A fost publicat initial in Revista romana" a lui Alexandru Odobescu (1862-1863). in volum apare in anul 1863.
Desi nu este primul roman romanesc din punct de vedere cronologic (mai fusesera publicate romanele: Taine le inimii de M. Kogalni-ceanu, Manoil si Elena de D. Bolinlineanu si altelE),
Ciocoii vechi si noi este, in literatura romana, primul roman autentic, valoros din toate punctele de vedere" (T. VargolicI). Principalele calitati ale acestui roman consta in prezentarea tipologiei si in evocarea epocii de Ia sfarsitul domniilor fanariote. in cele doua parti care preced romanul pro-priu-zis, intitulate Dedicatie si Prolog, Nicolae Filimon precizeaza obiectul studiului de moravuri pe care il va intreprinde in roman: portretul moral al ciocoiului (un om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat de o ambitiune nemarginita, care eclala ca o bomba pe data ce si-a atins tinta aspirati-unilor sale"), pe care scriitorul il va urmari in deosebitele faze prin care el a trecut in secolul nostru, de la ciocoiul cu anteriu si cu calamari la brau al timpilor fanario-tici, pana la ciocoiul cu frac si cu manusi albe din zilele noastre".
Romanul se deschide cu o Dedicatie: Voua, dar straluciti luceferi ai videlor, cari ati mancat starea stapanilor vostri si v-ati radicai pe ruinele acelora ce nu v-au lasat sa muriti in mizerie".
Actiunea romanului se desfasoara in jurul lui Dinu Paturica, personaj care ilustreaza tipul ciocoiului nou, al arivistului epocii zugravite de autor. Nicolae Filimon prezinta cu veridicitate ascensiunea a-cestuia, din momentul in care se pleaca umil in fata lui Andronache Tu-zluc, ciocoiul de tip vechi, spre a primi o slujba in casa acestuia si pana in momentul in care ajunge ispravnic. in spirit realist-balza-cian, scriitorul creioneaza portretul personajului, punand accent pe trasaturile fizice, deosebit de relevante in vederea identificarii celor morale: un june de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria grosolana".
Tinuta vestimentara a lui Dinu Paturica sugereaza conditia umila, saracia: imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate; () cu picioarele goale bagate in niste iminei de sajtian, care fusesera odata rosii, dar isi pierdusera cu loarea din cauza ve-chimei". Un astfel de june" - conchide scriitorul - sta in scara ca selor marelui postelnic Andronache Tuzluc ()". Scriitorul ii urmareste in detaliu ascensiunea, dezvaluindu-i trasaturile diabolice. Dinu Paturica isi va pune intreaga vointa si viclenie in slujba indeplinirii ambitiei ce il devoreaza. Pentru el faptul ca a reusii sa patrunda in casa lui Andronache Tuzluc reprezinta un pas important in vederea parvenirii. Desi nu este decat un biet ciubucciu, el stie ca va reusi, cu rabdare si viclenie, sa isi duca la indeplinire planul. Semnificai ive suni cuvintele sale, atunci cand patrunde iu camera in care avea sa locuiasca m limpul cat avea sa fie ciubucciu: lata-ma in sfarsii ajuns in pamantul fagaduintei; am pus mana pe pane si cutit: curagiu si rabdare. prefacatorie si iuschiu zarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogati ca ale acestui fanariot." Lecturile sale sunt si ele orientale in acest sens: Mie-mi tre buiesc carti care sa-mi subtieze mintea, sa ma invete mijlocul de a ma ridica la marire. Plutarh imi vine la socoteala, Comentariele" lui Cezar. AĞIstoria omenireiAğ, vietile marilor barbati din veacurile trecute ()"
Prin lingusire si inselaciune, el devine din ciubucciu iscoada a boierului Andronache Tuzluc, trebuind sa se asigure de fidelitatea Du-ducai, amanta acestuia, in chera Duduca Dinu Paturica isi gaseste cel mai bun aliat. intalnirea si dialogul dintre cei doi reprezinta infruntarea a doi ipocrit.! care isi incearca puterile. Duduca, intuind in Dinu Paturica un adversar periculos, prefera sa si-1 Iaca aliat. Cei doi complici pun la cale un adevarat plan de parvenire bazat pe saracirea postelnicului: - Tul vei incarca la socoteli./- Tui vei cere saluri si matasarii./-li-i vei specula mosiile. / - Tui vei cere diamanti-cale./- Si unind jafurile la un loc. ne vom cumpara mosii si tigani."
Dinu Paturica cu cat castiga mai mult increderea boierului, cu atat isi diversifica modalitatile de parvenire. Ajuns sames la hatmanie, ciocoiul vinde slujbele (Ce dai sa te jac ispravnic?"). Cand este trimis in inspectie pe mosiile boierului, ia bani de la arendasi pentru a nn-i dezvalui stapanului practicile lor necinstite.
Principiul dupa care se conduce Dinu Paturica este: Fa-le om de Iu me noua, sa jhri closca dupa oua." Ruinandu-si stapanul in mod siste matic, el ajunge posesorul mosiilor Rasucita, Plansurile si Chinuiclilc din sud de Buzau si al viilor de la Valea Calii gareasca. in timpul miscarii lui Tudor Vladimirescu se angajeaza sa il vanda pe acesta lui Alexandru Ipsilanti in schimbul is-pravniciei a doua judece: Prahova si Sacuieni. Ca ispravnic, el ii spo-liaza pe tarani, inventand metode brutale pentru a obtine birurile acestora, atunci cand ei nu mai puteau sa le achite: ii ungea cu pacura si ii lega de copaci, ca sai intepe viespele si tantarii, apoi le vindea dobitoacele si, dupa cei saracea cu desavarsire, ii inchidea in cosare, ca sa nu poata reclama ia stapanire".
Taranilor li se face dreptate de catre domnitorul pamantean
Gri-gore Ghica. in spirit romantic, Ni-colae Filimon isi pedepseste in finalul romanului personajele negative si le rasplateste pe cele pozitive: Dinu Paturica isi va gasi sfarsitul intr-o ocna parasita, unde este inchis din ordinul domnitorului Ghi ca: Andronache Tuzluc, postelnicul parvenit, dar umanizat de dragostea pentru chera Duduca, se stinge din viatii in saracie; chera Duduca este condamnata la moarte si aruncata in Dunare; in schimb, Gheorghe, sluga cinstita si devotata, este recompensat prin casatoria cu Maria si prin ridicarea la rangul de spatar.
Ciocoii vechi si noi, desi deschide calea romanului realist in literatura romana, ramane, prin unele aspecte, legat de romantism. Pe langa motivul justitiei imanente, romantic este si procedeul antitezei dintre personajele pozitive si cele negative; sluga ticaloasa. Dinu Paturica, si sluga cinstita, Gheorghe; domnitorul fanariot Caragea si cel pamantean Grigore Ghica etc.
Ciocoii vechi si noi inaugureaza in literatura romana romanul tipologic, fiind totodata cel dintai roman citadin (ne ofera o ampla descriere a Bucurestiului, cu obiceiurile si moravurile locuitorilor saI), intaiul nostru romant, original", asa cum il numea autorul.