Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





APUS DE SOARE - DRAMA, ISTORICA, - Semnificatia titlului de Barbu Stefanescu DELAVRANCEA



Barbu Stefanescu DELAVRANCEA Apus de soare
Izvoare de inspiratie:

Sub influenta ideologiei pasoptiste, se dezvolta interesul pentru trecutul national, pentru istoria patriei si apar primele opere literare si in domeniul dramaturgiei. O prima izbanda a acestui gen literar este drama lui Bogdan Petriceicu Hasdeu, "Razvan si Vidra" (1867), urmata de drama "Despot-Voda" (1880) a lui Vasile Alecsandri, iar in 1902 apare "Vlaicu-Voda" de Al.Davilla.

Barbu Stefanescu Delavrancea desavarseste evocarea istorica a evenimentelor si personalitatilor eroice ale acestui neam, intr-o trilogie care porneste cu vremea lui Stefan cel Mare in "Apus de soare", continua cu domnia lui Stefanita in "Viforul" si se incheie cu cea a lui Petru Rares in "Luceafarul". in acest triptic, "Apus de soare" este o adevarata capodopera a dramei romantice romanesti in care sunt evidente ca surse de inspiratie:

- creatiile folclorice care ilustreaza dimensiunea legendara a domnitorului;

- Letopisetele Moldovei ce fusesera publicate recent de Mihail Kogalniceanu;

- "Hronica romanilor si a mai multor neamuri" de Gheorghe Sincai;

- "Stefan cel Mare" de E.Esarcu

- Cronica lui Grigore Ureche (portretul domnitoruluI)



Semnificatia titlului: titlul este o metafora care ilustreaza drama mortii lui Stefan cel Mare, asemanata cu apusul soarelui Moldovei.



Tema. Drama prezinta intr-o gradatie ascendenta conflictul politic exterior, intre domnitorul autoritar si cativa boieri care planuiesc sa incalce hotararea testamentara a lui Stefan si conflictul interior, generat de confruntarea dintre spiritul domnitorului si omul batran si bolnav.






Structura si momentele subiectului Drama este structurata in patru acte.

Actul I constituie si expozitiunea piesei, care debuteaza cu o conversatie intre fetele de la curtea domneasca, din care reies primele informatii despre personalitatea lui Stefan, facandu-se si primele referiri la trasaturile sale legendare. Pentru domnitor se pregatesc neincetat fasii curate, care sa-i bandajeze piciorul bolnav in urma ranii dobandite in lupta de la Razboieni, unde "pieri floarea Moldovei". Stefan este in viziunea fetelor un personaj mitic: "va , trai cat Matusalem", "e inzaoat", "cand s-a nascut, 1-a scaldat in sange de serpoaica si de vulturi sa se strecoare si sa se inalte". Sunt amintite si alte fapte eroice si anume ca in trei batalii s-a bazat pe popor, ca au trecut 46 de ani de domnie cu 33 de batalii, "din care 31 de biruinti", afirmand cu admiratie: "el sa traiasca si Moldovei i-e bine".

Atmosfera de la curte, dragostea si imensa admiratie de care se bucura domnitorul pregatesc aparitia sa in scena a 111-a. Se transmit cu discretie gandurile lui Stefan, care o iubise pe Raresoaia si avusese cu ea doi copii, pe Oana si pe Rares. Stefan este batran si bolnav, dar ferm hotarat sa lupte pentru Pocutia, intrucat simte alaturi de el intreaga Moldova.

Actul II constituie intriga dramei. Clucerul Moghila soseste de pe campul de batalie si povesteste despre actele de vitejie ale moldovenilor condusi de Stefan cel Mare, prilej cu care se continua portretizarea domnitorului: "strasnic racnea leul Moldovei, de auzea valea si codrii".

Se reliefeaza credinta domnitorului in poporul sau si in biruinta, taria lui de a rezista durerilor fizice, Moghila incheindu-si relatarea cu o caracterizare a domnitorului: "dar iata-l rasare soarele si incalzeste si pe boieri si pe oase goale fara deosebire, ca nimeni nu s-a plans de judecatile lui".

Sosind de la batalie, Stefan este intampinat cu dragoste de doamna Marja, de Oana si de ceilalti curteni si are primul conflict cu boierii uneltitori care doresc sa scape de Stefan, intrucat acum e neputincios si bolnav. Chiar si boierii tradatori, Ulea, Stavar si Dragan, recunosc ca "mare a fost, ca de marimea lui nu mai sufla nici un boier" sau ca "varsa vapai, ma frigea privirea lui", de unde rezulta ca si dusmanii ii recunosc maretia.



Actul III ilustreaza desfasurarea actiunii si punctul culminant si incepe cu discutia dintre Ulea, Stavar si Dragan privind starea de sanatate a lui Stefan cel Mare, fiind nerabdatori sa asiste la sfarsitul acestuia. Si din aceasta discutie se desprind trasaturi ale domnitorului, dezvaluind politica pe care o aplicase Stefan in formarea unei ostiri devotate, compusa din cei mai destoinici razesi. Stefan aduna boierii si intreaga curte carora le expune intreaga sa politica interna si externa, anuntandu-i ca lasa tara mostenire urmasilor spre a o pastra intreaga si independenta. Adresandu-se boierilor tineri, ii aseamana cu o padure tanara si le spune sa nu uite jertfele strabunilor, prilej cu care enumera numele celor ce au murit eroic pe campurile de batalii. Discursul, model de arta oratorica in literatura noastra, e insotit de participarea naturii dezlantuite (fulgera, tuna, ploua) cu semnificatii in framantarea constiintei si a zbuciumului sufletesc.

Stefan cel Mare isi exprima crezul sau de domnitor, idealul sau fiind sa uneasca Rasaritul cu Apusul si sa stea ca un zid de aparare a crestinatatii pentru ca "Moldova n-a fost a stramosilor mei, n-a fost a mea si nu e a voastra, ci a urmasilor vostri si a urmasilor urmasilor vostri, in veacul vecilor."

Actul IV - deznodamantul - prezinta momentele grele prin care trece Stefan, batran si bolnav, cu rana infectata. in acest cadru de suferinta, de tragism, Stefan ii marturiseste Oanei adevarul despre faptul ca ea si Rares sunt frati, iar el este tatal lor. Este elocventa maretia lui Stefan, vointa si forta lui in fata durerii, ce starnesc uimirea doctorilor Smil Klingensporn si Cesena pentru puterea de a rabda durerea atunci cand ii ard rana cu fierul rosu si pentru refuzul domnitorului de a fi legat pentru aceasta operatie. Cu ultimele puteri, il pedepseste pentru tradare pe paharnicul Ulea, il unge domn pe Bogdan, apoi moare cu numele tarii pe buze.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.





Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2020 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.