Interpretare de text la prima vedere
Manole Eu aici, era sa bat cu pumnii la portile de sus.
Mira Manole, stiu. Tu, tu, inima fara odihna, gand treaz, visare fara popas. Mai lasa zidul. Mai lasa turlele. Rod iarasi grijile negre?
Manole Langa tine blestemul nu gaseste cuvant.
Mira Fruntea asta nu se mai netezeste niciodata? Manole, apleaca-te si surazi. Uita-te in ochii mei. Ce ascunzi in tine?
Manole Frica, Mira. Frica de drumul pe care ma gasesc. Ca nu stiu unde sunt si unde duce. Si nu stiu daca suie, sau coboara. Si nu stiu daca m-apropiu, sau ma departez. Ce bine ca esti aici. Tu inceput si sfarsit, tu totul.
Mira Mesterul meu viseaza. Pentru el femeia adusa de peste apa nu e tocmai totul, dar sa zicem jumatate din tot. Cealalta jumatate e ea.
(Arata spre bisericuta). Si cu drept cuvant. Las , las , nu tagadui! Nu ma supar deloc ca ma pui in cumpana cu minunea asta infricosata de puteri.
Manole Intre voi doua nici o deosebire nu fac, pentru mine sunteti una.
(Lucian Blaga,
Mesterul Manole, 1927) intelegerea textului
a- Fragmentul dialogic ales apartine actului I al dramei Mesterul Manole si urmeaza unor discutii incordate cu staretul Bogumil (care-i cere imperativ sa faca sacrificiul uman pentru a ridica monumentul religios dorit de voievod si de popoR) si cu uriasul Gaman (care-1 roaga pe mester sa-1 primeasca drept jertfa benevola, fiind batran si singur pe lumE); Manole ii refuza pe amandoi si sustine ca artistul si opera sa sunt incompatibili cu ideea de crima sau chiar de moarte voluntara si justificata.
a- Prezentati relatia sufleteasca dintre arhitect si sotia sa, asa cum se contureaza din replicile selectate spre analiza.
a- Comparati personajul feminin al dramei cu cel al baladei folclorice originale si argumentati pentru ce a simtit nevoia dramaturgul sa-i extinda importanta si ponderea de manifestare (prin numarul interventiiloR) in ansamblul piesei de teatru.
a- S-a spus ca Ana (eroina baladei popularE) este un suflet generos, devotat, insa naiv, care s-a lasat zidita fara sa inteleaga sensul tragic al jocului ritualic ce o incorpora spiritului noii constructii; din replicile Mirei, oferite spre interpretare, credeti ca sotia Mesterului chiar nu intelege gravitatea esecului repetat al lui Manole, disperarea neputintei creatoare intrate in impas si nevoia stringenta de a gasi o solutie, care sa-i redea omului iubit sansa de a-si duce la capat visul arhitectural proiectat?
Particularitati stilistice
a- Ce stari de spirit traversate de protagonist va sugereaza fraza cu sensuri biblice aluzive: era sa bat cu pumnii la portile de sus"?
a- Portretul lui Manole, in viziunea Mirei, este concentrat intr-o serie enumerativa si metaforica, incheiata cu o intrebare retorica; decodati-le sensurile si precizati trasaturile de caracter ale eroului, pe care acestea le sugereaza.
a- In raspunsul Mesterului, se remarca stilistic repetitiile si antitezele; identificati-le pentru a recunoaste framantarile, spaimele si incertitudinile specifice oricarui artist.
a- Vorbind despre macheta bisericii Curtea-de-Arges, Mira o numeste simbolic minunea asta infricosata de puteri"; stabiliti procedeele retorice folosite de catre dramaturgul-poet in sintagma reprodusa.
Concepte operationale aplicate
Analizati, in fragmentul dialogic mentionat, diferitele modalitati de realizare a functiei emo- j tive a limbajului in textul literar, la nivel fonetic, gramatical si lexico-semantic. Utilizati si informatiile oferite in glosarul de concepte operationale al lucrarii de fata.
Limba si comunicare
a- Remarcati simetriile pronominale personale tu, tu!" in vocativ (adresate de Mira lui Manole si reciproC), explicand valoarea lor afectiva in succesiunea replicilor.
a- Majoritatea verbelor sunt utilizate la prezentul gnomic si la imperativ; ganditi-va de ce unele dintre formele verbale sunt reluate: mai lasa! [] mai lasa!"; nu stiu [] nu stiu [] j nu stiu. []" !
a- Observati rolul elementelor deictice in potentarea sensului afirmativ, negativ sau repetitiv al replicilor; indici spatiali ([eu] aici, [esti] aici [la portile] de sus", unde"), temporali (niciodata"), iterativi (iarasi"), de aproximatie (mai", tocmai").
a- Tot un element de insistenta il reprezinta pronumele nehotarat substantivat G,[tu] totul", j [tocmai] totul", [jumatate] din tot"); stabiliti, in fiecare context, nuantele semantice pe care i le confera intentia dramaturgului.
