Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Ovidiu PAPADIMA



    Ovidiu PAPADIMA - poza (imagine) portret







Ovidiu PAPADIMA - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 23 iun. 1909, Sinoe, corn. Mihai Viteazul, jud. Tulcea - m. 26 mai 1996, Bucuresti.

Istoric si critic literar.

Fiul lui Nicolae Papadima, prof., si al Silviei (n. Baltes).

Scoala primara in Moldova, in refugiu (1917-1920).

Liceul "Al. Papiu Ilarian" din Targu Mures (1920-1928).

Licentiat al Facultatii de Litere si Filosofie a Univ. din Bucuresti (1928-1931). Studii pentru doctorat in Germania (1938-1941). Dr. in filologie cu teza Ideologia literara pozitivista in literatura romana a secolului XIX. inceputurile (1944). intre anii 1933 si 1935 este asistent al lui D. Caracostea; asistent la Facultatea de Litere si Filosofie (1932-1933) si la Acad. Comerciala din Bucuresti (1933-1935). Prof. de liceu la Oradea, Campulung-Muscel si Oltenita (1935-1941). Lector de lb. romana la Facultatea de Romanistica si la Acad. Comerciala din Viena (1941 -1942). Lee tor la Catedra de istoria literaturii romane a Univ. din Bucuresti pana in 1949, cand trece la Institutul de Istorie si Teorie Literara al Acad. Cronicar literar al rev. Gandirea (1932-1938) si secretar de redactie al Revistei Fundatiilor Regale (1941-1944; secretar tehnic, 1944-1947). Debuteaza cu poezii la rev. Lumea copiilor (1922). Debut editorial cu voi. O viziune romaneasca a lumii. Studiu de folclor (1941). Influentata de ideologia gandirista e si lucrarea Neam, sat si oras in poezia lui Octavian Goga (1942). intrerupand activitatea de cronicar literar la Gandirea, va prefera studiul stiintific, in sinteze despre literatura populara (Literatura populara romana. Din istoria si poetica ei, 1968), monografii (Anton Pann. "Cantecele de lume" si folclorul Bucurestilor, 1963; Cezar Boliac, 1966; Ion Pillat" class="navg">Ion Pillat, 1974) si cercetari de ideologie literara (Ipostaze ale iluminismului romanesc, 1975). Alte voi.: Creatorii si lumea lor (1943), Poezie si cunoastere etnica (1944); Heinrich von Kleist (1967), Scriitorii si intelesurile vietii (1971). Ed. critica: Anghel Demetries-cu, Opere (1937). Autor al antologiei de lirica populara Cu cat cant atata sunt (1963). Coordonator stiintific a numeroase voi. colective. Premiul "I. Heliade Radules-cu" al Acad. Romane. (1941); Premiul de critica literara al S.S.R. pe 1942; Premiul "B. PAPADIMA Hasdeu" al Acad.



P. se formeaza in ambianta gandirista, care pune vizibil pecetea pe interpretarile sale din perioada interbelica. In cercetarea valorilor estetice se sprijina pe fondul etnic al fenomenului literar. O arie intinsa a preocuparilor sale, in consonanta cu aceasta conceptie, o constituie studiul folclorului. O viziune romaneasca a lumii. Studiu de folclor (1941) este prima lucrare de mai mare intindere a lui P., intentionand sa concretizeze trasaturi ale spiritualitatii romanesti. Specificitatea noastra etnica se consolideaza pe fundamentul unei lumi rurale autarhice si pe o mentalitate religioasa fixata in ortodoxie. Cu aceste puncte de pornire, consideratiile se opresc la alte teme: optimismul funciar, "sfintenia dintai a muncii", "firea, eterna prietena a omului" etc. Decelarea trasaturilor tipice, privite in sine, refuza mijloacele istorico-comparative. Din aceeasi preocupare pentru specificul national vor izvori: Neam, sat si oras in poezia lui Octavian Goga (1942), Poezie si cunoastere etnica (1944), Literatura populara romana (1968). Componenta etnica a esteticului va fi privilegiata si in estimarile cronicarului literar de la Gandirea, activitate din care selecteaza pagini pentru volumul de cronici Creatorii si lumea lor (1943), cu un cuprins revazut in Scriitorii si intelesurile vietii (1971). in dezvoltarea literaturii noastre nu momentele influentelor castiga adeziunea, ci "etnicul accentuat prin autohtonism". La Pavel Dan e de subliniat ardelenismul funciar al temelor, dar si al viziunii. Gib. I. Mihaescu e privit, in cronicile consacrate nuvelistului sau romancierului, din unghiul "artei ca forma a energiei". Referind despre Duminica Orbului, la personajele lui Cezar Petrescu remarca "dezintegrarea din etnic". insemnarile lui Safirim de N. M. Condiescu e o "carte adanca si romaneasca". Cu In credinta celor sapte sfesnice, Victor Papilian, afiliat ideologiei gandiriste, detaliaza tribulatiile credintei religioase intr-o "carte mare si romaneasca". Mihail Sadoveanu "se adanceste din ce in ce in duhul pamantului". Dintre poeti, comentarii mai ample si repetate starnesc, cum era de asteptat, V. Voiculescu, Lucian Blaga, Ion Pillat. Acestuia din urma, staruinta exegetului ii consacra de altfel o micromonografie (1974). Opera poetului, eseistului si traducatorului este urmarita in dualitatea creata de spiritul european si ancorarea in traditie, intre receptivitatea la modernismul european si tendinta autohtoniei; "fascinatia universalitatii" se echilibreaza la "chemarile pamantului natal". Fara serioase consecinte asupra analizei poeziei, legaturile poetului de la Miorcani cu izvoarele folclorice constituie premisele studiului. O indreptatita punere in relatie a istoriei literare cu folclorul se aplica in Anton Pann. "Cantecele de lume" si folclorul Bucurestilor (1963), unde inclinatia exegetului isi gaseste adecvarea deplina la obiect. Despre Cezar Bolliac, PAPADIMA da, in 1966, o monografie docta, completa, o cercetare exhaustiva de tip academic, minutioasa, avand cultul detaliilor semnificative si nesemnificative despre familie, copilarie, inceputuri literare, presa vremii, atmosfera politica a epocii; e pigulit, cum scria G. Calinescu despre Bogdan-Duica, si bobul de mei si firul de praf. Informatiile sunt culese de la sursa, din arhive, colectii de documente, reviste, scrisori particulare, traduceri vechi. In cartea despre Heinrich von Kleist, datand din 1967, un aparat critic mai putin impresionant lasa libere aripile analizei, care, totusi, nu iau inaltimi, dintr-o fidelitate descriptiva fata de opera, persistand intr-un zbor jos. Aceeasi probitate stiintifica da nastere sintezei Ipostaze ale iluminismului romanesc (1975). Fenomenul cultural e privit de asta data comparativ, in relatie cu Europa in general si cu estul si sud-estul european in special, istoric, adoptand o perspectiva culturala, si geografic, in functie de conditiile diferite din cele trei provincii romanesti. Integrat preocuparilor interbelice de a defini specificul nostru national si de a numi caracteristicile unei spiritualitati gasite in plina maturitate si constiinta de sine, PAPADIMA isi afirma cautarile fie in studii ample, fie in activitatea de cronicar literar. Aceasta din urma ipostaza a cedat la maturitate definitiv locul in favoarea cercetarilor stiintifice.




OPERA

O viziune romaneasca a lumii. Studiu de folclor, Bucuresti, 1941 (ed. II, revizuita, cu o postfata de I. Oprisan, 1995); Neam, sat si oras in poezia lui Octavian Goga, Bucuresti, 1942 (ed. II, Octavian Goga, 1944); Creatorii si lumea lor. Bucuresti, 1943; Poezie si cunoastere etnica. Bucuresti, 1944; Anton Pann. "Cantecele de lume" si folclorul Bucurestilor, Bucuresti, 1963; Cezar Bolliac, Bucuresti, 1966; Heinrich von Kleist, Bucuresti, 1967; Literatura populara romana. Din istoria si poetica ei, Bucuresti, 1968; Scriitorii si intelesurile vietii, Bucuresti, 1971; Ion Pillat, Bucuresti, 1974; Ipostaze ale iluminismului romanesc. Bucuresti, 1975 ; Reviste literare romanesti la inceputul secolului alXX-lea, in colab. cu S. Ilin, D. Popescu s.a.. Bucuresti, 1976; Evocari, cu o postfata de PAPADIMA M. Vizirescu si o fisa bibliografica de L. Papadima, Iasi, 1997.

REFERINTE CRITICE

Al Pini, Panorama; Perpes-sicius, Lecturi; I. Adam, in Saptamana, nr. 54, 1971; N. Balota, in Romania literara, nr. 39, 1971; M. Iorgulescu, in Romania literara, nr. 51, 1971; Mircea Popa, in Tribuna, nr. 43, 1971; M. Bucur, Istoriografia; E. Manu, in Saptamana, nr. 176, 1974; PAPADIMA Mareea, in Cronica, nr. 27, 1974; C. Ungureanu, in Orizont, nr. 30, 1974; D. Micu, "Gandirea" si gandirismul, 1975; H. Candroveanu, in Romania literara, nr. 49, 1975; M. Anghelescu, in Contemporanul, nr. 2, 1976; Al. Dutu, in Svnthesis, nr. 3, 1976; A. Sasu, in Steaua, nr. 27, 1976; V. Fanache, in Steaua, nr. 27, 1976; M. Zamfir, in Luceafarul, nr. 25, 1976; I. D. Balan, in Romania literara, nr. 25, 1979; C. Ciopraga, in Cronica, nr. 43, 1979; I. Oprisan, in Buletinul Societatii de Stiinte Filologice, 1980; M. Pop, in Orizont, nr. 36, 1980 (interviu); M. Coman, in Luceafarul, nr. 27, 1984; G. Munteanu, in Arges, nr. 7, 1984; V. Netea, in Romania literara, nr. 25, 1984; A. Olteanu, Structuri retorice ale liricii orale romanesti, 1985; V. Marian, Conceptul de originalitate in critica literara romaneasca, 1988; N. Antonescu, in Steaua, nr. 4-5, 1998.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Ovidiu PAPADIMA

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Ovidiu PAPADIMA





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text