Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere




  • Camil BALTAZAR



    Camil BALTAZAR - poza (imagine) portret







Camil BALTAZAR - biografie - (opera si scrierile)

 

(pseud. lui Leibu Goldstein)

n. 25 aug. / 7 sept., 1902, Focsani - m. 27 apr. 1977, Bucuresti.

Poet

Fiul lui Herman Fischer Goldstein, chiristigiu din Targu-Neamt. Patru clase de liceu in particular la Braila si Focsani.

O vreme a fost frizer, apoi gazetar. Debut in Sburatorul (1921), dupa ce fusese respins tot acolo (1919). Lucreaza in redactia acestei rev. apoi scoate, impreuna cu Petru Comarnescu, Tiparnita literara (1928-1929). Secretar de redactie la Romania literara a lui Liviu Rebreanu; redactor la Saptamana muncii intelectuale si artistice, Reporter, Vremea literara. Calauza artelor (1948-1949), Albina (1949-1950), Gazeta literara (1954-1957). Inspector general la Ministerul Artelor; responsabil (din 1952) al Serviciului de presa si propaganda din Ministerul Industriei Alimentare si redactor al buletinului Industria alimentara. Autor, intre 1923 si 1939, a opt voi. de versuri si al unei culegeri de inedite (Vecernii, 1923; Flaute de matase, 1923; Reculegeri in nemurirea ta, 1925; Biblice, 1926; Strigari trupesti langa glesne, 1927; Cina cea de taina, 1929; Poeme vechi si noi, 1931; Intoarcerea poetului la uneltele sale, 1934; Taram transcendent, 1939). Publica intre 1947 si 1976 alte sase voi. de poezii si inca cinci culegeri retrospective, precum si cinci voi. de art. critice si note de drum {Austria, 1963), amintiri si evocari {Contemporan cu ei, 1962). Supralicitat, la inceput, de o anumita parte a criticii, ramane in audienta si dupa 1944, dar retrospectivele sale nu trezesc aproape nici un ecou. A tradus din Thomas Mann, Franz Werfel, Heinrich Mann, Ludwig Renn, Iakob Wassermann, D. H. Lawrence, Pearl Buck, Frank Baum, Bernard Shaw, Erich Maria Remarque, John Knittel s.a.



Dublul debut editorial al lui BALTAZAR din 1923 {Vecernii; Flaute de matase) se circumscrie poeziei sanatoriale, inchipuind suferinta si euforia tuberculosilor, care, pre-simtindu-si moartea, se melancolizeaza toamna, la caderea frunzelor, solidarizandu-se cu semenii si visand desprinderea din lut, purificarea si ascensiunea spirituala. Ftizia nu era decat un motiv literar, ales numai pentru a sugera o atmosfera si o stare sufleteasca specifica, asemanatoare gratiei si extazului, unui sistem de simboluri si metafore din campul inocentei, suavitatii si candorii, care l-au facut pe Lovinescu sa vada in poezia lui BALTAZAR "cea mai pura expresie a simbolismului nostru de esenta muzicala". Se trecea insa prea usor peste improprietatile de limba, peste stangaciile mai mult sau mai putin voluntare, peste fortarile de sensuri si intolerabilele siluiri de cuvinte (fratinatate, ingeruit, iederat, pojghetuit, zapadire), peste epitetele nelalocul lor sau constructiile imposibile ("sa-mi pui in odaie scancete / cu molcoma degetelor slovenire"; "sub frunzatura peste ochi trasa"; "pleoapele tale vor sivoi al dragostei luminat prundis"; "luminoase pietricele"). Poetul ingramadea elemente eterice, diafane, serafice intr-o intentie de evocare a unui univers pur, armonic, in ton de cantilena, insa intr-o viziune inconsistenta, iesita dintr-o duiosie exacerbata si vadite afectari ("umblai cu sicriasul mainilor / Cu clopotele pleoapelor, / Sa cauti inima") sau, iarasi, greseli de limba ("Sa-ti aduci aminte si sa tangui"). BALTAZAR relua, de altfel, imagini din poezia anterioara a lui Stefan Petica, Barbu Nemteanu, Adrian Maniu si George Bacovia intr-un diapazon mai jos. Un progres, nu fara alte pretiozitati si repetitii, s-a vazut in volumul din 1925, Reculegeri in nemurirea ta, sinteza de ingenuitate si beatitudine in spiritul extatic-liturgic asumat de poet, incapabil insa de elevare stilistica, prizonier al limbajului sau pe cat de spontan, pe atat de aleatoriu ("intoarce-m-as totusi atat de ingereste"; "sta lacu-n giulgiu de extaz incremenit"; "linisti albe peste brunii plopi"; "dangat pur de harfe si desavarsiri astrale"; "trecerea sa-ti fie zborul lin de / eternitate in eternitati"). Entuziasmul lui Lovi-nescu era usor temperat de Perpessicius si minimalizat de Al. O. Teodoreanu si cercul Vietii Romanesti (Ibraileanu ii imputa lui Lovinescu faptul de a fi comparat pe BALTAZAR cu Eminescu). Cu Biblice (1926), Strigari trupesti langa glesne (1927) si Cina cea de taina (1929) cu excerpte din culegerile anterioare, BALTAZAR se intorcea intr-o poezie erotica, uneori de senzualitate impinsa pana la exces, la izvoarele Vechiului Testament si ale Cantarii cantarilor. Nu s-ar putea nega originalitatea unora din aceste compuneri, abundand si ele in expresii riscate si, gramatical, necontrolate ("Din umeri trupul unduit - nuia, / pe sold o linie se talmacea unici / Si carnea ta piezis mocnea / Cum jar dungat prin ochii de pisica"; "Neagra sunt si pulpa mea de smoala, / soldul caval si umerii laute, / m-as da tie toata goala, / fericita in rusinea coapselor durute."). Se rimeaza insa "matasuri" cu "surasuri", iar "cioporul" (turma de oi) e confundat cu "priponii" (povarnis). Sub influenta teoriei bremondiene asupra poeziei pure, pe care i-o facea Lovinescu, BALTAZAR incearca, la aceasta data, sa-si modifice discursul poetic prefacandu-si confesiunile intr-un soi de litanii in termeni autohtonizand: "Cina cea de taina-n / sura sara lacramand pe stresini clare / cand luceafarul fu cuminecatura / ultima a noptii de margaritare. / Mainile impreunate-n caier nevazut/ Depa-nat-au scari de lapte si tacere / inspre luna; gandurile asternut; / trupurile fost-au sufletelor albe laicere. / Si-am tacut in asteptare deopotriva / inchizand in pleoape taine grele. / Fruntea Domnului pe-aproape, milostiva, / Lumina copilareste cu inele". Numaidecat insa, parca sleit de cautari sterile in zonele inefabilului, BALTAZAR esueaza in cel mai plat prozaism, povestindu-si cu un jalnic narcisism ocupatiile sale jurnaliere in intoarcerea poetului la uneltele sale (1934), cum alearga prin tramvaie, cum se inghesuie prin multime, cum aduna "material" de la colaboratori, cum scrie "un cursiv de circumstanta", cum isi face singur corecturile, cum pagineaza gazeta, intr-o atmosfera toxica, in tipografie. "Uneltele" sale sunt hartia si un stilou galben primit in dar prin 1930 de la Ury Benador. Vocabularul e sau prea realist, sau anodin, un amestec de neologisme curente si de neaosisme bagate unde nu trebuie. Dam peste "trepidatia cotidiana", "amplu citadin", "promiscua ardoare", "degetar de strofe inaurate", "tezaurul cast de fratie devota", "ca o boare de crengi umede maimpresori", "trupul meu il injunghii / cu ape inalte si limpezi de apeduct", "taci lin", "prezenta sa-ti fie certa si ca un glas timbrata", "baia mea senina de ape din meninge", "zaimful care ne apropie-n efuzie de muguri", "Lumina zilei cade-n fiecare ora alta / in aur obrintit", "Da-mi mizeria cotidiana, suava mea branca" etc., ultimele doua exemple din Taram transcendent, volum care se poate spune ca incheie cariera de poet a lui BALTAZAR in punctul cel mai de jos. Pompiliu Constantinescu elogiase pe BALTAZAR ultima data in 1934, cand mai scriau inca despre el Serban Cioculescu si Mihail Sebastian. O prima judecata mai aproape de adevar pronunta in 1939 Vladimir Streinu. Ultimul sustinator, chiar daca cel mai rezervat, al lui B., probabil sub inraurirea lui Lovinescu, este G. Calinescu. Ultimele volume de poezii {Poeme de zodie noua, Mi-i draga fiinta omeneasca, Soare pe zapezi, Violoncel solar, Glorie iubirii, Nobletea pamantului natal) contin versuri conventionale, intr-un limbaj de obicei neadecvat, cu aceleasi suparatoare neglijente sau incongruente verbale.



OPERA

Vecernii, Bucuresti, 1923; Flaute de matase, Bucuresti, 1923; Reculegeri in nemurirea ta, Bucuresti, 1925; Biblice, Bucuresti, 1926; Strigari trupesti langa glesne. Bucuresti, 1927; Cina cea de taina. Bucuresti, 1929; Poeme vechi si noi, Bucuresti, 1931 (ed. II, 1948); intoarcerea poetului la uneltele sale, Bucuresti, 1934; Taram transcendent. Bucuresti, 1939; Magda Isanos, poeta luptatoare, Bucuresti, 1946; Scriitor si om, Bucuresti, 1946; Poeme de zodie noua, Bucuresti, 1947; Nespus mi-i draga fiinta omeneasca, Bucuresti, 1956, (ed. II: Mi-i draga fiinta omeneasca, 1971); Versuri, Bucuresti, 1957; Contemporan cu ei, Bucuresti, 1962; Austria, Bucuresti, 1963; Soare pe zapezi, Bucuresti, 1965; intoarcerea poetului la uneltele sale, pref. de P. Georgescu, Bucuresti, 1967; Reculegeri in nemurirea ta, Bucuresti, 1972; Soare pe culmi, cuvant inainte de Ov. S. Crohmalniceanu, Bucuresti, 1972; Violoncel solar, Bucuresti, 1972; Glorie iubirii, Bucuresti, 1972; Nobletea plaiului natal. Bucuresti, 1979; Traduceri: Antologia prozatorilor rusi contemporani, Bucuresti, 1929; Thomas Mann, Moartea la Venetia, Bucuresti, 1930 (ed. II, f. a.); Jakob Wassermann, Cazul Mauritius, roman, I-II, Bucuresti, 1930; Ludwig Renn, Macelul, Bucuresti, 1931; Franz Werfel, Cazul judecatorului Sebastian, Bucuresti, 1931; Else Jerusalem, Felinarul rosu - Carabusul sfant, roman, I-II, Bucuresti, 1934; D. H. Lawrence, Fii si amanti. Bucuresti, 1935; Heinrich Mann, Vanatoarea dragostei, trad. de ~, in colab. cu I. Racaciuni, Bucuresti, 1935; John Knittel, Via Mala, Bucuresti, 1946; Thomas Mann, Patimile si maretia maestrilor. Bucuresti, 1946; John Knittel, Therese Eti-enne, Bucuresti, 1947; E. M. Remarque, Iubeste pe aproapele tau. Bucuresti, 1948; Octave Aubry, Maria Walewska, Bucuresti, f.a.; Pearl S. Buck, Mama. Romanul unei chineze, Bucuresti, f. a.; H. Mann, Ura. Istoria Germaniei contemporane, Bucuresti, f. a.; Alia Rachmanova, Fabrica de oameni noi, Bucuresti, f. a.; Frank L. Baum, Vrajitorul din Oz, trad. de ~, in colab. cu Josefina Baltazar, Bucuresti, 1982; Octave Aubry, Maria Walewska: marea iubire ascunsa a lui Napoleon, Bucuresti, 1992; Jakob Wassermann, Cazul Maurizius, Bucuresti, 1993; Frank L. Braun, Vrajitorul din Oz, trad. in colab. cu Josefina Baltazar, Bucuresti, 1993.

REFERINTE CRITICE

E. Lovinescu, Critice, VII, IX; idem, Istoria, III; idem, Memorii, II; idem, Ist. Ut. rom. cont., 1937; Perpessicius, Mentiuni, I, IV; P. Constanti-nescu. Scrieri, I; S. Cioculescu, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 7, 1934;Vl. Streinu, Pagini, II; G. Cal ines-cu, Istoria; M. Sebastian, Eseuri, cronici, memorial, 1972; idem, in Revista Fundatiilor Regale, nr. 10, 1939; Al. O. Teodoreanu, Tamaie si otrava, I, 1934; Scrisori catre Camil Baltazar, 1965; Al. Piru, Panorama; Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, II; F. Aderca, Contributii, II, 1988.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care


loading...




Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Camil BALTAZAR

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Camil BALTAZAR





Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text




loading...