Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Ascensiunea si decaderea sociala a personajului Dinu Paturica :: Ciocoii vechi si noi de Nicolae FILIMON



Nicolae FILIMON Ciocoii vechi si noi
- prima slujba pe care o primeste, odata acceptat in casa lui Andronache Tuziuc, este cea de ciubucciu (slujitor insarcinat sa aprinda pipa - ciubucul - boieriloR);

- este trimis la scoala, unde isi completeaza educatia ciocoiasca"; foarte silitor, selecteaza numai materiile care-i sunt necesare pentru a se inalta pe scara sociala; il alege ca maestru pe Machiavelli si in doi ani devine perfect in arta ipocriziei si a perfidiei".

- trimis de postelnic sa-i pazeasca amanta - Chera Duduca - imagineaza o stratagema de prindere a amantului mai tanar al acesteia, calemgiul lordache, in ipostaza de hot; devine noul amant al Duducai si planuieste impreuna cu aceasta sa-l stoarca de averi pe Andronache Tuziuc, luandu-l drept complice pe Chir Costea Chiorul (evreu negustor ce se dadea grec pentru a fi protejat de stapanire; deviza lui era: Sterpeleste ca sa mananci si fura ca sa ai");

- multumit de devotamentul lui Dinu Paturica, postelnicul il face sames (casieR) la hatmanie; fura pietrele pretioase de la hatmania tarii pe care le inlocuieste cu altele false; la fel va proceda si cu banii;

- devine apoi sluger (boier insarcinat cu aprovizionarea curtii domnestI), pitar (boier insarcinat cu supravegherea brutariei domnestI) si, in cele din urma, vataf, in locul lui Gheorghe, post pe care il ravnise de mult; in aceasta calitate:

- cerceteaza mosiile de la tara ale lui Andronache Tuziuc si imagineaza o strategie de a scoate bani de la arendasi: capitolul ce cuprinde acest episod se intituleaza sugestiv Una la mana!";



- este initiat de postelnic - care are acum la curte rolul de a-i numi in functii importante pe toti slujbasii mari si mici" - in arta de a scoate bani din ocuparea de posturi, astfel incat Dinu Paturica isi intrece cu prisosinta maestrul;

- organizeaza, in paralel cu stapanul sau, de ziua Sfantului Andrei, pe 30 noiembrie »a-  1817, o masa cu mancaruri rafinate si cu bauturi scumpe, astfel incat ospatul slugei intrecea in toate pe al stapanului"; la acest ospat, Paturica le da corifeilor ciocoismului" (numele invitatilor este sugestiv in conturarea trasaturii esentiale a acestora: Tudor Ciolanescu, Neagu Cioftea, Zamfir Plosca, Vlad Boroboata - la fel cum, mai tarziu, intalnim la CaragialE) o lectie de furtisag din averea stapanilor, prezentandu-le o lista cu doua rubrici: una cu socoteala incarcata, alta, cu socoteala dreapta; concluzia reprezinta si titlul capitolului: Fa-te om de lume noua sa furi closca dupe oua";

- Dinu Paturica reuseste sa intre in posesia intregii averi a stapanului sau fanariot, Andronache Tuziuc, si sa-l lase cu punga mai usurica decat a unui nefer de spatarie si cu sufletul incarcat cu blestemele saracilor, din ale caror sudori si-a strans acele bogatii";

- dupa fuga luiCaragea de pe tronul Tarii Romanesti (29 septembrie 1818), Dinu Paturica il paraseste definitiv pe postelnic si se casatoreste cu amanta acestuia, Chera Duduca; la auzul acestei vesti, Andronache Tuziuc este lovit de dambla si-si pierde mintile;

- Alexandru Sutu, noul domnitor al tarii, isi aduce la curte toti parazitii; Paturica primeste postul de mare stolnic si functia de ispravnic pentru straini; ospatul in care isi celebreaza inaltarea este intrerupt pentru cateva clipe de aparitia tatalui sau, imbracat saracacios, si pe care ticalosul fiu nu vrea sa-l recunoasca, numindu-l cersetor de ulita"; tatal va arunca asupra lui un blestem profetic: Cum ma gonesti tu pe mine, sa te goneasca ingerul Domnului in toata viata () si-n toate vedeniile tale sa-ti stea inainte toate faradelegile tale. Amin!";

- 19 ianuarie 1821 - Alexandru Sutu este otravit; 20 ianuarie, in acelasi an, izbucneste Revolutia lui Tudor Vladimirescu; Dinu Paturica devine fervent aparator al revolutiei;

- la intrarea domnitorului Alexandru Ipsilanti in tara, isi schimba strategia si il tradeaza pe Tudor Vladimirescu;

- este rasplatit de noul domnitor fanariot cu posturile de ispravnic peste judetele Prahova si Sacuieni si de caimacam al Craiovei; se foloseste de oameni duri (precum asa-zisul Neagu Rupe-Piele, om nascut sa fie calau") pentru a stoarce de la tarani birurile grele pe care le impusese;

- inscaunarea pe tronul Tarii Romanesti a primului domnitor roman, Grigore Ghica, aduce si rasturnarea destinului ascensional al eroului; taranii de pe mosia lui Dinu Paturica se infatiseaza la curtea domneasca cu rogojina aprinsa-n cap si cu jalba-n protap" si isi reclama stapanul, care va fi trimis la ocna; toate averile lui sunt impartite sarmanilor;

- protagonistul este parasit de sotia ce-si lasa pe drumuri copiii si fuge cu un turc peste Dunare (Duduca va plati si ea pentru pacatele savarsite - prinsa de turc cochetand cu barbatii, va fi pedepsita dupa obiceiurile musulmane: cusuta intr-un sac si aruncata in fluviU);

- Dinu Paturica moare in ocna; cortegiul sau funerar se intalneste cu cel al lui Andronache Tuziuc, pe care il deposedase de avere si cu al treilea scelerat", Chir Costea Chiorul, tintuit de urechi in fata pravaliei sale, pedepsit si el de Voda Ghica pentru ca nu-si platea taxele la domnie.



Constructia discursului narativ

Incipitul romanului este traditional si in spiritul realismului. El fixeaza cu exactitate timpul si spatiul naratiunii si aduce in scena protagonistul: Intr-o dimineata din luna lui octombre, anul 1814, un june de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria grosolana, imbracat cu anteriu de samqlagea rupt in spate; cu caravani de panza de casa vapsiti cafeniu; incins cu o bucata de panza cu marginile cusute cu gherghef etc."

Remarcam tehnica detaliului, ce inregistreaza fizionomia personajului, trasaturile fizice care trimit la trasaturi morale (nasul cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria grosolana"). Vestimentatia este si ea sugestiva pentru conditia umila a eroului si contrasteaza cu gandurile lui de marire ce inchipuirea lui cea vie ii punea inainte". Naratorul, omniscient si omniprezent, deconspira inca de la inceput statutul moral al personajului. Fraza ampla incearca sa epuizeze prin enumerafie intregul arsenal de elemente de imbracaminte purtate de tanar, necunoscute insa cititorului contemporan (anteriu de samalgea, caravani, iminei, cauc, fermena, bogasiu etC), dar care participa la crearea culorii locale a epocii fanariote in spatiul romanesc. Discursul plin de arhaisme nu este lipsit de neologismele nu foarte bine fixate in limba (distinge, ambitiunea, obstacole, absorbit, materii etC), dar si de forme populare [incingatoare, oachesa, incins etC).

Finalul. Romanul se incheie cu pedepsirea exemplara a personajelor negative, in antiteza cu destinul personajelor pozitive, care vor trai si vor cunoaste fericirea intr-o lume mai buna. Lectia de morala pe care o da cartea lui Filimon este ca binele invinge si armonia lumii este restabilita - final utopic, nerealist, naiv, senzational, in spirit romantic.

Pauzele descriptive. Pauzele descriptive sunt frecvente in text in prezentarea personajelor, a interioarelor, a imbracamintii sau a ospetelor cu mese incarcate (urmareste scena petrecerii organizate de Dinu Paturica, in capitolul Fa-te om de lume noua sa furi closca dupe oua!", in care este prezentat in cele mai mici detalii luxul de la masa orientala a vatafului Paturica). Descrierea are astfel importanta in conturarea atmosferei de epoca, a culorii locale", in crearea iluziei realitatii.

Coloarea locala, acel parfum al timpului trecut, care stramuta pe cititor in mijlocul intamplarilor povestite, ii descrie localitatile ce le-au servit drept scena, il face partas la obiceiele, la credintele, la viata publica si privata, la cugetarile si chiar la limba timpului si locurilor unde s-au petrecut faptele" (Al.l. OdobescU) incearca! Cauta in roman aspecte din viata sociala si culturala a tarii din epoca de inceput de secol al XlX-lea. Descopera topografia Bucurestiului de altadata in capitolul Scene din viata sociala".

Alternanta si inlantuire. Episoadele alterneaza pe masura ce naratorul trece de la un cadru la altul. Intruziunea autorului in text este evidenta. El intrerupe naratiunea si, folosindu-se de spatiul metatextualitatii, isi introduce personajele rand pe rand (Ne oprim din povestea noastra, ca sa introducem pe scena inca un personagiu foarte interesant care are sa joace un rol insemnat in aceasta istorie") sau da lamuriri privitoare la diferite stari de fapt (Pana ce Paturica va gasi pe capitan Urdareanu, noi vom atrage bagarea de seama lectorilor asupra starii morale a trupelor lui Tudor Vladimirescu").

Timpul povestirii sau timpul nararii - este timpul in care se petrece actul povestirii;

Timpul povestit sau timpul naratiunii = este timpul in care se desfasoara evenimentele narate; intre cele doua intervaluri de timp exista o distanta mai mare sau mai mica, exceptie fac situatiile rare in care faptele sunt narate pe masura ce se petrec.

Personajele. In Ciocoii vechi si noi personajele tipice cunosc o evolutie lineara, doar in plan social, cele negative incadrandu-se in schema: ascensiune-stralucire-de-cadere, iar cele pozitive, in schema: ascensiune-decadere-reabilitare. incearca! Realizeaza caracterizarea personajului principal Dinu Paturica din romanul lui Nicolae Filimon, Ciocoii vechi si noi. Tine cont de urmatoarele elemente:

- in scrierea unui astfel de eseu, posibil la examenul de bacalaureat, trebuie sa ai in vedere realizarea unei compuneri unitare, cu inceput, cuprins si incheiere; de aceea este bine ca in introducere sa prezinti cateva date referitoare la opera al carei personaj principal ai ales sa-l caracterizezi;

- enuntarea temei principale a textului poate fi utila;

- prezentarea statutului personajului caracterizat (poate fi pozitie sociala, tipul uman, personaj negativ/pozitiv, complex/simplu, rotund/plat etc.) - in cazul lui Dinu Paturica, ai in vedere tipul ciocoiului/arivistului, lucrat exclusiv in tonalitati negative;

- evolutia personajului (Paturica evolueaza pe scara sociala de la umila slujba de ciubucciu la cea de ispravnic si caimacaM);

- caracterizarea directa (portretul facut de narator in primul capitol al romanului; cauta si alte modalitati de caracterizare directa: facuta de alte personaje sau de el insusi - autocaracterizarE);

- caracterizarea indirecta rezultata din felul cum se comporta, actioneaza, gandeste, simte sau vorbeste personajul, cum se imbraca si cum traieste; numele poate fi si el o modalitate de caracterizare (numele Paturica trimite la patura": patura sociala al carei reprezentant este/patura folosita pentru a acoperi, a ascunde ceva - disimularea personajuluI);

- numeste cel putin patru caracteristici ale personajului pe care sa le argumentezi cu exemple din roman (de pilda: arta disimularii sau dedublarii; rapacitatea cu care isi saraceste stapanul; lipsa de scrupule morale in atingerea scopului - parvenirea; inteligenta pusa in slujba rauluI);

- relatia personajului cu cel putin alte doua personaje din roman (relatia cu stapanul, Andronache Tuzluc; relatia cu ceilalti doi delapidatori - Chera Duduca si Chir Costea Chiorul, cu care formeaza un triunghi diaboliC);

- eventuale opinii critice comentate (spre exemplu: G. Calinescu - Dinu Paturica este un Julien Sorel valah. [] Paturica nu este un simplu si vulgar vanator de avere, ci un insetat de toate senzatiile vietii []. Esentialul este ca toata energia lui Paturica ramane intacta, aspiratia lui la inaltare neavand nici o oprire");

- semnificatia sfarsitului destinului personajului.

Este bine ca in oricare clin aceste situatii sa-ti formulezi propriile opinii, pe care sa incerci sa le argumentezi cat mai relevant!

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.