Repere: - Capacitatea de evocare a dramaturgului. Conflictul piesei. Eroic si monumental in constructia personajului literar Stefan cel Mare. Tehnica portretului. Mesajul patriotic al dramei
"Apus de soare", "Viforul", "Luceafarul" constituie o trilogie prin care dramaturgul evoca trei domnitori ai Moldovei: Stefan cel Mare, Stefanita Voda, Petru Rares. - Modalitati de evocare artistica:
A) titluri metaforice prin care (pe cale poetica) arata semnificatia domniei pentru tara: soarele/Stefan cel Mare; "apusul"/batranetea, boala, moartea; viforul/Stefanita - o domnie agitata, care a pus tara in calea nesigurantei, primejdiei, "vrajmasului"; luceafarul/un nou inceput pentru tara (chiar daca nu de stralucirea "soarelui VStefan cel MarE), stralucire, aparitia Voievodului pe firmamentul intunecat - vremelnic - al tarii, ca rasaritul celei mai stralucitoare stele in noapte; un farmec uranic al fiului lui Stefan "Soare";
B) invocarea elementelor naturii;
C) forta retorica - dramaturgul, el insusi un mare orator, face ca personajul sa rosteasca discursuri in care aminteste locurile unde s-au dat lupte si boierii, razesii, eroi care si-au dat viata; mesaj patriotic;
D) figuri de stil: enumeratia, exclamatia retorica, interogatia retorica, comparatia;
E) grai muntenesc.
Conflictul piesei este dat de complotul celor trei mari boieri, care se opun dorintei lui Stefan de a-1 inscauna pe fiul sau Bogdan si doresc sa fie pe tron Stefanita, nepotul nevarstnic al Domnului.
"Polemica" de subtext, dusa cu
Grigore Ureche, pentru afirmatia "omoria fara giudet", aratand ca daca ucidea fara "judecata, adica "fara proces" nu varsa niciodata "sange nevinovat" caci manios" era impotriva tradatorilor de care afla cu repeziciune avand oameni devotati pretutindeni; e vorba de moartea paharnicului Ulea, care complota impreuna cu stolnicul Dragan si cu jitnicerul Stavar.
Actiunea se petrece in ultimul an de domnie a lui Stefan cel Mare, la Suceava, toamna, la inscaunarea lui Bogdan Voda, cand Stefan, ranit, cu un picior cangrenat, se supune cu extraordinara tarie unei ultime operatii, dar stie ca sfarsitul ii este aproape: patriotismul viu, il indeamna sa aleaga cea mai buna solutie pentru guvernarea tarii. in acelasi timp, prin discursuri si evocari se face un istoric - incarcat de poezie, romantic, al primei jumatati a secolului al XVI-lea.
Piesa are patru acte; s-a jucat mai intai in 1909.
CONFLICTUL - in actul al IJI-lea - planuri; interior (psihiC); exterior (politiC).Personajul este prezentat din mai multe perspective:
A) om batran, bolnav;
B) tata;
C) domnitor - aici perspectiva este eroica si monumentala;
- curent romantic;
- ecouri shakespeariene;
- categoria estetica a sublimului;
- personaj romantic - erou exceptional in situatii exceptionale, ca in "Letopisetul" lui Gr.Ureche, este supranumit de cei din preajma si de popor "sfantul", "slavitul", "soiman", "zmeu".
Caragiale a vorbit despre arta picturala a textului si faimei, eroic si monumental prin fapte, prin evocarea marilor victorii, dar gratie marelui talent al scriitorului de a ilustra "genul oratoric" prin discursul patriotic al lui Stefan. Sunt memorabile procedeele artistice, "figuri" ale discursului:
"Oh! padure tanara!"- exclamatia retorica
- metafora "padure"
- epitetul "tanara"
"Unde sunt mosii vostri?"- interogatii retorice
"Presaratila Orbie, la Chilia, la Baia, la Lipnic, Ia Soci, pe Teleajen, la Racova, Ia Razboieni,Unde suntbatranul Manuil si Golan, si Stibor, si Cande, si Dobrul si Juga, si Gangur, si Gotca, si Mihai Spatarul, si Ilea Huru comisul, si Dajbog, parcalabul, si Oana si Gherman, si Tiara pamantuluiBoldur?"
- enumeratia cu valoare stilistica;
- valoarea stilistica a punctelor de suspensie;
- muzical;
- "poematic";
- solemn, patetic;
- motivul literar "ubi sunt".
"Pamant! Si pe oasele lor s-a asezat si sta tot pamantul Moldovei ca pe umerii unor uriasi"
Ať
- metonimia tarii ("pamant");
- metonimia eroilor ("oasele");
- comparatia (adv. prep."ca");
- "uriasi" substantivizarea adj.epitetului; hiperbolizarea sugerand intrarea in legenda; maretia unui popor gata de jertfa.
Stefan cel Mare:
- domn profetic si vizionar, cu inteligenta si vointa; barbat de stat ce a avut o viziune politica de anvergura pe plan intern si extern;
- un mare strateg, conducator de ostire energic, viteaz;
- "om", "zeu", "sfant": romantic, legendar;
- "Stefan, care v-a fost baci" - viziune biblica ("pastorul"); pastoral-nationala;
- portret statuar; "soarele" apune dar nu moare = peren
Culoare istorica (contopirea dintre Domn si tara):
- vorbirea personajelor, eresuri populare, credinta in ajutorul lui Dumnezeu;
- figurile boierilor, ale curtenilor, ale copiilor de casa; chipul distinct - desi mai palid al Doamnei Maria; Oana, Rares; identitate de destin intre om si patrie.