prim-plan, 1987; G. Ivascu, Confruntari literare, III, 1988; N. Steinhardt, Prin altii spre sine, 1988; Ov. S. Crohmalniceau, Al doilea suflu, 1989; I. Holban, Literatura subiectiva,!, 1989; L. Leonte, Prozatori, II, 1989; E. Simion, in Literatorul, nr. 6, 1993; Alex. Stefanescu, in Romania literara, nr. 11, 1996; D. Cristea, in Luceafarul, nr. 12, 1996; P Cernat, in Romania literara, nr. 4, 1998.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2018 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Geo BOGZA

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Geo BOGZA





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Romane

Cartea Oltului


Cartea Oltului - capodopera creatiei lui Geo Bogza