Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





FELIX :: Enigma Otiliei de George CALINESCU



George CALINESCU Enigma Otiliei
Student la medicina, el insusi fiu de doctor, a venit in Bucuresti, intr-o seara de la inceputul lunii iulie 1909, cu putin inainte de orele zece, imbracat in uniforma de licean. Fixand din prima pagina a romanului timpul si locul, in stil balzacian, scriitorul isi descrie personajul: a€śun tanar de vreo optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean, intra in strada Antim, venind dinspre strada Sfintii Apostoli cu un soi de valiza in mana, nu prea mare dar desigur foarte grea, fiindca obosit o trecea des dintr-o mana intr-alta. () Uniforma neagra ii era stransa bine pe talie, ca un vesmant militar, iar gulerul tare si foarte inalt si sapca umflata ii dadeau un aer barbatesc si elegant. Fata insa ii era juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i cadeau de sub sapca, dar coloarea maslinie a obrazului si taietura elinica a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresiea€ť.

Sn continuare, scriitorul omniscient alcatuieste o adevarata fisa biografica:

a€śSe numea Felix Sima si sosise cu o ora mai inainte in Bucuresti venind din Iasi, unde fusese elev in clasa a VIII-a a Liceului Internat. Sfarsise liceul, trecand si examenul de capacitate, si acum venea in Bucuresti la tutorele sau, Costache

Giurgiuveanu. Acest Giurgiuveanu, caruia obisnuia din familie a-i zice a€śunchiula€ť, era cumnat al tatalui sau care murise de un an. Doctorul Iosif Sima, fost medic militar, apoi demisionat, nu mai avea de mult rude apropiate de sange. Singura lui sora, sotia lui Costache Giurgiuveanu cel cautat, murise si ea de mult. Vaduv el insusi de vreo zece ani, doctorul isi trimise baiatul mai mult in pensionate si in internate. Dupa o lunga boala plictisitoare, se stinse si el cu satisfactia ca copilul e mare si cu viitorul oarecum asigurat. Sn afara de un oarecare depozit in bani, doctorul lasa lui Felix o casa cam veche dar solida si rentabila in strada Lapusneanu.



Pentru administrarea acestor bunuri, fusese indicat ca tutore a€śunchiul Costachea€ť, cumnatu-saua€ť.

Evolutia profesionala a lui Felix Sima este ascendenta. Dotat cu calitati intelectuale, cu o tenacitate si o vointa de a se realiza, la care a contribuit, desigur, si calitatea dobandita de a€śorfana€ť, Felix devine a€śprofesor universitar, specialist cunoscut, autor de memorii si comunicari stiintifice, colaborator la tratate de medicina cu profesori francezia€ť. O sensibilitate de o mai mare acuitate, precum si nevoia de afectiune se prefigureaza din copilarie, cand a ramas fara mama de cand era in scoala primara.

Trimis de tatal sau intr-un pensionat, copilul traieste intens clipa instrainarii de casa si a necunoscutului: a€śToata noaptea Felix fu chinuit de o agitatie nemaiavuta, care-i sfarama somnul. Nu era nici durere propriu-zisa, nici frica, ci acel zbucium al necunoscutului pe care-l ai in noaptea dinaintea plecarii pentru totdeauna intr-o tara indepartata.a€ť

Avea un simt de disciplina innascut, sentimentul valorii lui personale.

Drumul devenirii sale profesionale se impleteste cu cel al dragostei.

Cand soseste in casa lui Costache Giurgiuveanu, aparitia Otiliei a€śii dadu un sentiment inedit, demult presimtita€ť. Criza adolescentei, criza erotica in drumul spre maturizare, prin care trece Felix este descrisa prin acumulari succesive. Felix parcurge drumul de la simpla atractie pana la acuitatea trairii sentimentului iubirii caste: a€śPentru intaia oara Felix era prins de brat cu atata familiaritate de o fata si pentru prima oara, luand act de izbucnirea unei simtiri pana atunci latente, incearca si acul geloziei, vazand cum Otilia generalizeaza tratamentul.a€ť

Dar comportamentul imprevizibil al Otiliei il chinuie si-l deruteaza. Sncearca fata de ea o atractie care a€śdeveni din ce in ce mai tiranicaa€ś; noaptea,,,chipul

Otiliei il urmarea in tot timpula€ť. Simte nevoia imperioasa a prezentei fetei; are insomnii, simturile vibreaza. Neputand sta cu Otilia, sedea cu lucrurile ei; din obiectele, dezordinea camerei, reconstituia miscarile ei. Se simtea mai aproape de Otilia aici in odaie, decat langa ea insasi, traind acut incertitudinea iubirii.

Familiaritatea cu Pascalopol, prezenta permanenta a acestuia il indispuneau si-l faceau sa sufere.

Numeroase pagini descriu cu luciditate starile psihice si fizice prin care trece

Felix, ale suferintelor primei experiente erotice, ale iubirii dintai, adolescentine: neliniste si incertitudine, adoratie si deznadejde, gelozie si fericite.

a€śAvea crize de sensibilitate si reverie. Sn vreme ce Otilia rascolea valurile pianului, el se plimba cu mainile in buzunar, oprindu-se din cand in cand in fata oglinzii. Se privea sever, lasand buzele in jos intr-o amaraciune patetica. Se simtea frumos. Singuratatea lui, faptul de a nu avea parinti, il umplea de o exaltare vaga a destinului sau propriu. Se intreba, inundat de frazele muzicale care veneau de jos, ce avea sa devina: medic mare, savant, autor celebru, om politic. Se vedea trecand, in ritmul muzicii Otiliei, intr-o trasura deschisa, nemiscat, fara zambet, privind rece inaintea lui. Asa isi inchipuia purtarea omului mare. Alteori, dimpotriva, reveria ii destepta flacari de dezinteresare. O vedea pe Otilia amenintata de banditi, care aveau mai toti fizionomia lui Stanica. Ochind, flegmatic de pe fereastra, dobora pe rand pe toti vrasmasii, in vreme ce Otilia, tremurand, il strangea cu bratele ei subtiri de gat. Sau fugea calare de dusmani neidentificati spre paduri care se indoiau moale pana la pamant, tinand in brate pe Otilia.




Generozitatea lui se-ntindea si asupra lui mos Costache, caruia, ruinat, ii oferea un azil, de dragul Otiliei, si chiar asupra lui Pascalopol pe care-l visa bolnav, senil, readus la viata prin sfortarile lui de medic.a€ť

Chinurile prin care trece cand Otilia, plecata la Paris cu Pascalopol, nu-i raspunde la scrisoare, sunt revelatoare. Sndragostit, visator si reflexiv, simtea nevoia prezentei ei feminine. Tacerea Otiliei ii umple sufletul de multiple trairi: manie, gelozie, face fel de fel de ipoteze, il cuprinde o frenezie nebuna a€śde a merge pe jos in friga€ť, pana la Baneasa, fericirea, si nesiguranta se zbat in sufletul sau tanar si pur.

Clipele caste, petrecute noaptea, stand de vorba in camera Otiliei, il umplu de fericire, pentru ca apoi sa fie torturat de tulburatoare indoieli.

Fata de Pascalopol are sentimente contradictorii: si gelozie, si simpatie.

Nici Pascalopol, nici Felix nu sunt siguri de iubirea Otiliei. Experienta erotica, implinita fiziologic prin cunoasterea Georgetei, il maturizeaza, privind altfel imaginea Otiliei si comportamentul ei. Chipul ei ramane insa, pentru totdeauna, invaluit in mister, o imagine derutanta, de vis, amestec de onestitate, cochetarie, puritate, iubire incerta.

Finalul deschis al romanului intareste impresia de vis tulburator al iubirii adolescentine si proiecteaza un personaj complex martor si actor. (M.P.)

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.