Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Bunicul de Barbu Stefanescu DELAVRANCEA (Proza)

 

Se scutura din salcami o ploaie de miresme.

Bunicul sta pe prispa. Se gandeste. La ce se gandeste? La nimic. Innumara florile care cad. Se uita-n fundul gradinii. Se scarpina-n cap. Iar innumara florile scuturate de adiere.

Pletele lui albe si crete parca sunt niste ciorchini de flori albe; sprancenele, mustatile, barba peste toate au nins anii multi si grei.

Numai ochii bunicului au ramas ca odinioara: blanzi si mangaietori.

Cine tranti poarta?

- Credeam ca s-a umflat vantul o, bata-va norocul, cocoseii mosului!

Un baietan s-o fetita, rosii si bucalai, sarutara manele lui "tata-mosu".

- Tata-mosule, zise fetita, de ce zboara pasarile?

- Finca au aripi, raspunse batranul sorbind-o din ochi.

- Poi, ratele n-au aripi? de ce nu zboara?

- Zboara, zise baiatul, dar pe jos.

Batranul coprinse intr-o mana pe fata si in cealalta pe baiat.

- O, voinicii mosului!

Si zambi pe sub mustati, si-i privi cu atata dragoste, ca ochii lui erau numai lumina si binecuvantare.

- Tata-mosule, da' cocorii un' se duc cand se duc?

- In tara cocorilor.

- In tara cocorilor?

- Da.

- Dar randunelile un'se duc cand se duc?

- In tara randunelilor.

- In tara randunelilor?

- Da.

- Tata-mosule, as vrea sa-mi creasca si mie aripi si sa zbor sus de tot, pana in slava cerului, zise baiatul netezindu-i barba.

- Daca ti-o creste tie aripi, zise fata, mie sa-mi prinzi o presura si un sticlete.

- Da ha ha poi ce fel si mie?

Fata se intrista.

Batranul o mangaie si zise baiatului:





- Bine, sa prinzi si pentru tine, sa prinzi si pentru ea.

- Tie doua si mie doua nu e-asa, tata-mosule?

- Fireste, tie doua, lui doua si mie una.

- Vrei si tu, tata-mosule? intreba baiatul cu mandrie.

- Cum de nu?! Mie un scatiu.

Ce fericiti sunt!

Baiatul incaleca pe un genuchi si fata pe altul. Bunicul ii joaca. Copiii bat in palme. Bunicul le canta "Mai cazace, cazacele, ce cati noaptea prin argele"

O femeie uscativa intra pe poarta cu doua doniti de apa. Copii tacura din ras si bunicul din cantec.

E muma lor si fata lui.

Cum il vazu, incepu:

- I tata, si d-ta iar ii razgai o sa ti sa suie in cap

Bunicul ridica mana in sus, aducand destele ca un preot care binecuvinteaza, si zise prelung:

- Lasati pe copii sa vie la mine!

- Biiine, tata, biiine dar stii o, bata-i focul de copii!

Femeia intra in casa.

- Sa-i bata norocul si sanatatea, sopti mosul ca si cum ar fi mustrat pe cineva, si saruta in crestetul capului si pe unul, si pe altul.

Si iar incepu rasul, si jocul, si cantecul.

Se osteni bunicul. Statu din joc. Copiii incepura sa-l mangaie.

Din vorba in vorba, copiii se facura stapani pe obrajii bunicului.

- Partea asta este a mea.

- Si partea asta, a mea!

- Mustata asta este a mea.

- Si asta, a mea!

La barba se-ncurcara. Bunicul ii impaca, zicandu-le:

- Pe din doua.

Si copii o si daspicara, cam repede, ca batranul stranse din ochi.

- Jumatate mie.



- Si jumatate mie.

Si dupa ce o impartira frateste, incepu lauda.

Baiatul:

- Mustata mea e mai lunga.

Fata:

- Ba a mea e mai lunga!

Si baiatul intinse d-o mustata si fata de alta, ba a lui, ba a ei sa fie mai lunga.

Pe bunic il trecura lacramile, dar tacu si-i impaca zicandu-le:

- Amandoua sunt deopotriva.

- S-a mea, s-a ei!

- S-a mea, s-a lui!

La obraji cearta se aprinse mai tare.

- Partea mea e mai frumoasa.

- Ba a mea, ca e mai alba!

Bunicul zambi.

- Ba a mea, ca e mai calda!

- Ba a mea, ca e mai dulce!

- Ba a mea, ca nu e ca a ta!

- Ba a mea, ca are un ochi mai verde!

- Ba a mea, ca are un ochi si mai verde!

Bunicul abia se tinea de ras.

- Ba a mea!

- Ba a mea!

Si baiatul, infuriindu-se, trase o palma in partea fetei.

Fata tipa, sari de pe genuchiul batranului, se repezi si trase o palma in partea baiatului.

Baiatul, cu lacramile in ochi, saruta partea lui, si fata, suspinand pe a ei.

Mama lor iesi pe use si intreba rastit:

- Ce e asta, vermi neadormiti!

Obrajii bunicului erau rosii si calzi. Si surazand fericit, raspunse fie-sei:

- Lasati pe copii sa vie la mine!

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care





Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Bunicul



Opera si activitatea literara Barbu Stefanescu DELAVRANCEA

Scrierile si activitatea publicistica a lui Barbu Stefanescu DELAVRANCEA





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Proza

Bunica

- citeste textul

Bunicul

- citeste textul



Teatru

Apus de soare

- citeste textul
Drama Apus de soare
Apus de soare - Comentariu
Trilogia Moldovei Apus de Soare
APUS DE SOARE - analiza literara
Caracterizare - Stefan cel Mare - personaj principal in drama Apus de soare
APUS DE SOARE - DRAMA, ISTORICA, - Semnificatia titlului
Portretul lui Stefan cel Mare - Apus de soare
APUS DE SOARE - Studiul textului



Nuvele

Hagi Tudose

- citeste textul
Nuvela realista Hagi Tudose
Hagi-Tudose - nuvela de Barbu Stefanescu Delavrancea
Caracterizare - Hagi Tudose - personaj al nuvelei