Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Baltagul - o parafraza la balada Miorita de Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU Baltagul
Baltagul este o parafraza la balada Miorita si modelul ei compozitional este mereu expus ca un lait-motiv. Rolul maicutei,batrane il joaca Vitoria Lipan insotita - de Gheorghita, continuator al seriei pastorul moldovean.



Prevestirea mortii se realizeaza pentru Vitoria sub forma visului: "Se facea ca vede pe Nichifor Lipan calare cu spatele intors catre ea trecand spre asfintii o revarsare de ape". Este un mod de a parafraza versul: "Ca-1-apus de soare". in acelasi sens ea intelege mesajul cocosului ca pe un eres traditional: "Dar cocosul se intoarse eu "secera cozii spre focul din horn si cu pliscul spre poarta. Canta o dala prelung si se mira el singur". Acest "se mirii" sugereaza motivul Comuniunii dintre om si natura. Cand Vitoria porneste de la Doina,pe urmele lui Niehilbr Lipan i se pare ca brazii sunt mai negri decat de obicei, ceea ce sugereaza versurile: "Brazi si paltinasi / l-am avut nuntasi". Simbolic este si locul omorului, la Crucea Talienilor, unde se opreste Vitoria ca "sa vada daca Lipan s-ti inaltat la soare ori a curs pe o apa", ca mod de a reda epic versurile: "Soarele si luna / Mi-au tinut cununa". 1 imbajul naturii este inteles de Vitoria: "Acum vedea adevarat si bine ca vantul a contenit. Cazuse jos in vale si amutise si el. Semnul era vadit". Este sugerat versul: "Vantul cand o baie". in care vantul substituie rasuflarea pastorului si trecand prin cele trei fluiere va canta cantecul cunoscut de oi. De aceea: "Oile s-or strange Pe nune m-or plange / Cu lacrimi cie sange". Vantul echivaleaza cu suflarea pastorului deci oprirea lui inseamna oprirea rasuflarii. Maicuta batrana in balada merge: "Pe toti intreband / Si la toti zicand". Tot asa Vitoria Lipan merge intreband pe toti si-i spune lui Gheorgliita: "- Iar. Ce vrei sa fac, daca asta-i slujba pe care o am?"



Versul din balada "Si-are oi mai multe", care cuprinde motivarea omorului, capata in roman forma cuvintelor rostite de carciumarul Macovei: "Acela avea doua parti din oi si ceilalti doi numai a treia parte". Versul "C.a-i mai ortoman" adica om drept, se traduce in textul romanului: "Cel cu caciula bvumarie a scos din chimir si-a platit, ramanand parintele Vasile multamit".



Locul mortii pastorului, in balada este descris prin versurile: "Pe-un picior de plai /Pe-o gura de rai". El devine in textul romanului piscul Crucea Talienilor, acolo, unde Vitoria se opreste, ca sa compare visul cu realitatea: "in spre. soarele acela, care luceste pe apa Moldovei, s-a dus Nichifor Lipan".



Cainele lui Nichifor Lipan, Lupii, /devine un factor important in desfasurarea actiunii, fiindca el le arata locul din rapa, unde a cazut Nichifor Lipan si ii ajuta sa-i pedepseasca pe ucigasi. Versurile: "Stapane, stapane / iti cheama si-un caine / Pe cel mai barbatesc / Si cel mai fratesc", devin in textul romanului cuvintele domnului Macovei: "Mi-a mai cerut o bucata de paine si a hranit el cu mana lui jjn caine, pe care-l avea".



Romanul Baltagul nu este deci decat o dezvoltare sadoveniana a baladei Miorita. Daca in balada actiunea era prezentata la modul prezumtiv ("Si de-o fi sa mor") in roman moartea pastorului a devenit reala si imaginea lui a ramas in constiinta celor care l-au cunoscut. Este un procedeu subtil de a esentializa preluand aceste imagini din constiintele celor din jur, de a le suprapune spre a reconstitui o imagine a lui Nichifor Lipan nu reala ci ca o suma a proiectiilor in constiinta sociala. Amintirea este preluata de Sadovennu de la Ion Creanga si folosita ca procedeu de constructie epica. El se va impleti cu legenda preluata de la Ion Neculae asa cum o marturiseste autorul. De aceea cart/ea incepe cu o legenda, pe care o spunea Nichifor Lipan. Aceasta legenda prezinta trasaturile tipurilor umane vecine spatiului carpato-dunarean.



Structura textului este alcatijita dintr-un nucleu al motivelor baladei Miorita, care sunt dezvoltate si impletite/ cu elemente din viata unui sat de munte. Vitoria Lipan intelege ca intarzierea lui Nichifor Lipan este determinata de o intamplare tragica si ca este datoare sa-l caute. Ea se pregateste de drum, il cheama pe Gheorghita, feciorul ei, Vinde o parte din produsele gospodariei unui negustor Dtivid. ca sa aiba bani, se sfatuieste di: preotul Mihes, o duce pe Minodora la, Varatec. sesizeaza autoritatile. Ea va reface drumul lui Nichifor Lipan pana la Dorna, va alia ca a cumparat o turma de oi, ca a plecat impreuna cu Calistrat Bogza si llie Cutui. Ea gaseste cainele, pe Lupii, care o duce la Nichifor, organizeaza inmormantarea si demasca pe ucigasi. Romanul este impregnat de specific national, credinte, proverbe,-zicatori, mituri, eresuri, exprimand mediul in care a aparut prototipul uman carpato-dunarean reprezentat ele. Nichifor Lipan. Structura narativa este unica dar sj realist tipica, este subtila si specifica, definind o lume arhaica aliata in crepuscul si-i dau o nota de romantism.






Datina este samanta generatoare a textului, nucleul din care apare constiinta nationala. Ea este legea cea veche pastrata din mosi-slramosi. Pentru Vitoria Lipan nerespecterea ei inseamna moartea spirituala. Ea o cearta pe Minodora fiindca vrea "valt" in loc de hora si "bluza" in loc de catrinta neagra vrastata ros: " iti arat eu coc, valt si bluza arda-te para focului sa te arda! Nici eu, nici bunica-ta, nici bunica-mea n-am stiut de asta si-n legea noastra trebuie sa traiesti si tu. Altfel iti leg o piatra ele gat si te dau in Tarcau".



Datina este o intelegere mitica a lumii, care se exprima prin norme de conduita: "si sa nu te mai prind ca d,ai gunoiul afara in fata soarelui"; prin participarea naturii la viata eroinei: "Cum a facut nevasta lui Lipan calea intoarsa vremea s-a zbarlit": prin semnele, pe care Vitoria le interpreteaza in mod semnificativ: "Vitoria privi cu uimire la cocosul cel porumbac, cum vine fara nici o frica si se aseaza in prag. Inima ii batu cu nadejde, asteptand semnul cel bun. Dar cocosul se intoarse cu secera cozii spie focul din horn si cu pliscul spre poarta. Canta o data prelung si se mira el singur". Acest limbaj» al naturii este o coordonata a textului. Mitru argatul coboara oile fiindca citeste semnele: "Am vazut eu dumbravencile zburand in carduri spre soaie. Se duc de unde-s ele. Dar mai ales m-ain uitat la un nour catre Ceahlau. Norul acela-i cu bucluc. De-acu vine iarna".



Datina impune un comportament traditional in momentele fundamentale ale vietii. Invitata la o cumatrie Vitorja pune rodin sub perna mamei si bani pe fruntea copilului. Cand intalneste o nunta, inchina cu olacarii, dupa cuviinta si discuta despre calendarul cel nou, in care randuiala sarbatorilor se schimba. La inmormantarea lui Nichifor Lipan pune un pumn de tarana, da o gaina.peste groapa, aduce pomeni, se poaifa prapurii si crucea, face praznic si precizeaza parastasele randuite dupa datina. "Chiar si Calistrat Bogza are acest comportament dupa datina. El ii cere Vitoriei sa-l iei te, preotului sa-l dezlege, dupa ce isi marturiseste vina.



Datina este respectata de Nichifor Lipan, atunci cand plateste cinstii ca si Vitoria. El pune preotul sa-i sfinteasca turma, intocmeste treburile stanilor, isi arata dibacia in facutul branzei.



Nichifor Lipan nu se teme de hoti, de moarte, de aceea pleaca la drum noaptea, isipeste cu baltagul pe hotii care-1 ataca, fiindca asemeni pastorului din Miorita, el crede in nemurirea sufletului ca si vechii daci.



Datina este un model de viata arhaica, morala, legica, de specific national format prin mituri, credinte, obiceiuri, prin conceptul de armonie si echilibru specifice poporului roman.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.