Taranii din
Morometii- investigatia autorului mergand continuu in profunzime si in stricta dependenta de epoca, cu atentia incordata la ceea ce se scrisese pana atunci pe aceasta atat de frecventata tema - nu seamana deloc cu tipurile cu care ne obisnuisem pana acum, nici cu acelea din romanele lui Zaharia Stancu, impreuna cu care .Marin Preda aduce masiv in literatura nationala taranul din Campia Dunarii. Ilie Moromete, protagonistul cartii, nu este nici insetatul de imbogatire-cu orice pret, prin posesiunea pamantului, nici insul teluric purtat de impulsuri necontrolate si nici macar exploatatul" din veac, cum se stia pana acum, prostul" obijduit de stapanire, prezentat de scriitori spre a trezi compasiunea cititorului.(A£1 este un contemplativ inteligent, temperat, un filozof iubind linistea" (fara de care nu se poate trai si fara de care nu se poate face nimic durabiL) si mai ales un iubitor al libertatii, al libertatii de gandire si exprimare a opinilort intr-un fel, prin Ilie Moromete se confirma, pe departe ce-i dreptul, o intuitie a lui G. Ibraileanu, exprimata inca de prin 1920/Taranul de dupa primul razboi, devenit proprietarul pamantului pe care il munceste si avand unele drepturi cetatenesti, nu mai seamana cu cel de mai inainte. Ilie Moromete citeste ziarele in adunarea duminicala din batatura" fierariei lui Iocan si comenteaza expert evenimentele zilei, dialogheaza mental cu N. Iorga si declara a-1 sustine" -spre. aprobarea celor mai multi 45ftre"ai si] - daca zice el ca, avand doua creiere", se tine de vorba. Cu perceptorul, cu agentul fiscal Jupiiitu, chiar cu plutonierul de jandarmi - venit sa-i ceara socoteala pentru un delict comis de un fiu al sau - cu primarul si chiaburul Aristide etc. se poarta ca de la egal la egal, cetateneste, cu cea mai mare demnitate, pe deplin constient de drepturile si indatoririle pe care le are, cu toate ca adesea este vazut mergand descult prin praful drumului sau pe miriste: -Hai, domnule, ca n-o sa te manance! (se adreseaza el catre plutonierul de jandarmi care nu indrazneste sa intre in curte de teama cainelui, n.n.) De ce mai porti pusca aia in spinare? Daca te musca, iti dau autorizatie sa tragi in el" Drama eroului sta in faptul ca, socotindu-se independent (are cele douasprezece pogoane de la improprietarire, oile pentru hrana si imbracaminte, caii, copii mari si multi, proveniti din doua casatorii, deci forta de munca suficienta, crede eL), fara sa-si dea prea bine seama, cu toate ca este un om deosebit de inteligent si lucid, devine treptat victima economiei de piata din anii 30-40, anii imediat premergatori celui de-al doilea razboi. La un moment dat, timpul nu mai are rabdare", copiii cei mai mari il parasesc, fug la Bucuresti, luand cu ei oile si caii, recolta de grau si de porumb din anul resprectiv duce la o vertiginoasa scadere a preturilor la cereale si in consecinta banga", o data cu bogatul Aristide, la care se imprumutase pentru a cumpara caii si a-si plati fonciirea", il someaza sa-si achite datoriile. Este astfel nevoit sa » vanda^o jumatate din lot si devine aproape un om sarac. Itele incurcate ale functionarii sistemului polititc si economic - pe plan national si international - nu-i scapa cu totul inteligentului Moromete (in care cineva, exagerand oarecum, vedea un Kant al taranimii baraganenE), dar a trebuit nolens-volens sa se supuna acelui implacabil (si, am adauga: foarte romanesC) nu avem incotro". El mai este, imperceptibil la prima vedere, ce-i drept, si un..^sentimental", in intelesul adevarat si grav al cuvantului. Se sperie, ramane contrariat, interzis, de lacomia de bani a unora, a lui Balosu, vecinul sau si chiar a propriului sau fiu, Paraschiv, cand mergeau cu grau si cu porumb, cu carutele, spre munte si faceau comert" si cand, odata, ncmaiputand suporta privirile inlacrimate ale unei femei care nu avea destui bani sa cumpere, se prabuseste sufleteste si rupe din pret, lasand de la sine, chinuit de intrebare: De ce?" Ce inseamna a face comert", in fond? inseamna a strange omul cu usa cand se afla la necaz? E o intrebare mereu actuala, care poate viza chiar absurdul, acela izvorat din realitati absurde la randu-le, nemiloase. Si raspunsul si-1 va fi dat el insusi, cu filozofia care il caracterizeaza atat de mult: De aia!".
Tipologia romanului este insa foarte diversa. Nu toti oamenii diiHSilistea-Gumesti au pamant cat le trebuie. De pilda Tugurlan, care continua sa munceasca in parte" pe mosia boiereasca (improprietarirea de dupa primul razboi nu se facuse prin desfiintarea tuturor latifundiiloR), ceea ce nu era cazul lui Ilie Moromete, al vaduvelor si orfanilor de razboi. Asta il face pe Tugurlan, care asculta fineturile" politice dezbatute de taranii adunati in jurul lui Moromete in timp ce comenta ce se mai scrie prin ziare (impreuna cu Cocosila, Iocan, Dumitru lui Nae si altiI), sa izbucneasca in injuraturi groaznice, singurul sau mod de a combate", total neparlamentar. Exista si cazul lui Botoghina, care, avand totusi pamant, este nevoit si el sa-1 vinda, in speranta naiva ca, platind bine niste doctori inconstienti si rapace, se va vindeca de o boala - vorba poetului: mai scumpa decat el" - neiertatoare, tuberculoza, care il va duce in mormant. Este apoi cazul, tipic si acesta, lui Traian Pisica, .. a carui nevasta, ca o iepuroaica, i-a umplut casa de copii. Ii intarca si el cum poate si le potoleste foamea cu tigara, amendandu-i" treptat prin vanzarea treptata a loturilor ce li s-ar fi cuvenit.
-"Constructia epica este facuta cumva impotriva lui Rebreanu, de sub a carui tutela noul romancier face mari eforturi de a se elibera. Faptul se vede limpede in cazul cuplului Birica=PoliAĞa. Si aici un flacau sarac iubeste fata unui chiabur, dar o iubeste cu adevarat si este iubit de ea. De aceea problema infruptarii din pamanturile lui Balosu, care ar fi voit sa aiba de ginere pe bogatul SiaS_CoieJici, trece cu totul in planul al doilea, nu insa in idilism lesinat si idilizare dulceaga, ce ar fi fost total lipsite de tact in context. Spie_ileA£is&bjre de_
Ion, eroul rebrenian, Birica nu da nici cel mai mic semn de parvenire, dar e gata sa se ia la bataie cu socrii pentru drepturile nevestei, Polina, care (spre deosebire de AnA) este o fire apriga, voluntara (semanand pana la un punct cu tatal ei, BalosU), stiind sa-si impulsioneze sotul, pe tanarul Birica. Se intelege, este prezent si antisadovenismul".
Prozator mare fiind, cel mai mare din literatura noastra de dupa al doilea razboi, Marin Preda refuza orice epigonism" si ramane el insusi, cu totul original, mai ales in romanul pe care il comentam aici.) Morometii pastreaza in buna parte asprimile" stilistice (din nefericire nu toatE) din volumul de nuvele publicat anterior (intalnirea din pamanturI), la mijloc intrand elementele specifice ale graiului muntean din Campia Dunarii, prin deloc cautata frumusete" a limbii, a armoniei stilului, o data cu frumusetea sufleteasca" a oamenilor de aici si de acum. Si totusi La Marin Preda nu se poate vorbi de o ruptura" cu traditia marilor prozatori care l-au precedat mult mai clar fiind acest lucru decat la Zaharia Stancu, tot un teleormanean, un mare poet si prozator, cu romanul sau liric" (cum i s-a ziS) intitulat
Descult, cu mai valoroasele chiar Costandina, Padurea nebuna, Ce mult te-am iubit. Reprimand cu nemila, in expresie directa, lirismul si poezia, Preda le potenteaza mult dincolo de Rebreanu./Aici, mai ales, se afla marea noutate, descoperirea absolut originala a artistului. Scena memorabila a taierii salcamului - nucleul de origine al romanului, "pentru cine cunoaste opera intreaga a prozatorului -, adunarea cu dezbateri politice si citirea ziarului din poiana lui Iocan, primirea si jocul calusului" in curtea lui Balosu (contrapunctate cu gesturile brutale" si in acelasi timp suave" ale iubirii dintre Birica si Polina, ascunsi in umbra gradinii din spatele casei lui MorometE), masa".
ATENTIE:
- retineti simetria frazelor de inceput si de incheiere a romanului: timpul era rabdator cu oamenii" si, respectiv, timpul nu mai avea rabdare";
- retineti momentele principale ale actiunii;
- retineti caracterizarea personajelor de prim-plan, o data cu ideea generala; -
- pentru intelegerea stilului lui Marin Preda, cititi si analizati fragmentul urmator.
