Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Romanul Ion de Liviu REBREANU



Liviu REBREANU Ion
Romanul Ion se inscrie pe tema satul si taranul si are ca mesaj ideea ca iubii ea pamantului intrece in sufletul taranului orice pasiune.



Compozitia romanului este clasica. Naratiunea are doua fire care incep cu descrierea drumului ce duce din Armadia spre Bistrita si trece prin satul Pripas. Se descrie casa invatatorului Herdelea, care este de fapt casa familiei Rebreanu din Prislop si ne reda o imagine de peste drum, casa lui Ion al Glanetasului, eroul principal al romanului. Firul Ion si firul Titu Herdelea vor urmari problematica

satului romanesc din Ardeal de la inceputul secolului al XX-lea, apoi romanul se va incheia cu descrierea aceluiasi drum in sens invers, cu plecarea familiei invatatorului Herdelea si a lui Titu Herdelea. Cele doua fire se gasesc intr-un raport complementar, fiindca firul Ion urmareste problemele taranilor si ale satului iar firul Herdelea viata carturari lor. .problcinele nationale, politice si sociale.



Romanul este realizai din doua parti potrivit cu cele doua patimi din sufletul eroului principal: (Ucisul pamantului este prima parte si urmareste felul, in care Ion izbuteste sa-si implineasca dorinta de a avea pamant, iar partea a doua Glasul iu/vrii urmareste consecintele patimii eroului pentru Florica.



Firul Ion are o dezvoltare secventiala. Romanul urmareste etapele evolutiei lui Ion al Glanetasului, care se gaseste in fata unei optiuni fundamentale: se casatoreste cu- Floriea lui Maxim Oprea, fiindca este frumoasa, saraca si o iubeste, sau se casatoreste cu Ana lui Vasile Baciu urata, bogata desi n-o iubeste, dar are paniani.





Romanul incepe cu momentul declansarii elementului de intriga. Ion nu joaca la hora cu Floriea lui Maxim Oprea, desi jocul se facea in batatura casei acesteia, ci cu Ana lui Vasile Baciu. promisa de tatal ei lui George Bulbuc. George Bulbuc va juca, provocandu-1, cu I lorica. Jocul devine jocul vietii si al mortii, al iubirii si al urii, al intereselor materiale si al pasiunilor sufletesti. Exista o tehnica subtila algoritmica a miscarilor interioare ale eroilor, care se comunica prin comportamentul lor.



Episoadele au o succesiune determinata de patima pentru pamant a lui Ion, cand joaca la hora cu Ana. Urmeaza jignirea pe care i-o aduce Vasile Baciu numindu-l sarantocule" , ceea ce il indarjeste si-i provoaea hotararea.. Conflictul de la carciuma lui Avrum terminat cu bataia dintre George Bulbuc si Ion al Glanetasului exprima conflictul din sufletul lui Ion. Ana are unicul ei moment de bucurie, fiindca ea crede ca iubirea lui Ion pentru ea a declansat conflictul si nu patima lui Ion pentru pamant. Pasul urmator al algoritmului este discutia dintre Titu Herdelea si Ion, cand acesta ii sugereaza sa-l sileasca pe Vasile Baciu sa i-o dea pe Ana. Ion isi formeaza hotararea de a lupta cu Vasile Baciu pentru Ana si optiunea vaga de la hora devine o hotarare ferma. O seduce pe Ana si ii determina pe Vasile Baciu sa-i dea pamanturile ravnite. Cedarea neasteptata a lui Vasile Baciu, care nu-si ia masurile de precautie propuse de notar este urmata de alic elemente ale unei logici venite din afara eroilor. Ana intelege din comportamentul brutal al lui Ion adevarul si se sinucide. Copilul rezultat din aceasta casatorie nefericita moare. Ion este silit de Vasile Baciu sa-i redea pamanturile dar afla ca legea este de partea lui. Copilul era mostenitorul maniei iar el mostenitorul copilului. Preotul Belciug propune o solutie putin stranie si anume ca Ion sa dea act in scris, ca, dacii va muri lara sa aiba urmasi, pamanturile sa revina bisericii. Patima pentru Floriea este vie in suflatul lui lom Crede-ma! In inima mea tot tu ai rama s craiasa". FI se va preface prieten cu George Bulbuc ca s-o poata vedea. Urmeaza chiar o scurta idila cu Floriea, desi aceasta este maritata cu George Bulbuc. Gelozia lui George Bulbuc, tensiunea acumulata-izbucneste violent, cand il loveste pe Ion cu sapa.



Daca in urma conflictului cu Simion Lungu, Ion este certat de preotul satului. Belciug, acum el este laudat si inmormantat iivcurtea bisericii ca un ctitor, fiindca toata averea lui a ramas bisericii. Ion apare de aceea parca dirijat in unele acte ale lui de o vointa din afara, de un destin, de aceea, desi profund realist, romanul invita la. o meditatie adanca, pe tema fortuna labilis. Finalul are si o nota clasicista moralizatoare urmand parca lima prozei ardelene inaugurata de Ioan Slavici.



Firul Herdelea este complementar. Urmeaza viata familiei invatatorului Herdelea, aventurile lui Titu Herdelea cu Roza Lang, activitatea lui ca ajutor de notar, plecarea lui la Sibiu si apoi in Romania. Se urmareste conflictul invatatorului Herdelea cu autoritatile maghiare, fiindca preda in limba romana si nu aderase la politica de maghiarizare violenta a romanilor din Ardeal. Pentru ca inspectorul scolar ungur constata aceasta abatere el este destituit. Este aratata farsa alegerilor, falsa democratie, naivitatea romanilor, care lupta ca Grofsoru sa devina deputat. Conflictul invatatorului Herdelea cu preotul Belciug, cu ceilalti pentru faptul ca da votul sau pentru candidatul ungur. Casatorirea fetelor, a Laurei cu George Pintea, preot roman bine conturat ca luptator, si a celei de a doua fete Ghighi cu invatatorul Zagreanu sunt ramuri ale acestui fir.

impletirea celor doua fire este continua, fiecare dezvoltand elementele de conexiune si conturand noi aspecte ale universului rural romanesc de la inceputul secolului al XX-lea din Transilvania. intre ele exista un raport complementar,-fiindca fiecare urmareste alte probleme ale vietii satului.



Romanul Ion este realist. Eroii sunt tipuri sociale si reprezinta categorii sociale. Ion este tipul taranului inteligent, Vasile Baciu este tipul taranului avar. Alexandru Glanctasu este tipul taranului lenes, Floriea fata lui Maxim Oprea este . taranca frumoasa, George Bulbuc este tipul taranului bogat, mandru si violent. preotul Belciug este tipul preotului avar dar si acliv, Titu Herdelea este lipul tanarului carturar, Grofsoru este tipul avocatului luptator social pentru drepturile romanilor. Eroii actioneaza in imprejurari tipice: munca la camp, viata in gospodarie, conflictele interetnice, politice, personale, fiindca tema, eroii, conflictele, subiectul Sunt luate din viata sociala.



Problematica sociala si personala este analizata obiectiv, nuantat, logic, pe un fir, care intersecteaza si elemente neasteptata sau paradoxale, asa cum este viata autentica. Sunt surprinse si elementele specificului national nu ostentativ, ci implicate cu discretie. Aceasta atitudine obiectiva este o forma superioara a spiritului critic ce caracterizeaza realismul. Creatia si analiza psihologica sunt interferate si contureaza echilibrat eroii din exterior dar si din interior.





Nuantarea algoritmica a textului lui Liviu Rebrcanu interpretata ca stil cenusiu de critica impresionista este o trasatura definitorie a tehnicii de roman realist si este necesar sa o evidentiem pentru intelegerea artei scriitorului. Vom alege, nu algoritmul evolutiei lui Ion, pe care l-am trasat deja, ci al lui Titu Herdelea intr-un fragment vizand relatia lui cu Roza Lang. Fiecare cuvant are o nuanta: Titu umbla dupa Roza si n-o putea intalni". Pasul urmator al algoritmului este interior nu mai era atat de nerabdator", avea o emotie stranie care-l facea sa nu se prapadeasca cu firea pentru a o vedea". Este apoi consemnata nuanta ca la usa ei ii tremurase inima de fericire", cu verbul la trecut, mai exact la mai mult ca perfect. Vine momentul sfaramarii icoanei din el a Rozei, cu halat murdar de stamba", cu parul valvoi". incat se intreaba asta sa fie femeia, pe care am iubit-o cu patima acum abia doua luni?". Schimonosirea fetei eroinei il uluieste: .,si ce frumoasa mi se parea atunci!". . Se accentuiaza discutia pe termenul dumneata", cu care i se adreseaza, incat Titu . constata ca s-a stins o iubire in sufletul meu", apoi n-a fost iubire", apoi un foc de paie", apoi, n-am iubit-o si nu m-a iubit", apoi ne-am mintit". Dupa ce ajunge acasa lovitura decisiva i-o da doamna Herdelea, care comenteaza evenimentul daca a fost ea in stare sa se fina pana si cu practicantul notarului". Titu remarca reactia, un bici de foc", caie-i arde icoana in Vreme ce eu o purtam in suflet si in visuri, ea". Pentru cititorul neavizat sau de joasa competenta este un stil cenusiu, pentru analistul subtil este densitate de nuante algoritmice.

Caracterul realist decurge mai ales din faptul ca, asemeni lui Balzac, Liviu Rebreanu face un studiu al satului, al taranului, al problemelor sociale, al raporturilor dintre oameni. Acest spirit scientist, sociologic este o trasatura a artei lui Liviu Rebreanu. De aceea credem ca trebuie receptat textul lui Liviu Rebreanu intotdeauna prin aceasta trasatura definitorie a realismului obiectiv.



Ion este la un anumit nivel tipic, fiindca reprezinta categoria sociala a taranului sarac, care cauta sa obtina prin mijloace individuale pamantul, fiifidca pentru el inseamna existenta, lo>. ui in lumea satului, demnitatea. Vasile Baciu si tatal sau. Alexandru Glanetasu, s-au casatorit cu fete bogate din aceleasi considerente. Din cauza ca tatal sau a pierdut treptat pamanturile. Ion este aproape silit la aceasta casatorie cu Ana lui Vasile Baciu, spre a scoate familia din impas. Este un flacau harnic si dornic sa-si arate iscusinta: Era iute si harnic ca ma-sa. Unde punea el .mana punea si Dumnezeu mila. Iar pamantul ii era drag ca ochii din cap".

Lupta din sufletul sau intre cele doua patimi, pentru pamant si pentru Florica este urmatita algoritmic de autor pana in gandurile eroului. Astfel cand Ana trece sa-i duca mancare lui Vasile Baciu, Ion gandeste: As fi o nalafleata sa dau cu piciorul norocului pentru niste vorbe". Cand trece Florica el o asigura: in inima mea lot tu ai ramas craiasa.,,". Faptul ca preotul Belciug il cearta in fata satului pentru ca a luat trei brazde din pamantul lui Simion Lungu il afecteaza, ca si faptul ca preotul depune nvarturie la tribunal impotriva lui. Se poarta dur cu Ana si o alunga la Vasile Baciu, iar acesta o bate si-o alunga la Ion. Dupa ce obtine pamanturile lui Vasile Baciu, Ana inceteaza sa mai existe pentru el. La nunta Floricai cu George Bulbuc, Ion joaca aprins cu Florica, ceea ce sugereaza ca acum incepe pentru el jocul iubirii.. Ana intelege ca n-a insemnat pentru Ion decat un mijloc de a obtine pamantul si se sinucide. Ion are destinul marcat de moartea ei si a copilului. Are un scurt episod erotic cu Florica dar George va afla de intalnirea lor, cand se face ca pleaca la padure. II va lovi si-l va ucide Finalul este dur pentru toti. Ion mort, George este arestat si va II condamnat. Flori :a isi va petrece viata singura, Vasile Baciu ramane tara pamanturi, Alexandru Glanctasu va 11 sarac, fiindca pamanturile lui Ion vor fi luate de biserica.

Ca arhetip, Ion apare in momentul, cand se duce sa vada pamanturile, dupa ce Ie-a obtinut. Se imbraca de sarbatoare, ingenuncheaza si saruta glia, carc-i apare transfigurata in fecioara: cum s-a dezbracat de zapada locul ca o fata frumoasa, care si-ar II lepadat camasa aratandu-si corpul gol, ispititor". Ea arc atractia unei iubite patimase: Lutul negru, lipicios, ii tintuia picioarele, ingreuindu-le,-

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.