Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Paul CORNEA



    Paul CORNEA - poza (imagine) portret







Paul CORNEA - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 3 nov. 1924, Bucuresti.

Istoric literar.

Fiul lui Leon Constantin Luca, tehnician in arte grafice, si al Goldei (n. Goldenberg)

Studii liceale si universitare la Bucuresti; licentiat in litere si filosofie (1948). Director general in Ministerul Culturii (1953-1964); cercetator (din 1965) si sef de sector la Institutul de Istorie si Teorie Literara "G. Calinescu", in 1949 incepe cariera sa didactica la Facultatea de Litere a Univ. din Bucuresti, unde ajunge prof. Dr. in filologie (1971). Ministru adjunct al invatamantului (1990); sef de catedra, apoi decan al Facultatii de Litere a Univ. din Bucuresti (1992-1996). Vicepresedinte al Asoc. Internationale de Literatura Comparata (1991-1997); presedintele Asoc. de Literatura Comparata din Romania (din 1998). Participa la diverse congrese internationale la Budapesta, Montreal, New York etc. Debuteaza cu art. in Studentul roman (1946), iar editorial cu Studii de literatura romana moderna (1962). Colaboreaza la Gazeta literara, Contemporanul, Viata Romaneasca, Revista de istorie si teorie literara etc. Initiaza si conduce (din 1967) seria de Documente si manuscrise literare (ajunsa, in 1968, la voi. V). A coordonat voi. Reviste literare romanesti in secolul al XlX-lea si Structuri tematice si retorico-stilistice in romantismul romanesc (1979); a publicat antologii de texte (Gandirea romaneasca in epoca pasoptista, I-II, 1969, in colab.; /. Heliade Radulescu interpretat de . 1980); a prefatat ed. facsimilata a rev. Propasirea (1980) si ed. din opera scriitorilor V. Alecsandri, N. Balcescu, M. Kogalniceanu, B. P. Hasdeu, D. Bolintineanu, I. Creanga, Duiliu Zamfirescu, N. Filimon, I. L. Caragiale s.a. Regula jocului (1980) ii confera, la noi, merite de pionierat in sociologia literaturii, iar Introducere in teoria lecturii (1988) atesta disponibilitatile sale pentru teoria literara. Exegeza istorico-literara (Anton Pann, 1964; De la Alecsandrescu la Eminescu, 1966; Originile romantismului romanesc, 1972; Oamenii inceputului de drum, 1975; Itinerar printre clasici, 1984), traseaza evolutia lui CORNEA de la Studii de literatura romana moderna, prin com-paratism, istoria ideilor, tematism, sociologia literaturii, la perspectiva complexa si moderna din ultimele voi. Opere de eruditie si talent, situate consecvent in avangarda istoriei literare, ele vizeaza sincronizarea ritmurilor acesteia cu circuitele contemporaneitatii, prin deschiderea spre orizonturile teoretice si metodologice moderne. Premiul "B. P. Hasdeu" al Acad. (1972); Premiul Asoc. Scriitorilor din Bucuresti (1973); Officier des Palmes Academiques (1998).



Specializat in literatura romana a secolului al XlX-lea, CORNEA pastreaza o stenica fidelitate perioadei pasoptiste. Interesul pentru aceasta perioada amalgamata se explica prin adecvarea formatiei sale intelectuale: predilectia pentru filosofie si istoria mentalitatilor, istoria si studiul comparatist. Reflectand un program de cercetare coerent, contributiile sale - de tip arhivistic, textologic, bibliografic, exegetic (sinteza, monografie, studii) - revin asupra ei din unghiuri complementare. In acelasi timp, ele sunt realizate la scara tuturor formelor de explorare istorico-literara, fapt relevant pentru cunoasterea in adancime a epocii, reala eruditie si inalta sa idee despre istoria literara ca stiinta, dar si pentru decisa lui incercare de smulgere a acesteia din didacticismul si neopozitivismul postbelic. Pentru C, dotat cu capacitate teoretica, intuitie critica, un acut simt al noului si o deosebita putere expresiva, modernizarea metodologiei si regandirea conceptelor istoriei literare, studiul interdisciplinar, deschiderea cercetarii spre curentele de idei ale timpului si spre diversele stiinte, care abordeaza literatura din alte unghiuri, devin principii programatice. In fapt, dincolo de fidelitatea fata de drumul asumat - cercetarea - si fata de legile etico-stiintifice pe care le impune acesteia -documentarea exhaustiva, rigoarea si obiectivitatea -, dincolo de afirmarea constanta a primatului textului si a importantei criticii (modalitate "absolut indecompo-zabila, esentiala, a metodei" istoricului literar) si dincolo de "componenta fundamentala, dar inefabila, care e talentul autorului" (Ioana Em. Petrescu), liantul, dar si propulsorul activitatii sale este chiar aceasta continua deschidere spre sincronizare si modernizare ; in primul rand, spre achizitiile sociologiei literaturii, teoriei lecturii etc., datorate scolii franceze (R. Escarpit, L. Goldmann), germane (H. R. Jauss, M. Naumann), poloneze (J. Slawiski s.a.). insasi directia evolutiei sale, de la Studii de literatura romana moderna (1962) pana la studiile din ultimii ani, rezida in aceeasi perpetua si tot mai accentuata deschidere, expresie a unei lucide si responsabile meditatii asupra destinului istoriei literare, a unei aspiratii firesti, organice, de a ne incadra progresului general, ca si a unor vaste lecturi in domeniul stiintelor umane contemporane si a unei impresionante informatii -invariabil la zi - in sfera cercetarii literare mondiale. Stapan pe o asemenea informatie, CORNEA isi delimiteaza conceptele si criteriile, isi elaboreaza strategiile si modalitatile operatorii intr-o permanenta confruntare creatoare cu ideile, directiile si tehnicile actuale, asimilate cu discernamant, in imbinare cu rigoarea traditionala a istoriei literare si in functie de propria intuitie. Aceasta este si concluzia din Conceptul de istorie literara in cultura romaneasca (1978), sinteza generata de aceeasi nevoie de clarificare teoretica, dar interogand, in acest scop, traditia. Urmarind evolutia teoriei conceptului si deschizandu-se in partea finala spre stadiul actual al problemei, cartea pledeaza pentru "deschidere", dar o conditioneaza de asocierea ei cu spiritul critic, singura cale spre "dialecticizarea efectiva a disciplinei". Aceasta ferma si rationala situare istorico-literara, conferind studiilor sale o stransa unitate de procedura, explica innoirea reala la care CORNEA aspira chiar de la Studii de literatura romana moderna. Colaborand cu intuitia critica, eruditia istorica este orientata spre un studiu explicativ al literaturii, ducand, ca si in urmatoarele doua carti (De la Alecsandrescu la Eminescu, 1966; Oamenii inceputului de drum, 1975), la o imagine profund modificata si verosimila a operei principalilor scriitori ai perioadei moderne si premoderne. CORNEA punea la contributie o metoda pluridisciplinara (apeland la istoria ideilor, istoria mentalitatilor, literatura comparata, sociologia literaturii etc.), iar in volumul din 1966, trecand la aplicatii statistice la istoria literara, utiliza procedee tinand de sociologia lecturii si estetica receptarii. in acelasi sens novator, lucrarea Originile romantismului romanesc (1972), o cercetare erudita, in adancime, si o constructie magistrala, preconizeaza programatic "deschiderea spre interdisciplinaritate", situandu-se ca spirit, in linia scolii lui D. Popovici. Ilustrarea remarcabila a redimensionarii conceptului de istorie si a imbogatirii instrumentului analitic, sinteza originilor romantismului romanesc (inteles ca expresia mediatizata prin stare de spirit a unor metamorfoze survenite in structura sociala) este deopotriva o carte de referinta si un important reper in procesul de revigorare a disciplinei. Abordand " versantul colectiv al literaturii", Regula jocului (1980) schimba optica de analiza, prin introducerea unghiului sociologic. Un excurs bibliografic exhaustiv, o introducere in problematica si metodologia sociologiei literaturii si, mai ales,
0 suita de suidii aplicative, dezbatand, de pe o pozitie de mare modernitate, aspecte ale culturii pasoptiste (intre altele, "succesul" lui Alecsandri si inceputurile romanului romanesc), pledeaza convingator pentru abordarea sociologica a literaturii; cu atat mai convingator cu cat perspectiva sociologica nu e absolutizata.

Mereu flexibil, CORNEA propune asocierea ei cu poetica, semiotica etc, si mai ales cu intuitia globala a criticii, al carei elogiu e reluat crescand (cu discreta nostalgie), pe masura ce deschiderea spre solutii scientiste impune conceptualizarea discursului, in dauna inclinatiei artistice a scrisului sau. Primul specialist la noi in sociologia literaturii. CORNEA are meritul deloc mic, ca, prin cartile sale, respirand o mare tinerete, "sa starneasca spiritul nostru" (N. Manolescu), sa propuna idei si ipoteze incitante si fertile - subiecte de reflectie si dialog creator. In orizontul acelorasi preocupari, dar strict teoretica. Introducere in teoria lecturii (1988), atacand un domeniu-cheie, e o constructie ideatica proprie, ce abordeaza frontal bibliografia mondiala, existenta la fiecare capitol; un studiu savant, metodic si util, "cum nu avem doua" si "cum nu sunt multe cercetari in lume" (N. Manolescu) care sa reflecte mai clar stadiul actual al discutiei. Obisnuit insa, demersul teoretic e direct subordonat dimensiunii analitice. Astfel, sectiunea introductiva din Itinerar printre clasici (1984) pune intr-o incitanta dezbatere Sansele analizei istorico-literare nu in general, ci in cazul operelor individuale, studiul diacronic urmand a se aplica deci unei structuri sincronice. in noua ei versiune



1 separata de cea neopozitivista), analiza istorico-literara e chemata sa urmareasca "insertia istoricitatii in literatura", cautand-o la nivel semantic si la nivelul tehnicii literare intr-o dialectica a raportului operei cu "contextul originar", studiat din dubla perspectiva: a sociologiei si a ideologiei literare. Reganditain acesti termeni, dar fara a fi absolutizata nici ca eficienta, nici ca importanta, istoria literara ca instrument analitic isi demonstreaza capacitatea aplicativa in mod stralucit: analiza unor importante opere (dramaturgia lui Alecsandri, Ciocoii vechi si r-ii de N. Filimon, Amintiri din copilarie de I. Creanga etc.) sfarseste prin a le lumina intr-un chip nou, deseori surprinzator.

Pe plan superior, preambulul teoretic vizeaza ratiunea istoriei literare in viata noastra spirituala: prin insasi stiintificitatea perspectivei, ea raspunde nevoii spiritului uman de ordine, fiind apta astfel sa educe in sensul rigorii, obiectivitatii si "disciplinei intelectuale". In prelungirea Itinerarului printre clasici, carte ce intregeste contributia majora a lui CORNEA la inovarea teoriei si analizei istorico-literare, studiile ulterioare ofera noi lecturi si, ca atare, noi perspective, relevante: un Kogalniceanu in lumina corespondentei, un alt portret al lui D. Bolintineanu, alte imagini ale lui Asachi, Arghezi, G. Calinescu - criticul, o valoroasa analiza a nuvelelor lui I. L. Caragiale sub raportul "poeticii narative" etc. Cartile lui C, istoric literar creator, traind cu voluptate ideile, ca si poezia textului, continua sa instruiasca si sa incante, intrucat, dincolo de faptul ca lor li se datoreaza "orientarea istoriei literare romanesti spre orizonturile conceptuale contemporane" (Ioana Em. Petrescu), ca ele desemneaza constant dimensiunea innoitoare a disciplinei, pe care o ilustreaza convingator, tot ele contin o exemplara lectie de urbanitate si sobrietate universitara.

OPERA

Studii de literatura romana moderna, Bucuresti, 1962; Anton Pann, Bucuresti, 1964; De la Alecsandrescu la Eminescu, Bucuresti, 1966; Originile romantismului romanesc, Bucuresti, 1972; Oamenii inceputului de drum, Bucuresti, 1975; Conceptul de istorie literara in cultura romaneasca, Bucuresti, 1978; Regula jocului, Bucuresti, 1980; Cai si perspective in sociologia contemporana a romanului, in voi. De la N. Filimon la G. Calinescu, Bucuresti, 1982; Itinerar printre clasici. Bucuresti, 1984; Introducere in teoria lecturii, Bucuresti, 1988 (ed. II, Iasi, 1998); Aproapele si departele. Bucuresti, 1990; Introduzione alia Teoria della lettura, Firenze, 1993; Semnele vremii, Bucuresti, 1995.

REFERINTE CRITICE

Ov. S. Crohmalniceanu, in Gazeta literara, nr. 47, 1962; T. Arghezi, in Contemporanul, nr. 9, 1965; P. Georgescu, in Contemporanul, nr. 23, 1972: Al. Pini, in Romania literara, nr. 1, 1973; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 1, 1973; idem, ibi-dem, nr. 15, 1978; Ioana Em. Petrescu. in Steaua, nr. 5, 1981; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 6, 1981; M. Iorgulescu. in Romania literara, nr. 44, 1984; idem, Prezent, 1985; Ioana Em. Petrescu. in Limba si literatura, voi. II, 1985; N. Manolescu, in Romania literara, nr. 35, 1988; Al. Piru, Critici; L. Grasoiu, in Luceafarul, nr. 1, 1996; Monica Spiridon, in Romania literara, nr. 3. 1996; Roxana Sorescu, in Luceafarul, nr. 21; 22, 1996; N. Mecu, in Viata Romaneasca, nr.1-2. 1997; V. Neuman. in Orizont, nr. 4, 1999.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Paul CORNEA

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Paul CORNEA





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text