Romanul
Morometii are ca tema satul si taranul in perioada "dintre cele doua razboaie mondiale. Scriitorul cauta sa gaseasca un raspuns la problema, daca mica proprietate taraneasca poate rezista la presiunea relatiilor de productie capitaliste.
Subiectul consta in dezbaterea problemei mitului micii proprietati taranesti creat de ideologia poporanista si semanatorista. Constantin Stere, unul dintre ideologii poporanismului afirma- ca solutia ideala pentru problema satului o constituie mica proprietate taraneasca.
Marin Preda ca scriitor realist procedeaza stiintific, adica alege un caz real, cel din familia sa, pentru a da un raspuns real.
Ilie Moromete are pamant adica doua loturi, unul al sau iar altul adus de Catrina, in total cam 16 pogoane. El are forta de munca asigurata de familia sa.
Achim. Nila, Paraschiv, Nicolae, Tita si Ilinca, adica de fii si fiicele sale, la care se adauga el si Catrina. Pentru munca are cai, cu care sa poata ara, semana, cara. Are oi, cu care sa asigure hrana familiei, imbracamintea necesara pentru familia sa numeroasa. Are si o conceptie de taran mijlocas, adica nici nu vrea sa saraceasca ca Tugurlan si sa fie nevoit sa lucreze pentru cei bogati,, nici nu vrea sa se imbogateasca luand pamantul altora ca Balosu. Ilie Moromer$ este convins ca pastrarea pamantului pentru copii este forma prin care-,si afirma paternitatea. De aceea el are un dispret profund fata de Balosu care avar profita de necazurile unor tarani si le ia pamanturile. El considera ca sensul, vietii nu este dobandirea valorilor materiale ci a celor spirituale. De aceea se aduna cu alti tarani dumineca dimineata langa fieraria lui locan si discuta politica. Ilie Moromete, Din Vasilescu, Cocosila, Tugurlan, Dumitru lui Nae s"i altii vor sa-l inlature pe. Aristide din functia de primar si in locul lui sa-l puna pe locan. Ei vor ca noukconsiliu comunal sa rezolve problemele satului rrti sa transforme functia de primar intr-un mijloc de a face abuzuri. Este aici subtil introdus poporanismul. Socialistii, aripa poporanista, plecau in sate ca meseriasi: fierari, croitori, in scopul de a ridica poporul, de a-t constientiza de rolul sau politic. Asta lace si locan impiedicadu-i sa se duca duminica la biserica si facadu-i sa citeasca ziarele, adica informarea politica. Modul in care ei ironizeaza discursul lui Carol al II-lea, felul cum iau act de razboiul din Spania este edificator. Ilie Moromete este un aderent la ideologia poporanista.
Problema relatiilor de productie capitaliste in viata satului romanesc esle iurmarita de Marin Preda continuandu-l pe Ioan Slavici. Spre deosebire de scriitorii interbelici ea Liviu Rebreanu, care urmareau problema obtinerii pamantului, Marin Preda cauta sa raspunda la problema, daca taranul poate pastra pamantul, adica sa realizeze ideologia poporanista.
Pamantul a fost obtinut de Ilie Moromete prin improprietarirea de tip capitalist adica prin rascumparare . Statul Ie-a acordat taranilor credite si ei isi platesc pamantul in rate. In, mommentul anului 1929, pentru a-i desolidariza pe tarani de mineri statul ii scuteste de plata ratelor restante si Moromete devine proprietar. El face imprumut la o banca si-si cumpara oi si cai.
Formele ele rascumparare a pamantului, imprumuturile la banca, impozitul pe proprietatea funciara, crizele economice de supraproductie, rentabilitatea, industrializarea capitalista sunt formele, prin care relatiile de productie capitaliste actioneaza asupra micii proprietati.
Fiind mereu dator, platind rate si impozite. Ilie Moromete nu se poate descurca cu numeroasa sa familie. Mica gospodarie taraneasca nu esle rentabila, fiindca Ilie Moromete trebuie sa-si intretina forta de munca, adica fii si fiicele. Balosu, care reprezinta gospodaria de tip capitalist, este eficient economic. El isi lucreaza, pamantul platind, munca pe zi lucrata. Apoi, el castiga suplimentar tacand negot cu cereale iar fiul sau este comis voiajor pentru o fabrica de masini de cusut.
Crizele economice de supraproductie provocate, de legea cererii si a ofertei fac ca pretul cerealelor sa scada iar Ilie Moromete, desi a produs mai mult grau, nu poate din vanzarea lui sa acopere cheltuielile familiei. De aceea va fi nevoit sa vanda din pamant.
Industrializarea capitalista determina emigrarea fortei de munca de la sat la oras Fii lui Moromete, Achim, Nila si Paraschiv vor pleca la oras spre a-si construi o alta viata in afara satului. Incercarea lui Ilie Moromete de a-i readuce in sat ramane fara succes. Este un proces .reversibil, care afecteaza profund satu, transformand taranul mtr-un om al munci, si da alt statut social.
Problema familiei patriarhale, a raporturilor din cadrul familiei sunt obiectul studiului autorului. Omul nu este doar un factor social afectat de relatiile de productie, ci el are si relatii de familie.
De aceea Balosu nu vrea sa-i dea pamantul ce i se cuvine ca zestre. Polina va declansa conflictul cu familia ei, ia lotul ce crede ca i se cuvine si se duce cu Birica sa stranga recolta: Fratele ei Victor Balosu vine si sare Ia bataie. Birica il lasa sa-l loveasca apoi ii da una si-1 culca. Conflictul care se prefigura nu mai este dezvoltat de autor.
Conflictul de clasa tratat de Liviu Rebreanu in
Rascoala este aici tratat ca un conflict personal intre taranul sarac Tugurlan si chiaburii Aristide. Morarul Aristide fura la moara, Tugurlan isi da seama si face scandal dar nu descopera cum era furat. De aici conflictul cu primarul Aristide, pe care-1 bate, il bate si pe jandarm, ii ia pusca. El nu va fi sprijinit de ceilalti tarani si de aceea va parasi comuna, va fi arestat si va fi inchis.
Nicolae Moromete, in volumul al doilea, vine ca activist de partid in sat si intra in conflict cu nucleul comunistilor arivisti din sat. il sileste pe primarul Potloaga sa-si predea cotele de cereale, ca sa fie exemplu pentru ceilalti, nu intervine in conflictul dintre Mantarosie si
Fantana, care se cearta cine sa fure de la moara, nu da curs codoselilor lui Isosica, care vrea sa devina secretar de partid. Prin atitudinea lui intransigenta ii descurajeaza pe arivistii deghizati in comunisti si trebuie sa paraseasca satul. El pleaca la Bucuresti, unde fostul notar din sat, care-1 ajutase sa intre in partid, detine o functie importanta si-! va sprijini sa obtina un post la o sera ca sa-si continue studiile. El traieste drama omului cinstit, care a avut incredere in lozincile comuniste si este lovit tocmai fiindca este cinstit.
In romanul Marele Singuratic el ii spune lui Ilie Moromete ca mica gospodarie taraneasca trebuie sa dispara, dovada ca n-a inteles vicleana ideologie comunista. Replica lui Ilie Moromete: "Da dispari tir, a devenit o realitate sociala prin disparitia oranduirii comuniste.
