Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


loading...


Mihail SADOVEANU



Mihail SADOVEANU - poza (imagine) portret Mihail SADOVEANU



Despre Baltagul

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Baltagul - o parafraza la balada Miorita
Nichifor Lipan - eroul principal al romanului Baltagul
BALTAGUL - analiza literara
Baltagul - arhetipuri ale initierii (subiectul)
Baltagul - roman de Mihail Sadoveanu
Nechifor Lipan - personajul absent al romanului Baltagul
Vitoria Lipan - eroina principala a romanului Baltagul
BALTAGUL - o poveste plina de semnificatii despre viata si moarte, despre dragoste si ura
M. Sadoveanu, Baltagul, 1930, Cap. I - intelegerea textului, Concepte operationale aplicate
VITORIA LIPAN SI MARA - PARALELA, INTRE DOUA, PERSONAJE CARE INTRUCHIPEAZA, TA,RANUL OGLINDIT IN PROZA ROMANEASCA,
BALTAGUL - comentariu literar - Romanul mitic si baladic
Caracterizarea personajelor (Vitoria Lipan)
Vitira si Nechifor Lipan - o pereche de initiati
Universul taranesc - BALTAGUL
Nechifor Lipan
Baltagul de Mihail Sadoveanu - Opera si contextul cultural
Elemente mitice
Caracterizarea Vitoriei Lipan
Semnificatia titlului
BALTAGUL in viziunea criticului PERPESSICIUS- Conspect -








Baltagul de Mihail Sadoveanu - Opera si contextul cultural








O istorie despre moarte si cautarea celui disparut, Baltagul poate fi citit si ca un roman politist sau ca un roman de initiere, mitic, nu doar ca o alegorie inspirata de balada populara Miorita. Va este cunoscut inca din scoala generala, dar aveti ocazia sa incercati o alta lectura, unde cliseele interpretative sunt rediscutate si unde veti gasi alte chei pentru un comentariu adecvat si adus cat mai aproape de contemporaneitate.

Gen: epic

Specia: roman traditional, de factura mitica

Opera si contextul cultural (vezi mai suS)

Abordarea operei literare incadrare si tematica

Opera de referinta a creatiei lui Sadoveanu, Baltagul (1930) marcheaza desprinderea autorului de romantismul sentimental, ideologic, de sorginte samanatorista si orientarea catre romanul de factura realista. Totusi, ca orice capodopera, acest roman nu poate fi circumscris unei singure tendinte literare, pe parcursul sau evidentiindu-se coexistenta elementelor realiste, mitice, romantice, psihologice.

Atat la nivel formal, cat si la nivelul continutului, textul se incadreaza in traditionalism, fiind o monografie a satului romanesc de munte, ale carui legi nescrise sunt puse in evidenta prin prezentarea destinului Vitoriei Lipan.

Tema consta in reconstituirea de catre personajul principal, Vitoria Lipan, a itine-rariului parcurs de sotul sau, Nechifor Lipan, cu scopul descoperirii adevarului despre moartea acestuia si a implinirii actului justitiar.



Compozitie si structura

Actiunea este prezentata pe parcursul a saisprezece capitole. Este liniara, insa se desfasoara pe doua coordonate temporale: una retrospectiva, trecuta, in care Vitoria rememoreaza intamplari din viata de familie, si una care prezinta faptele in desfasurarea lor, de la pregatirile pentru drum si pana la pedepsirea asasinilor sotului ei. Aceasta structura evidentiaza doua planuri: unul al celor vii, in care se manifesta Vitoria Lipan, celalalt al lumii de dincolo, in care a patruns si trebuie sa-si gaseasca linistea Nechifor Lipan. Opozitia acestor doua planuri va fi anulata prin actiunile justitiare ale Vitoriei si prin indeplinirea ceremonialului funerar.

Sunt respectate toate momentele subiectului:

» Expozifiunea: Vitoria, ingrijorata de absenta nejustificata a sotului ei, rememoreaza momente din trecutul ei alaturi de Nechifor Lipan, prilej cu care sunt introduse si alte personaje: Gheorghita, Minodora, Nechifor. Sunt prezentate aspecte ale vietii muntenilor: acestia sunt fie taietori de lemne, fie oieri si se conduc dupa ritmurile transhumantei.

» Intriga: hotararea Vitoriei de a pleca impreuna cu fiul ei, Gheorghita, in cautarea lui Nechifor, din cauza intarzierii prelungite a acestuia; pregatirile pentru drum.

» Desfasurarea actiunii: cuprinde reconstituirea traseului parcurs de Nechifor Lipan, un adevarat labirint al cautarii, presarat cu semne ale trecerii acestuia, care se opresc in Suha. Femeia realizeaza ca sotul ei a disparut intre Sabasa si Suha. Dezamagita de lipsa de operativitate a autoritatilor, ea intreprinde cercetari pe cont propriu si descopera cadavrul sotului ei intr-o rapa, cu ajutorul cainelui acestuia, Lupu, pe care il gaseste intamplator in sat. Dovedind o inteligenta si o intuitie iesite din comun, reface pas cu pas circumstantele in care s-a petrecut crima.

» Punctul culminant: demascarea raufacatorilor la praznicul de inmormantare si pedepsirea lor. Calistrat Bogza este lovit de catre Gheorghita cu acelasi baltag cu care a fost omorat Nechifor Lipan, iar Ion Cutui este muscat de Lupu.

» Deznodamantul: revenirea la viata normala, dupa restabilirea adevarului si infaptuirea actului justitiar.



Conflictele romanului

Exista doua tipuri de conflict, ambele cu efecte puternice asupra personajelor. Un prim conflict, cel interior, se prefigureza la inceputul romanului si este marcat de nelinistea Vitoriei, care nu intelege absenta prelungita a lui Nechifor Lipan si nu stie ce solutie sa adopte. De aceea, oscileaza intre mai multe posibilitati: fie intarzie la vreo petrecere, bucuros de bunul mers al afacerilor, fie s-a oprit ia o femeie cu ochi verzi (situatie sugerata de vrajitoarea satului, Maranda, respinsa insa de instinctul VitorieI), fie i s-a intamplat o nenorocire. Desi primele supozitii sunt greu de crezut, Vitoria care isi cunoaste foarte bine barbatul, le prefera in schimbul unei alternative sumbre, pe care incepe sa o banuiasca, dar pe care incearca sa o alunge, fiind un adevar prea greu de suportat. Acest conflict inceteaza in momentul in care femeia accepta nefirescul atitudinii sotului ei si constientizeaza ca numai moartea l-ar fi putut opri sa se intoarca acasa dupa atata timp. Un rol importantii are visul premonitoriu in care Nechifor trecea calare o apa neagra, indrep-tandu-se catre asfintit.

Al doilea tip de conflict este cel exterior si se manifesta intre Vitoria si asasinii sotului ei, Calistrat Bogza si Ion Cutui. Ca un veritabil detectiv, aceasta reface pas cu pas scenariul uciderii lui Lipan si ii identifica pe cei doi raufacatori. In absenta oricarei dovezi concrete care sa-i confirme intuitiile, ea creeaza o stare de tensiune crescanda asupra celor banuiti. Pune intrebari incomode si da replici pline de subintelesuri, care ii surprind si ii debusoleaza pe cei doi. Punctul de maxima intensitate al acestui conflict il constituie scena demascarii lor, cand asasinii cedeaza presiunii la care fusesera supusi, marturisind singuri crima comisa.

Perspectiva narativa: naratorul prezinta evenimentele obiectiv, impersonal, in ordine cronologica. Este omniscient si omniprezent, avand acces atat la mecanismele vietii sociale, cat si la resorturile vietii afective.



Monografia vietii soiului de munte

» Stilul anevoios de viata al oamenilor de la munte, taietori de lemne sau oieri (ghidati de legile transhumanteI), permanent confruntati cu vitregiile naturii.

» Organizarea gospodariei si distributia rolurilor de putere: femeia domina interiorul casei, iar barbatul - exteriorul.

» Privirea realista asupra casniciei (dragostea de douazeci si mai bine de ani" nu este idealizata, fiind contrapunctata de momentele de exorcizare a celor sapte draci") si familier (tatal este mai bland cu fata, iar mama mai sensibila la gesturile baiatului si aspra in educatia feteI).

» Atitudinea refractara fata de inovatii.

» Viata dusa in spiritul traditiilor, prin ceremoniile de botez (intalnind in calatoria sa un botez, Vitoria daruieste bani copilului si un capat de zahar" mameI), nunta (fata in fata cu un alai de nunta, Vitoria inchina un pahar de vin si adreseaza frumoasa urare imparatesei mirese"), inmormantare (dupa gasirea osemintelor lui Nechifor Lipan, Vitoria isi va ingropa sotul crestineste, in conformitate cu ritualul traditional: priveghiul, asezarea osemintelor intr-un sicriu impodobit cu cetina si cu covoare varstate rosu si negru", datina podurilor" - desfasurarea unor suluri de panza cand alaiul mortuar trece peste un pod, trecerea gainii negre peste groapa pentru ca defunctul sa nu se transforme in strigoi, bocitul, pomana de la cimitir, praznicul de pomenirE).

» Practicarea negotului, pastrarea banilor.

» Satul guvernat de doua centre ce polarizeaza evenimentele: biserica si carciuma.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.