Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




Nuvela realista Hagi Tudose de Barbu Stefanescu DELAVRANCEA



Barbu Stefanescu DELAVRANCEA Hagi Tudose
a) Nuvela Hagi Tudose a lui Barbu Stefanescu Delavrancea este realista. Tema este viata sociala romaneasca de la sfarsitul secolului al XlX-lea, sau altfel spus penetrarea relatiilor de productie capitaliste in viata satelor si oraselor romanesti.

Ideea este ca avaritia dezumanizeaza.



Subiectul este acumularea primitiva de capital. Hagi Tudose eroul principal, reprezinta tipul omului cazut, in patima avaritiei. Ca si Mos Goriot, Gobseck, Grandet, eroii lui Honore de Balzac, Hagi Tudose este dezumanizat de bani, de ideea satanica de a strange valori materiale, ca o dezvoltare a conceptului de carpe diem intr-un mod monstruos.



Hagi Tudose intra de tanar sa lucreze intr-un atelier de gaitanarie, devine calfa, apoi asociat si la urma patron. Cand este nevoit, sa inchida atelierul, fiindca gaitanaria nu mai mergea, el, devine camatar. Pentru a realiza acest drum, el invata sa duca o viata de privatiuni, adica sa se abtina de la consum si sa stranga bani: Da vanturati banii in maini si veti simti, ce racoare tine, cand va e cald si ce cald, cand va e frig. E destul sa te gandesti ce poti face cu banii, ca sa si gusti bucuria lucrului, pe care nu l-ai cumparat."



Patima avaritiei devine atat de evidenta, incat i se aprind ochii, cand vorbeste de bani: Ce lucru poate fi mai luminat, ca un jeratec de galbeni". Ea va dizlocui in el toate gandurile, sentimentele, determinandu-l sa nu se casatoreasca, fiindca intretinerea familiei inseamna cheltuiala. Devenit patron simte o adevarata dragoste parinteasca fata de pravalie. Apoi avaritia va creste monstruos: Moartea sa aiba coasa de aur, el si-ar infige amandoua mainile in taisul ei."





Hagi Tudose traieste spaima bogatului nemilostiv si de aceea, pentru a se pune bine cu Dumnezeu, se duce in hugialak la locurile sfinte din Palestina spre a deveni aghios - sfant sau in termen turc hagi. Drumul il transforma intr-un mijloc de castig. vanzand lemn, despre care zice ca e Sfant.



Avaritia il determina sa nu cumpere lemne pentru iarna, sa nu-i dea bani nepoatei sale Leana pentru ea sa-i faca mancare. Se imbolnaveste si vazand ca e gata sa moara, da un galben nepoatei, ca sa-i faca o supa de gaina si sa faca focul, adica sa cumpere lemne. Cand vrea sa rrtanance, petele de grasime i se par aur si crarba are gust de aur: Ciorba ii mirosise a aur". De aceea se considera un ucigas, un tata care si-a ucis copiii. Tipa la nepoata sa duca ciorba inapoi si lemnele, ca sa-i aduca o parte din bani. El moare pe o gramada de galbeni, ingrozit de spaima. La ceremonia de inmormantare nepoata Leana a cheltuit o multime de bani. Finalul este moralizator, deci clasicist si determina pe cititor sa mediteze pe tema fortuna labilis.



Hagi Tudose este o nuvela cu un accentuat caracter clasicist, pentru ca avaritia este o trasatura general-umana si avarul este un personaj clasicist. Avaritia este o patima satanica, care distruge sufletul. De aceea cazut in aceiista patima Hagi Tudose ii depaseste pe toti avarii cunoscuti in literatura universala: Mos Goriot, Grandet, Gobseck, Harpagon, prin felul in care restrangev la absolut consumul propriu, traind clin ce gusta, cand trecea prin pravalii si se prefacea ca vrea sa cumpere.



Suma enorma, de un milion, pe care o lasa, reprezinta un capital important. Daca l-ar fi investit ar fi obtinut un profit, dar patima lui are nevoie de prezenta concreta a aurului. Banii sunt pentru Magi Tudose copii, familia. De aceea plangt; cu hohote considerandu-se ucigas", nebun", nelegiuit", fiindca a dat nepoatei sale Leana un galben sa-i cumpere lemne, sa-i faca focul, ca sa nu moara de frig, sa-i cumpere o gaina, ca sa se mai intareasca dupa boala. Avaritia d.a o logica ciudata modului sau de a gandi. Vrea sa taie coada motatiului, ca sa nu se raceasca casa, pana intra pe usa. Leana il crede nebun, fiindca il gaseste tiantit-pe o gramada de aur, ingropat in galbeni, musca in vant", are ochikca niste sticle reci", ii spune sa inchida ochii, fiindca ochii fura". El nu vrea sa imparta cu nimeni bucuria lui de a vedea aurul, de a-l pipai.





Caracterul moralizator determina in cititor o reactie fireasca, de a respinge acest fenomen de alienate sociala detenminata de bani, de a respinge o societate in .care banul este considerat un criteriu de apreciere a.valorii omului.

Elementele romantice sunt prezente in cateva momente ale nuvelei. Astfel avem momentul, cand la biserica epitropii discuta despre iadul unde se duc avarii, ca sa auda Magi Tudose. Romantica este plecarea sa la Ierusalim, ca sa se sfinteasca, moartea sa spectaculoasa pe gramada de galbeni precum si concordanta dintre natura si trairile eroului nuanteaza romantic textul.



Structura realista a nuvelei incorporeaza organic elementele clasiciste si romantice. Barbu Stefanescu Delavrancea este un prozafcr realist de factura clasicista continuand pe Alexandru Odobescu si loan-Slavici. Stilul este realist, sobru, subtil, nuantat, cu elemente dramatice si poetice, cand surprinde viata sociala, comportamentul tipic al avarului.

Transfigurarea realitatii prin patima avaritiei este realizata cu mijloace poetice: ,Se vazu topind, el, cu mana lui, bulgari de aur, turnandu-i in strachina si sorbindu-i cu lingura." Este o subtila asimilare prin sinteza a elementelor clasiciste si romantice, in stilul viguros realist al autorului.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.




Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.