Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





CIOCOII VECHI SI NOI de Nicolae Filimon (1819 -1865)



Nicolae FILIMON Ciocoii vechi si noi
Daca in literatura europeana romanul trecuse, pana la jumatatea secolului al XlX-lea, prin numeroase experiente si atinsese, prin scrierile lui Rabelais, Gargantua (1533) si iP&ntagruel (1535), lui Cervantes, Don Quijote (1-1605, n tl-1615), lui Rousseau, Noua Heloiza (1781), Richardson, pamela (1740/41) Fielding, Tom Jones (1749) si Amelia ^1752) si multi altii, nivelul capodoperei, in literatura romana

aparitia lui este tarzie si marile valori se constituie abia in perioada dintre cele doua razboaie mondiale . Este suficient sa amintim, in acest sens, ca Ciocoii vechi si noi de Nicolae Fijimon, apare, in volum, in acelasi an (1863) cu prima parte din monumentalul roman Razboi si pace de Lev Tolstoi si la cateva decenii dupa scrierile romanesti de factura romantica ale lui Stendhal, Rosu si negru (1830) si Manastirea din Parma (1839) sau de acelea, precum Madame Bovary (1857), ale lui

. Gustave Flaubert, considerat parintele romanului modern" si, deasupra tuturor, de,ale lui Balzac, un adevarat titan, creatorul acelei grandioase comedii umane" cu Eugenie Grandet (1833), Mos Gor/ot( 1834), Iluzii pierdute (incepand cu 1837) A«te.



Nu se poate spune, totusi, ca scriitorilor romani le lipsea cu totul experienta in ceea ce priveste intocmirea unorjjicrieri

{ narative de mari dimensiuni, cu personaje puternic conturate, aflate in conflict, cu desfasurari epice de larga anvergura, cu infruntari dramatice si deznodaminte pe masura.! Ei se exerseaza, daca putem spune asa, traducand si adaptand, scrieri de acest fel din literatura universala, romane de succes in epoca respectiva, precum Misterele Parisului de Eugene Sue, tradus in romaneste in 1862 si adaptat" la conditiile locale de I.M.






Bujoreanu, care scrie Misterele din Bucuresti (1862) si de G. Baronzi, autorul Misterelor Bucurestilor (1862-1864).

Concomitent sunt semnalate si incercari originale, unele ramase la stadiul de proiect, precum Tainele inimii de M. Kogalniceanu din care a aparut un fragment, anticipand un roman de tip balzacian, in Gazeta de Moldavia" din 1850, altele publicate integral - Hotii si hagiul (1853) de Al. Pelimon sau Manoil (1855) de D. Bolintineanu si altele.

Dar nici unul dintre aceste romane si nici multe dintre cele ce i-au urmat, precum, cu titlul de exemplu, Elena (1862) de D. Bolintineanu ori Fulga sau Ideal si real (1872) de Gr. H. Grandea, nu au rezistat timpului, nu s-au impus in literatura romana, fiind retinute mai mult in legatura cu scrierea lui Nicolae Filimon decat pentru calitatile lor intrinsece.



Ciocoii vechi si noi sau Ce naste din pisica soareci mananca, Romant original", a fost publicat, mai intai, in foileton, in Revista romana" (1862-1863) si in volum separat in 1863, fiind considerat in ciuda scaderilor sale, reperabile mai ales daca nu se tine seama de vremea cand a fost scris si de stadiul de atunci al literaturii (prozei, romanuluI) de la noi, drept o opera capitala", in sensul unei carti cap de serie, din care se trag toate romanele de tip sqcial, ce-si nutresc substanta din ascensiunea arivistilor si prabusirea claselor vechi" (S. Cioculesciki| Tipologic, rezulta din aprecierea de mai sus, Ciocoi vechi si noi este un roman social sau de moravuri, W carui actiune se desfasoara intr-o perioada care a marcat serios viata tarilor romane - sfarsitul domniilor fanariote si revenirea la domnii pamanteni - mai exact intre »luna lui octombrie anul 1814" odata cu venirea lui Dinu Paturica la curtea lui Andronache Tuzluc, si 23 aprilie, anul 1825", odata cu celebrarea casatoriei dintre Gheorghe, fostul vataf de curte al postelnicului Andronache Tuzluc" sI ) frumoasa Maria, fata banului C".



Titlul insusi este semnificativ pentru epoca si pentru intentiile autorului, ciocoiul" fiind totdeauna si in orice tara un om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat cu o ambitie nemarginita".

Urmand cumva canoanele literare ale epocii, Nicolae Filimon incadreaza cele 32 de capitole ale romanului sau intre un Prolog" si un Epilog", Cel dintai fiind precedat de o Dedicatie".



Discursul din Dedicatie" are calitatile unui pamflet; fiecare clasa si patura sociala (boieri, negustori, tarani, clericI) este prezentata cu calitatile si defectele sale, ajungandu-se.^ prin eliminare, la patura ciocoilor, f admonestati in tonuri violente: Voua, dar, straluciti luceferi ai viciilor, cari ati mancat starea stapanilor vostri si v-ati radicat pe ruinele acelora care nu v-au lasat sa muriti in mizerie; voua cari sunteti putrejunea si mucegaiul ce sapa din temelii si rastoarna imparatiile si domniile; voua, cari ati furat cu zvantul din functiunile cele mici si cu miile de galbeni din cele mari, iar acum, cand v-ati cumparat mosii si palate, stropiti cu noroi pe facatorii vostri de bine; voua si numai voua dedic aceasta slaba si neinsemnata scriere".

Daca aici ciocoii, acesti straluciti luceferi ai viciilor", sunt doar creionati, in Prolog", folosind tehnica fiziologiilor clasice, li se face un portret amplu, in tuse groase si imagini corozive. N. Filimon puncteaza fari crutare tarele de caracter aleciocoilor, aceste vulpi cu doua picioare, care intrec in ipocrizie si viclesug pe cele cu patru picioare din fabulele lui Esop si La Fontaine",/eyidentiaza metodele necinstite Jglosite pentru a atinge unicul lor tel - imbbiatirea,lconstruieste o biografie a tipului uman reprezentat de acestia, urmarind ascensiunea lor pe scara sociala, de la randas sau lacheu pana la omul de stat care nu se pronunta definitiv pentru nici o doctrina politica, nu se face adept credincios al nici unui partit, nu doara ca are spirit drept si nepartinitor, ci ca sa poata exploata deodata toate doctrinele si partitele in folosul sau". ./ Romanul in sine vine ca o concretizare, printr-un caz tipic, . .acela al lui Dinu Paturifca, a ciocoiului vechi cu anteriu si ; a- calamari la brau al timpurilor fan&riotice", autorul neajungand ;&a scrie si despre ciocoii noi, cu frac si cu manusi albe din filele noastre",.,



Firul epic al romanului se deruleaza in coordonatele schitate in Prolog", urmand, in mare, ascensiunea Iui AŁ>inu Maturica, fiul unui umil slujbas, tretilogofat Ghinea Paturica , de la pozitia de ciubucciu pana la cele mai inalte ranguri boieresti, dar si decaderea definitiva a acestuia, putrezind pe fundul ocnei parasite. Desi intriga este simpla si evolutia personajelor previzibila, romanul tine, pe alocuri, treaza atentia cititorului de astazi, mai ales prin valoarea sa documentara. Nicolae Filimon surpinde o epoca si deseneaza, pe acest fundal, cateva personaje memorabile (in primul rand Dinu Paturica), pe care le asaza intr-un sistem de relatii declansatoare de tensiuni si de dezvoltari epice.

Tanar ambitios, dornic de a se ajunge, Dinu Paturica dobandeste increderea stapanului sau, postelnicul Androna-che Tuzluc, acest fanariot [care] venise din Constantinopole, in suita domnitorului Georgie Caragca si facuse meseria de ciohodar* in curtea acelui principe", si profita de pe urma slabiciunii acestuia pentru Chera Duduca, o curtezana, o femeie juna ca de douazeci de ani", foarte frumoasa, cu ochii negri si plini de vapai amoroase", cu care se asociaza in tentativa de a-1 saraci pe postelnici De ce sa nu ne bucuram. noi de averea lui (zice femeiA), caci suferim mojiciile si fan-taziile lui? Eu ca tiitoare si tu ca vataf de curte putem in scurt timp sa-1 scoatem la siliment" (desavarsita saracie", gloseaza FilimoN).





Recurgand la serviciile lui Chir Costea Chiorul, negutator, evreu de origine, dar trait si naturalizai printre fanarioti, [care] se deosebea dintre colegii sai printr-o rara A«dibacie, intemeiata, din nenorocire, pe un caracter cat se poate de marsav", cei doi reusesc in scurt timp, sa-1 spolieze pe fanariot. Scena in care, prin tertipuri femeiesti. Chera Duduca smulge ultimii bani ai * postelnicului, spre satisfactia lui Paturica, poate sa ni se para naiva si sa ne faca sa zambim, astazi, dar are farmecul scrierii vechi si al unei sensiblitati de mult disparute: in momentul cand se termina aceasta infernala talharie, un geamat ragusit se auzi in camera. Nimeni nu baga de seama afara de Duduca, care deveni palida ca un cadavru. Acel geamat, ce semana cu urletul de bucurie al demonilor cand fac sa caza un s[f]ant in laturile lor, era expresiunea infernalei bucurii a lui Paturica, carele prin stratagema de acum a Duduchii devenea stapan pe tot ce-i mai ramasese bietului fanariot".



Nicolae Filimon izbuteste sa surprinda si sa refaca, la nivel

;jatrtistic, aspecte ale vietii de zi cu zi din societatea romaneasca. Tie la inceputul secolului al XlX-lea, de la ceremonialurile

a- A«orientale de la curtea, domneasca sau de la curtile boierilor fanarioti pana la necazurile si umilintele din bordeiele si colibele taranilor. O petrecere la curtea lui Andronache Tuzluc ne da masura refinamentelor culinare ale vremii, constituind, totodata, pentru noi, un pretios document de epoca, din care nu lipsesc detaliile vestimentare si amanuntele legate de ceremonialul servirii mesei, acum aproape doua sute de ani:

-la inceput, o tiganca bine imbracata si purtand o scurteica imblanita, cu gulerul ridicat in sus, se prezenta inaintea lor cu o tava plina de dulceata de tot felul; dupa dansa venea alta tiganca tiind o tava cu o multine de paharute cu vutca de izma si cateva farfurii cu migdale curatite si cu naut prajit. indata apoi intra cafegiul boierului []. El venea cu o tava de argint in mana, pe care erau depuse, in zarfurile lor de filigran, mai multe filigene pline de o cafea de Arabia, spumoasa si parfumata; dupa dansul intra ciubucciul cu ciubucele de antep si de iasomie, din ale caror lulele implute afanat cu tutun de cel mai ales ieseau nori de un fum mirositor".



In contrast cu huzurul de la masa fanariotului, viata taranilor se arata a fi fost un adevarat chin, o cumplita urgie". Ei se plang lui Paturica, sperand sa gaseasca la el, ca unul de-al lof, ca pamantean deci, mai multa intelegere: - Ne-a saracit, cocoane, hotul de grec, ne-a lasat in sapa de lemn. - Mie mi-a luat boii si vaca, sarac de maica mea! []a- - Pe mine m-a imprumutat cu doua banite de malai si sunt trei ani de cand tot i le platesc, pacatosul de mine [] - Pe mine m-a injugat la carul cu lemne, ca p-o vita, coconasule. - Pe mine m-a spanzurat cu capul in jos si mi-a dat fum de ardei si nu m-a lasat pana nu i-am dat ravas ca-i sunt dator treizeci de lei. -Mare napasta a cazut pe capul nostru, coconasule! strigara mai multi deodata []". Plangerile taranilor spoliati de slujbasii fanarioti au ritm, dau scenei dramatism, amintind asaltul prostimii" asupra curtii domnesti din Alexandru Lapusneanul si anticipand acumularile de amaraciune si revolta din romanul gloatei" - Rascoala de Liviu Rebreanu. Un erou colectiv in romanul lui Filimon si pentru care autorul manifesta cea mai mare simpatie este taranul, infatisat fara infrumusetari si in spiritul celui mai exact adevar, smerit si darz, inconvoindu-se obiceiului si iesind indraznet cu jaloba cand nu mai are incotro" (G. CalinescU).



Dimensiunea realista a romanului Ciocoii vechi si noi este accentuata prin insertia unor capitole strict documentare privind Muzica si coregrafia in timpul lui Caragea", prezentarea spectacolului de opera cu Italiana in Algir" (sa nu uitam ca N. Filimon a fost cronicar dramatic si muzicaL), reconstituirea istorica a lagarului (adica tabereI) de la Cotroceni si referirile la Alesandru Ipsilanti si eteria greceasca". Mai mult, incercand o reconstituire istorica, autorul introduce in text informatii, documente, note, explicatii, cum ar fi de exemplu, nota care infatiseaza in detaliu ceremonia darii rangurilor pe timpii lui Caragea", dar si probe" confectionate de el insusi, cum ar fi, din nou ca exemplu, Foaie de socoteala a curtii marelui postelnic A. Tuzluc" pe ziua de luni, ian. in 8, 1817 (bunioara)", socoteala cu tohmin" (adica aproximativa), pe care o face Dinu Paturica, explicand acolitilor sai cum, incarcand nota de plata, se pot imbogati. Saracit cu totul, Tuzluc este inlaturat, iar Paturica ii ia locul, devenind postelnic, aspirand chiar la functia de ispravnic pe doua judete, pe care urma sa o primeasca in schimbul tradarii lui Tudor VTadimirescu. Dar stapanirea se schimba si in locul lui Caragea-Voda este instalat Grigore Dimitrie Ghica, domn pamantean, care va face dreptate taranilor si il va pedepsi pe ciocoi.





O alta poveste" se desfasoara in paralel, cu personaje care, dupa o distributie a rolurilor imprumutata din retorica romantica, apartin celor buni", aflati in antiteza cu cei rai". Este vorba despre Gheorghe, fostul vataf de curte al lui Andronache Tuzluc, pe care il slujeste cu credinta si il avertizeaza asupra pericolului venit din partea lui Dinu Paturica; de Banul C, tipul boierului pamantean, cu dragostea de tara si de oameni; de fiica acestuta, Maria, Ceruta in casatorie de Tuzluc, mezalianta respinsa cu indarjire de a- tanara femeie si de batranul ei tata/Respectand principiul antitezei, fiecaruia dintre personajele demonice" din primul grap ii corespunde un personaj angelic" din grupul al doilea. Stapan pe destinele personajelor sald si dominat de un puternic sentiment etic, Filimon pedepseste exemplar personajele infernale" si rasplateste cum se cuvine bunatatea, cinstea, cumpatarea, fidelitatea.



Modelului literaturii romantice ii apartine si seria de coincidente din finalul romanului. Dinu Paturica, aruncat in ocna parasita, dupa o existenta mizerabila de sapte luni, isi dede sufletul in spasmuri si parasit de toata lumea". Imediat dupa moartea acestui monstru", Filimon regizea/a" pedepsirea lui Chir Costea Chiorul, care mofluz" (adica faliT), t*ra condamnat de catre Departamentul de Criminalion7A fi batut la spete prin toate pietele negutatoresti si a se tintui de urechi in fata pravaliei sale". Mai mult, chiar in timpul executarii pedepsei lui Chir Costea, se intalnesc, mergand pe ultimul drum, Andronache Tuzluc si Dinu Paturica. Ar fi zis cineva - comenteaza autorul - ca intre mortii din cele doua cosciuge si negutatorul cel tintuit existap legatura fatala sau o ura neimpacata"-. Nici Chera Duduca nu este uitata: dupa ce il parasise si pe Dinu Paturica, s-a casatorit cu un turc, Ia Constantinopol, dar - noteaza cu satisfactie autorul, vrand sa faca pe cocheta si in casa-noului ei barbat, fu descoperita de dansul si trimisa inaintea cadiului, carele ordona sa o coasa intr-un sac si apoi sa o arunce in valurile Dunarii, dupa cuprinderea legilor musulmane".



Pe de alta parte, urmand logica romantica si viziunea eticista, destul de puternica, Nicolae Filimon rezerva personajelor pozitive" un destin luminos:/Gheorghe devine din opincar mare spatar" si se casatoreste cu frumoasa Maria, fata banului C,. care, desi iubise pe Gheorghe cu multa pasiune, dar preferase mai bine moartea decat o fericire trecatoare si dobandita prin incalcarea indatoririlor sale de buna fiica; suferintele si disperarea ei erau acum rasplatite de ajuns / Este posibil ca un asemenea final sentimental, romantios, sa fi fost pe gustul cititorilor romanului la 1862 si mai incolo.



Din perspectiva prezentului, Ciocoii vechi si noi are meritul de a fi prima constructie epica de mai mari dimensiuni, primul roman, altfel zis,- cu tenta sociala din literatura romana. La 50 de ani de la aparitia cartii, Eugen Lovinescu aprecia in Cinquantenarul romanului romanesc, vitalitatea acesteia: Romanul veselului Filimon staruie inca in mainile tinerimii. E chiar, o data in literatura. De la ea porneste un gen din cele ce s-au dezvoltat mai putin".

Ca roman social. Ciocoii vechi si noi reprezinta, intr-adevar, un cap de serie, continuat fiind, in timp, de Duiliu Zamfirescu, Viata la tara si Tanase Scatiu, loan Slavici, Afara, dey romanele lui L. Rebreanu si M. Sadoveanu etc. Dar izbanda cea mai mare a scriitorului pare sa fie personajul central al cartii, Dinu Paturica, tipul arivistului, al parvenitului, realizat de Filimon in tuse groase, prin aglomerari de date pe linia maleficului si a demonicului, facand din el un personaj memorabil, un cap de serie" in tipologia umana din romanele romanestii El isi urmareste cu tenacitate planurile de marire, pune in joc inteligenta si energia, isi schimba cu abilitate mastile, nu are scrupule, nici sentimente, e rece, calculat, ambitios, duplicita^ intr-un cuvant, un personaj complex, un soi de Julien Sorel valah", vazut in substanta foarte realist" () dar, tratat in negru printr-o simplificare cu scopuri didactice proprie romanelor populare de genul Eugene Sue" (G. CalinescU).

Apreciat, la vremea respectiva, ca o colectiune de tablouri adevarate si vii ale obiceiurilor si moravurilor noastre din epoca de tranzitiune" (Ion GhicA), contestat de aceia care l-au privit din perspectiva romanului modern {Ciocoii vechi si noi e un bun curs practic pentru cum nu trebuie scris un :roman", opina Perpessicius in 1925), acceptat mai mult pentru valoarea lui documentara, decat- pentru cea estetica, romanul lui Nicolae Filimon ramane, totusi, o data in istoria scrisului romanesc. Mai mult decat atat, se afla in el anticipari (romanul citadin, romanul de atmosfera, balcanism, balzacianisM) pe eare proza literara dintre cele doua razboaie mondiale le va pune cu stralucire in evidenta. (N.C.)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.





Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2021 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.