Din prima pagina a romanului suntem introdusi in neclaritatea abrupta a existentei. Trei scrisori expediate de doamna T. naratorului ne dezvaluie cu brutala sinceritate viata interioara a unei tinere femei: Veneam in ziua aceea cu bratul plin de flori Nu ma asteptase". Informatia este laconica. Expeditoarea isi motiveaza deplasarea: Nu dorisem decat sa retraiesc o clipa ceva din trecut". in clipa cand a apasat pe butonul soneriei, servitorul a deschis si i-a inmanat un plic. Fara sa-l deschida, a inteles imediat semnificatia scrisorii pe care inca nu o citise. Jignita, a incruntat sprancenele sa nu izbugneasca in plans, in timp ce intrebari fara raspuns se iveau in campul constiintei: De ce a facut asta? Sigur m-a chemat si eu am venit intoarsa acasa, l-a gasit pe D. asteptand-o. Printr-o lapidara intoarcere in trecut, naratoarea prezinta si justifica pasiunea tanarului, schitand o sumara biografie a lui si a ei. O fraza enuntiativa, rostita de D. Ce bine imi pare ca nu l-ai gasit acasa" accentueaza ambiguitatea situationala. Enervata, doamna T. isi da seama ca tanarul ii citise scrisoarea neterminata, inchisa intr-un sertar si, suparata, ii cere imperativ sa plece imediat. D. izbugneste in hohote de plans, induiosata de deznadejdea lui, ranita sufleteste de refuzul misteriosului barbat de a o primi, doamna T i se daruieste. Celelalte doua scrisori ofera un raspuns ambiguitatii initiale: tanara femeie iubeste un barbat, al carui nume nu il dezvaluie, ci il noteaza cu X", incredintata fiind ca nu este, la randul ei, iubita.
Urmatorul capitol, intr-o dupa amiaza de august, ocupa aproape in intregime substanta epica a romanului. Dupa ce, la pranz, ia masa impreuna cu doi scriitori intr-un restaurant bucurestean, Fred Vasilescu, secretar de legatie la Ministerul de Externe, aviator pasionat, porneste pe jos de pe strada Regala spre Calea Plevnei, oprindu-se la locuinta Emiliei Rachitaru, o femeie de lume", cunoscuta cu trei ani in urma, si actrita stagiara angajata aproape in fiecare an, caci exaspera de directori prin tot soiul de interventii si tot in fiecare an, sistematic, eliminata, caci intr-adevar n-avea aproape nimic comun cu arta "
Pentru a-i dovedi ca este iubita si de alti barbati, Emilia ii arata un pachet de scrisori, cam gros, legat in cruce, cu o panglica roza". Deasupra, se afla o fotografie, ca un indiciu despre continut". Surprins, Fred recunoaste in barbatul inalt, slab, cu ochi rotunzi si orbitele mari, adancite cu o mustata de sergent-major si carare de frizer, cu haina lui neagra " pe un talentat gazetar, ce murise cu numai trei luni mai inainte. Si se intreba, ingrozit, cum va fi fost posibil ca G. D Ladima sa fi iubit pe femeia cu respiratie groasa de langa mine, de care ma incalzesc acum ca de o perna prea indesata?
Afectand indiferenta, dar mistuit de curiozitate interioara, Fred Vasilescu vrea sa le citeasca pe toate, cu incredintarea ca o lume nebanuita i se va dezvalui, il cunoscuse bine pe G D Ladima, il admirase pentru profesionalismul si intransigenta lui morala, pentru cultura si cavalerismul sau. Ironic, spre a nu-si trada nerabdarea, o intreba nepasator pe Emilia daca scrisorile sunt pasionante". Flatata, pentru a arata partenerului cat de ingrozitor" a fost iubita de unul", se ofera sa-i citeasca ea una de pe la mijloc". Tanarul o opreste, ganditor: Lasa ca citesc vreo doua .. de la inceput", dar este decis sa le parcurga integral, cu pasiunea cu care surprinzi prin fereastra de vizavi o discutie muta "
O vreme, Fred Vasilescu citeste aparent detasat. Emilia comenteaza cu voce tare, tanarul are rezervele lui mentale. Dupa cateva scrisori parcurse cronologic, Fred are impresia a fi intrat acum in propria lui viata. Ladima ii scria Emiliei de la Tekirghiol, in august 1926, iar in vara aceea, tanarul Vasilescu il cunoscuse pe Ladima la mare, intr-o seara, catre miezul noptii, la hotelul Popovici de la Movila"
Un timp, Emilia este ocupata cu croitoreasa si, ramas singur in dormitor, Fred isi reconstituie trecutul apropiat prin intortocheatele secvente ale memoriei involuntare, motivand astfel afirmatia anterioara de a ti intrat, prin universul imagistic relevat de scrisori, in propria lui biografie.
Fred Vasilescu sfarseste de citit scrisorile la ora zece si jumatate seara. in ultima epistola adresata Emiliei, cu aproximativ doua saptamani inainte de a se sinucide, Ladima o rugase insistent pe destinatara sa-i inapoieze corespondenta primita. Emilia isi motiveaza refuzul cu indiferenta candoare: Cum poate sa ceara asta un om bine crescut? Desi Ladima venise personal sa le ia, Emilia a pretextat ca nu Ie-a pastrat. Tanarul se hotaraste sa duca la indeplinire rugamintea imperativa a expeditorului: Ca scrisorile acestea nu trebuie sa mai ramana in mana Emiliei, pentru mine e o porunca inexorabila". De aceea, pune in practica o strtagema: o invita pe Emilia si pe sora ei, Valeria, la restaurant si, profitand de un moment favorabil, isi insuseste pachetul cu scrisori.
De a doua zi, in capitolul Epilog I, Fred Vasilescu intreprinde o ancheta personala asupra mortii lui Ladima, spre a elucida, pentru sine, cauzele decesului. A cautat ecourile decesului in paginile presei din prima jumatate a lunii mai, cand Ladima s-a sinucis; a discutat cu procurorul de serviciu care a anchetat cazul, a ascultat opiniile celor trei prieteni"ai lui Ladima: Ciobanoiu, Bulgaran si Penciulescu. in ultimul capitol, povestit de autor", naratorul relateaza intalnirea cu Fred Vasilescu spre sfarsitul lunii septembrie. ii reaminteste propunerea facuta anterior de a redacta evenimentele in care a fost implicat. Tanarul se scuza: va incepe sa redacteze jurnalul de la 1 octombrie. Naratorul surade: numai scolarii lasatori se decid sa invete de la o anume data. - Poate ca e adevarat - consimte interlocutorul -. Dar mai e si altceva E un reprezentant al unei fabrici engleze de avioane in Bucuresti si trebuie sa ma ocup de el. La sfarsitul lunii pleaca "
Tanarul incepe efectiv sa scrie si la mijlocul lunii noiembrie, intr-o seara, expediaza textul prin sofer, naratorului, stabilind telefonic, o intalnire pentru a doua zi; voia sa-i confirme daca paginile trimise ii sunt de folos. insa intalnirea proiectata nu a mai avut loc. in dimineata zilei urmatoare, ziarele anuntau moartea lui Fred Vasilescu intr-un groaznic accident de avion".
Prin testament - redactat prevazator din timp, din cauza multor accidente avute..Fred Vasilescu o numise legatara averii sale de doamna T. O jumatate de an mai tarziu, dupa ce tanara femeie revenise de la Viena, naratorul i-a oferit caietele primite: pentru un roman al meu, Fred Vasilescu mi-a scris cateva amintiri din viata lui Cred ca va vor interesa" Alba ca varul", frematand in interior, cu mainile chinuite, cu privirea mistuita de nerabdare", tanara femeie se adreseaza naratorului: Te rog fii bun lasa-ma cu caietele acestea. Si-i tremura mana pe ele. De trei ani n-am vorbit cu el"
