Repere si sugestii pentru o compunere de sinteza
- Arghezi - poet "proteic" - mare varietate: - tematica viata si moartea; revelatia divinitatii; existenta sociala - doua aspecte sociale: A) indivizii mar-ginalizati; B) existenta rurala/agrara; natura - descopera lumea miniaturala si umila a buruienilor, a gazelor, a fapturilor considerate grotesti sau insignifiante, dar purtand in ele pecetea sacralului si valori estetice nebanuite: estetica uratului; lumea jocului; copilaria; iubirea; istoria; filozofia; menirea poeziei.
Alte teme: istoria, filozofia, menirea poeziei - de reflectat asupra catorva date semnificative: n. 1880 - m. 1967; 1896 - debut "simbolist", sub patronajul lui Macedonski, la "Liga ortodoxa"; 1899 - se calugareste (temporaR); 1904 - studii de teologie in Elvetia; 1927 - debut editorial, cu volumul "Cuvinte potrivite"; 1931 - voi. "Flori de mucigai" si "Cartea cu jucarii; 1935 - "Carticica de seara"; 1946 - "Bilete de papagal" (publicistica); 1956 - "Cantare omului" (versurI).
Genuri si specii abordate: - poezie, proza: - publicistica ("tablete"), proza lirica, proza satirica, roman; - titluri emblematice: "Icoane de lemn", "Poarta neagra", "Tablete din Tara de kuti", "Ochii Maicii Domnului", "Cu bastonul prin Bucuresti"; - teatru (nesemnificatiV).
TITLURI DE POEZII ANTOLOGICE din volumul "Cuvinte potrivite": *Tes-tament", "Cantec de adormit Mitzura", "Din drum", "Melancolie", "Muntele Maslinilor", "Psalm (As putea vecia cu tovarasiE)", "Psalm (Pribeag in ses, in munte si pe apE)", "Psalm (Ca sa te ating, taras pe radacina)", "De-a v-ati ascunselea", "Maica Scintila", "Creion", "Duhovniceasca", "Buna-Vestire", "Caligula", "Belsug", "Lingoare" si, desigur, multe altele.
Arghezi este poetul care a introdus, la noi, estetica uratului - viziune estetica al carei "parinte" este poetul francez Baudelaire (sec. al XlX-leA), evidenta in poezia "Testament" si in volumul "Flori de mucigai" - modalitate de a transfigura (a "sublima") aspectele urate (cu nuante josnice, degradante etc.) in valori estetice ("frumuseti noi").
- in zona de influenta: Baudelaire ("Florile raului") dar si Eminescu (v. Lovinescu, Vianu, StreinU);
- la debut, contestat de unii critici, primit cu raceala de altii, primit cu entuziasm de cativa - de Cioculescu, in primul rand;
- in ceea ce priveste incadrarea in CURENTE LITERARE - este NEINCADRABIL: imbina traditionalismul (ecouri romantice; ecouri gandiriste -desi a fost contestat de IorgA) cu modernismul (simbolism, expresionisM);
- Lovinescu il considera un poet "imagist";
- supranumit (locuri comune in critica literara):"poetul Psalmilor", "poetul florilor de mucigai", "poetul cuvintelor potrivite";
- mai ales pentru vocabularul poeziei cuprinzand vocabule urate, neuzitate in poezie, dar devenite cuvinte-metafore, cuvinte-simbol, Arghezi a fost considerat, la aparitie, "neacademic". in apararea poetului, Vladimir Streinu lauda marea capacitate de inventie poetica a lexicului arghezian: "Caci lingvistul insarcinat cu alcatuirea marelui dictionar academic al limbii noastre, pe nimeni altul dintre scriitorii timpului nu va cerceta rand cu rand decat pe Arghezi; se va opri, ici, asupra unui cuvant retezat ca heruv, colo asupra vorbei ses, cu inteles de sedere, dincolo asupra schimbarii genului unui substantiv, asupra derivatiilor verbale neasteptate, asupra rasucirii unui adjectiv in substantiv, in sfarsit, asupra noutatii limbajului arghezian, care a promovat un nou dictionar"."La Tudor Arghezi, nu numai strofele expresive arata alta sintaxa, decat cea cunoscuta din proza obisnuita sau din formularile inteligentei; chiar poeme intregi rastoarna ordinea cuvintelor in propozitii, a propozitiilor in fraza, precum si a strofelor in unitatea poemului." "Pentru ca estetica uratului semnifica marea noutate a acestui univers poetic (v. Testament" ca "ars poetica" si voi. "Flori de mucigai" si altelE), sa reamintim ca Arghezi este un poet proteic si in sensul ca isi creeaza siesi antiteza stilistica, in poezia candorii si a jocului, ilustrata emblematic si exemplar de volumul "Carticica de seara" (devenita "Versuri de seara")." Observand paradoxul ca, in acelasi an - 1931 -, odata cu versurile ce ilustrau retorica uratului, Arghezi tiparea si o carte a frumoasei inocente, "Cartea cu jucarii" (proza lirica, poetica), V.Streinu scria: "Carticica de seara" isi randuieste cu sfanta naivitate accentele sale de inocenta, simplitate si candoare", "prezinta pe Arghezi ca pe cel mai tanar dintre poetii nostri si cel mai sanatos sufleteste";
- semnificativ si metaforic este titlul revistei editate de Arghezi: "Bilete de papagal" - nr.l in 1928; Arghezi impune o noua specie literara - "tableta"; aici colaboreaza mai multi scriitori ai epocii interbelice;
- de meditat asupra unei antiteze, pe care o propune universul arghezian, prin doua vocale definitorii: "suavitate" - "degradare".
