Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Dimitrie ANGHEL



    Dimitrie ANGHEL - poza (imagine) portret







Dimitrie ANGHEL - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 16 iul. 1872, com. Cornesti, jud. Iasi - m. 13 nov. 1914, Iasi.

Poet, prozator si traducator.

Al treilea fiu al lui Dimitrie Anghel (aroman de origine, deputat liberal, arendas si mosier, cel care a introdus "plugul cu abur" si cultura orezului in tara noastra, scapatat in ultima parte a vietii) si al grecoaicei Erifilia (n. Leatris).

Copilaria la Iasi si la mosia din Cornesti; scoala primara la Institutul din Caracas si la Liceul pedagogic condus de Al. Lambrior (1879-1883). Continua cursurile la Institutele Unite si la Gimnaziul .Alexandru cel Bun" din Iasi, abandonate in 1889. Din aceasta perioada dateaza un caiet de versuri de factura eminesciana, din care Gherea ii publica doua poezii in Contemporanul (1890). In anii ce urmeaza calatoreste mult intai in Italia (unde ia cu sine pe poetul Ion Paun-Pincio), apoi, la Paris (unde s-a aflat la studii, impreuna cu fratii sai, intre 1893 si 1902), in Italia, Elvetia, Spania si Franta. Fara titluri de studii, revine in tara in 1902; indeplineste functii administrative in Dobrogea (1906-1907), iar din 1911 este inspector la Ministerul Cultelor si Instructiunii Publice, dupa ce fusese o vreme referent la Casa Scoalelor. Poetul se legase de timpuriu (1887) de miscarea socialista, frecventase cenaclul lui Neculai Beldiceanu, era prezent in publicistica {Adevarul, Adevarul literar, Lumea noua, Viata, Povestea vorbei, Literatura si arta romana, Pagini literare, Viata literara si artistica, Viata Romaneasca, Viata Sociala, Revista democratiei sociale, Ramuri, Flacara, Rampa s. a.). Colaborator la Samanatorul (din 1902), ajunge membru in redactie si, dupa retragerea lui Iorga, chiar in comitetul ei de redactie (1906-1908). intre 1909 si 1910 editeaza impreuna cu Mihail Sadoveanu, St. O. Iosif si Ilarie Chendi, rev. Cumpana; in 1903 debuteaza in voi. cu Traduceri din Paul Verlaine (in colab. cu St. O. Iosif), iar in 1905 ii apare primul voi. orig. de poezii, In gradina, urmat, in 1909, de Fantazii, precum si de mai multe voi. de proza {Povestea celor necajiti, 1911; Fantome, 1911; Oglinda fermecata, 1912; Triumful vietii, 1912; Steluta, 1913). Temperament impulsiv, inclinat spre extreme, ANGHEL este insa, in acelasi timp, tentat sa cultive prietenia literara: scrie in colab. cu St. O. Iosif teatru poetic {Legenda funigeilor, 1907; Cometa, 1908), poem istoric {Carmen saeculare, 1909), proza {Ciresul lui Lucullus, 1910; Portrete, 1910) si creeaza, impreuna cu poetul ardelean, pseud. de succes ANGHEL Mirea, sau traduce din Ibsen, Dumas, Fr. Halm, Theodore de Banville; colaboreaza si cu Leon Feraru, Victor Eftimiu sau I. Minulescu. Aceeasi fire atrasa de boema sau aventura explica si legatura sentimentala cu Natalia Negru, sotia lui Iosif. Casnicia ce urmeaza e intretaiata de crize de gelozie; in 1914, dupa o asemenea scena, ANGHEL isi raneste sotia si incearca apoi sa se sinucida. Moare cateva saptamani mai tarziu. Cantonata intr-o zona literara de tranzitie, opera lui ANGHEL (mai cu seama proza) isi dovedeste, la relectura, modernitatea si ingaduie astazi o depasire a intelegerii scriitorului doar ca "poet al florilor" prin redimensionarea aportului sau la "europenizarea" literaturii romane.




Argumentul biografic este probabil punctul de plecare cel mai tentant si mai stimulator al unei interpretari a lui ANGHEL Poetul strabate, aparent, prin toate gesturile vietii sale publice si sentimentale, un destin a carui comentare ar putea sugera o traire in tipare romantice. Ostilitatea fata de prezenta dominatoare a tatalui a indicat unor comentatori similitudini cu situatia, devenita emblematica, a lui Kafka; boema pariziana si cea intretinuta intermitent in tara contureaza existenta poetului in termenii unei vieti subordonate integral unui ideal de arta, in timp ce episodul, oricum tragic, al sinuciderii, cu tot cortegiul de fapte insotitoare, configureaza parcurgerea unei drame ce are, din nou, conotatii romantice. In realitate, se cuvine sa discernem in aparenta unitate boema a vietii lui ANGHEL un set de contradictii cu fundamente atat in temperamentul agitat si nelinistit al poetului, cat si in situatia sa literara obiectiva. Reluand faptele si renuntand la speculatie, putem vedea in biografia sa, mai degraba, o reala (desi disimulata) spaima de mediocritate, care, fatal, se dovedeste a fi fost intemeiata cel putin pana la un punct.

Dezordinea vietii fiului reediteaza pe alt parcurs esuarea, s-ar spune metodica, a tatalui, falit din prea tenace energie a modernizarii. Drama "romantica" de la sfarsitul vietii se arata a fi fost consumata la un mod mic burghez. Oscilatiilor din planul biografiei pure nu le corespunde insa, in cel al vointei de arta, aceeasi stare de haos. Alura de dandy, poza demoniaca, simtul donqui-hotesc al cavalerismului sunt numai semnele exterioare, mastile unui temperament artist nelipsit de rigoare si de o puternica dorinta de ordine. Si daca despre ANGHEL se poate spune ca ilustreaza, ca putini alti poeti romani, aspiratia pentru "viata ca arta", nu e mai putin adevarat ca el este, in acelasi timp, o autentica si deplina constiinta de artist, opunand unui concept oarecum nebulos de "talent" o pledoarie pentru aplecarea staruitoare asupra textului, pentru continua sa cizelare. in cel mai nobil inteles al cuvantului, ANGHEL este un profesionist al scrisului. Eminescian la inceputurile sale (dar poeziile debutului din Contemporanul invederau o receptare a marelui poet pe latura "minora" a feeriei), ANGHEL cunoscuse, in parte direct de la sursa, atmosfera literara simbolista, se legase de socialisti (legatura capricioasa insa, insufletita intermitent de elanuri activiste) si intrase, apoi, in cercul revistei Samanatorul. Totusi, nici una din aceste directii literare, spirituale sau ideologice nu-i marcheaza decisiv poezia. In gradina, volumul de debut din 1905, uneste vocatia ordonarii si constructiei, aplicata pe un spatiu bine circumscris, cu voluptatea senzoriala a unui decadent ce-si distileaza simturile si se complace in armonia pura a aromelor, sunetelor, formelor, culorilor. Daca romantismul unora din versurile acestui volum e minor si suna astazi desuet, el isi pastreaza, in schimb, intreaga pregnanta prin punerea in cadru, prin organizarea unui decor pentru insingurare. Plecat din aceeasi zona literara cu Bacovia, cu care ideal se inrudeste cel putin prin pasiunea pentru Verlaine si Rodenbach, ANGHEL are acelasi gust pentru izolarea unui spatiu de predilectie, insa cu deosebirea radicala a unei seninatati contemplative care il racordeaza la o linie clasica a poeziei romanesti. Gradina lui ANGHEL este un peisaj ordonat cu rafinament, aproape un mediu artificial, in care fantezia compune smalturi de autentica finete senzoriala sau feerii discrete raspunzand unui gust estet pentru nuante si corespondente. Acestei predilectii ANGHEL ii da chiar, la un moment dat, turnura literara a unei afinitati cu Baudelaire; cu toate acestea, raportarea la poetul francez tine, mai curand, de simpatia culturala decat de o reala consonanta. Tonul elegiac al unora din poemele volumului de debut este cu evidenta produsul unui eu caruia ii place sa se contemple; nimic dramatic totusi in voita postura de solitar, cat mai ales placerea strict estetica, provocata si cautata la fiecare vers. Fantazii (1909) nu mai are aceeasi unitate de ton si atmosfera, dar ANGHEL se demonstreaza acum nu numai un "poet al florilor" sau un fin observator de detalii: ecourile lecturilor romantice si simboliste, amintirea calatoriilor sau a boemei pariziene, hranite cu toate miturile decadentismului poetic, se topesc aici intr-o poezie a peisajului marin, a motivelor aspiratiei spre absolut (Narcis, Alesul). "Fantezismul", in care poetul a fost incadrat adesea, presupune o puternica facultate imaginativa, traind din propriile sale plasmuiri. Poetul inchipuie case albe din nord sau marine limpezi si transparente, gloseaza, sensibil la detaliu, pe marginea unui sentiment sau a unei amintiri, este capabil de ironie subtire, clameaza mereu cautarea "formei desavarsite si eterne", traieste prin si pentru poezie. In Fantazii coexista, de fapt, un romantic si un decadent, ceea ce confera scrisului lui ANGHEL valoarea unui moment de tranzitie intre epoci si de anuntare a poeziei "moderne" (fata de care s-a dovedit totusi surprinzator de nereceptiv). ANGHEL a scris si poezii in colaborare, a tradus sau prelucrat, singur sau impreuna cu altii, din lirica populara a altor popoare sau din lirica romantica si simbolista, iar "teatrul" sau poetic - mai cu seama Legenda funigeilor - are farmec si azi printr-o anume acuratete a stilului si prin finetea desenului amor personaje de limpede consistenta lirica. Un loc aparte il ocupa cronicile rimate, scrise in colaborare cu St. O. Iosif stranse in Caleidoscopul lui ANGHEL Mirea ( I, 1908; II, 1910). ANGHEL Mirea e un poet funambulesc cu o inclinatie deosebita pentru panorama moravurilor si metehnelor, surprinse cu un sarcasm si o verva inepuizabila si neegalata, inzestrat cu un spirit parodic si bufon, paradoxal moralist, nu rareori liric si intotdeauna intepator, privind spectacolul lumii cu intelegere sau ironie, niciodata cu nepasare. Proza lui A., stransa in Ciresul lui Lucullus (in colaborare cu St. O. Iosif), Povestea celor necajiti, Fantome, Oglinda fermecata, Triumful vietii si Steluta, sau risipita in periodice si adunata doar postum, tine de specia schitei sau a pamfletului, a articolului de gazeta sau a memoriilor, evocarilor si marturisirilor literare, a poemului in proza si eseului sau chiar a parabolei, caracterelor, tabletei. Este probabil partea cea mai rezistenta a operei lui A., adunata din amintirea copilariei, a oamenilor, ilustri sau nu, pe care i-a cunoscut, a atmosferei epocii si mediilor prin care a trecut, a locurilor unde a calatorit; se compune din retranscrierea moderna a unor legende si intamplari; pleaca de la efemenii unor circumstante cotidiene; se coaguleaza la simpla privire aruncata asupra unui obiect, a unui portret, a unui gest. Eterogenitatii inspiratiei ii corespunde variatia continua a tonului, cand apasand in linii incizate de acvaforte, cand complacandu-se in descriere sau portretizare, aici liric, dar in limitele unui echilibru niciodata depasit, dincolo sarcastic si de mare virulenta verbala. ANGHEL este un expert manuitor al neologismului, iar simtul innascut pentru pictural, pentru forme si culoare nu se dezminte. Apetenta pentru materialitatea plastica a obiectelor premerge lui Mateiu I. Caragiale, Ion Vinea sau Adrian Maniu, puterea de patrundere a observatiei aminteste de I. L. Caragiale, verva polemica si sarcasmul il inrudesc cu Arghezi, eleganta frazei este aproape egala celei a Memoriilor lui Lovinescu. ANGHEL este in proza un artist de o incontestabila modernitate. In ciuda tonului uneori minor, ansamblul operei sale reveleaza o neliniste a cautarii venind adesea in opozitie cu atmosfera senina si nedramatica a multora dintre versurile sale. Vocatia pentru nou, pentru o creatie implicit "sincronizata" literaturii europene ii confera aproape pozitia unui precursor al spectaculoasei deschideri infatisate de literatura romana intre cele doua razboaie mondiale. Aceasta conditie poate deveni (si a devenit, in parte) suportul unei innoiri a receptarii sale critice actuale.




OPERA

in gradina, poem, Bucuresti 1905, Legenda funigeilor, poem dramatic in trei acte, Iasi, 1907 (ed. noua, Bucuresti, 1909, in colab. cu St. O. Iosif); Cometa, comedie in trei acte in versuri, Bucuresti, 1908 (ed. II, 1912, in colab. cu St. O. Iosif); Caleidoscopul lui ANGHEL Mirea, Bucuresti, I, 1908; II, 1910 (in colab. cu St. O. Iosif); Carmen saeculare, poem istoric in doua parti, Bucuresti, 1909 (in colab. cu St. O. Iosif; ed. II, 1929); Fantazii, Bucuresti, 1909; Ciresul lui Lucullus, proza, Bucuresti, 1910 (in colab. cu St. O. Iosif); Povestea celor necajiti, fantazii si portrete, Bucuresti, 1911; Fantome, Bucuresti, 1911; Le cerisier de Lucullus, Paris, 1911-1912; Oglinda fermecata, fantazii, Bucuresti, 1912; Triumful vietii, fantazii si portrete, Bucuresti, 1912; Steluta, fantazii si paradoxe, Bucuresti, 1913; Razboiul, prolog in versuri, Bucuresti, 1913 (in colab. cu Victor Eftimiu); Poezii. Opere complete, ed. de C. D. Anghel, Bucuresti, 1922; Proza. Opere complete, ed. de C. D. Anghel, Bucuresti, 1924; Poezii, ed. ingrijita, bibliografie si pref. de D. Murarasu, Bucuresti, 1946; Caleidoscopul lui ANGHEL Mirea, ed. ingrijita, cuvant inainte si bibliografie de M. Dragomirescu, Bucuresti, 1956 (ed. II, 1957); Poezii si proza, ed. ingrijita si note bibliografice de M. Dragomirescu, cuvant inainte de V. Rapeanu, Bucuresti, 1957; in gradina, poezii si proza, ed. ingrijita de ANGHEL Rusu, pref., tabelul bibliografic, temele de Margareta Iordan, Bucuresti, 1963; Poezii, originale, trad. si opere in colaborare [], ed., pref., tabelul cronologic, nota asupra ed., bibliografie de M. I. Dragomirescu, Bucuresti, 1968; Corespondenta, St. O. Iosif, Dimitrie Anghel, Natalia Negru, M. Sadoveanu, N. Iorga, C. Sandu-Aldea, Virgil Cioflec, Ilarie Chendi, ed. ingrijita, note si cuvant inainte de H. Oprescu, Bucuresti, 1969; Poezii si proza, text stabilit de M. I. Dragomirescu, Bucuresti, 1972; Caleidoscopul lui ANGHEL Mirea, ed. ingrijita, pref., tabel cronologic si note de I. Roman, Bucuresti, 1974; Proza, text ingrijit, pref. si tabel cronologic de M. I. Dragomirescu, Bucuresti, 1975; Ciresul lui Lucullus, ed. ingrijita si note de I. Roman, Bucuresti, 1976; Versuri si proza, ed. ingrijita, pref. si tabel cronologic de E. Marinescu, Bucuresti, 1978 (ed. II, 1989); Legenda funigeilor, poem dramatic in trei acte, ilustratii de Adriana Mihailescu, Bucuresti, 1981; D. Anghel si St. O. Iosif, Scrieri I-II, ed. ingrijita, studiu introductiv si comentarii de I. Roman, Bucuresti, 1982; Oglinda fermecata. Poezii si proza, postfata si bibliografie de V. Atanasiu, Bucuresti, 1983. Traduceri. Din Paul Verlaine, Bucuresti, 1903 (in colab. cu St. O. Iosif); Henric Ibsen, Poezii, Bucuresti, 1906 (trad. in colab. cu St. O. Iosif); R. de Flers si G. ANGHEL Caillavet, Amorul vegheaza, Bucuresti, [1909]; Al. Dumas-tatal, Strigoiul Carpatilor, Bucuresti, 1909 (trad. in colab. cu St. O. Iosif); Fr. Halm, Camoens, poem dramatic intr-un act, Bucuresti, 1910 (trad. in colab. cu St. O. Iosif); Th. de Banville, Gringoire, comedie intr-un act, Bucuresti, 1910 (trad. in colab. cu St. O. Iosif); Oscar Wilde, Pescarul si sufletul sau, cu un studiu asupra lui Oscar Wilde, de C. Stere, Bucuresti, 1911 (ed. II, 1915); La Fontaine, Fabule, Bucuresti, 1929 (trad. in colab. cu St. O. Iosif); Victor Hugo, Albert Samain, Charles Guerin, Henri Bataille, Henri de Regnier, talmaciti in limba romaneasca de D. Anghel si I. Minulescu, Bucuresti, 1935.

REFERINTE CRITICE

N. Davidescu, Aspecte, II; E. Lovinescu, Critice, III; idem, Memorii, I, 1930; idem, Istoria, III; T. Vianu, Arta; G. Calinescu, Istoria; S. Cioculescu, Dimitrie Anghel, 1945; D. Panaitescu - Per-pessicius, in Limba si literatura, VII, 1963; T. Vargolici, Dimitrie Anghel, 1966; V. Ardeleanu, Proza poetilor, 1968; S. Puscariu, Calare pe doua veacuri, 1968; Geor-geta Horodinca, Dimitrie Anghel. Portret in evantai, 1972; C. Ciopraga, Literatura, D. Micu, inceput; D. Anghel, studiu, antologie, tabel cronologic si bibliografie de M. I. Dragomirescu, 1982; P. Mareea, Varietati lite-rarex 1982; S. Cioculescu, Introducere in opera lui D. Anghel, 1983; M. I. Dragomirescu, in Analele Universitatii din Bucuresti. Limba si literatura romana, tom XXXII, 1983; S. Cioculescu in Manuscriptum, nr. 2, 1983; M. Zamfir, in Analele Universitatii din Bucuresti. Limba si literatura romana, tom. XXXII, 1983; D. Micu, Modernismul, I; M. Scarlat, Istoria poeziei romanesti, II, 1984; Adriana Iliescu, Poezia simbolista romaneasca, 1985; G. Ivascu, Confruntari literare, II, 1986; Zoe Dumitrescu-Busulenga, I. Sava, Muzica si literatura, II, 1987; M. I. Dragomirescu, Dimitrie Anghel, 1988; Gh. Grigurcu, De la Mihai Eminescu; S. Cioculescu, Itinerar critic, V, 1989; Gh. Perian, in Vatra, nr. 5, 1998.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Dimitrie ANGHEL

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Dimitrie ANGHEL




Un poet de tranzitie: D. Anghel

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text


Poezie

In gradina

- citeste textul
In gradina