Balada
Mistretul cu colti de argint este expresionista, fiindca tema, .eroii, conllictul, subiectul sunt structurate pe conceptul de cunoasterea Ea poate fi interpretata ca o ars poetica, fiindca in mod simbolic subiectul il formeaza poetul si poezia, si exprima programul estetic al autorului.
Printul din Levant este un erou arhetipal in imprejurari arhetipale, este cunoscatorul aliat pe drumul initierii spre constiinta de sine. In acest sens codrul este labirintul lumii iar cararea drumul prin labirint. Printul este din Levant, deci clin Tara Slutita, si sensul vanatorii este aflarea adevarului. El ocoleste vicleniile lumii (vulpile rosiI), lasitatile si lasii (iepuriI), cruzimea si violenta (linxuL), teama si fricosii (caprioarA), pentru a depasi limitele interioare si exterioare, pentru a penetra formele: scorburi ascunse", iarba fosnind sub copaci", apa jucand sub copaci", spre.a descoperi si distruge raul, care ascunde adevarul, mistretul cu colti de argint".
Razboiul simbolic si arhetipal cu trupul, cu lumea si cu demonii este sugerat prin ocolirea vulpilor, iepurilor, linxului si urmarirea raului ca principiu, adica demonul ascuns in simbolul mistretului.
La nivelul principiilor, Adevarul presupune st celelalte principii ale lui Platou: Binele. Legea, Frumosul, Armonia (NeeontradictiA). Acolo unde slujitorul nu vede decat iarba, apa sau luna. adica forma, fiindca are ochii mintii acoperiti de orgoliu zambind cu dispret", printul din Levant, poetul, cunoscatorul, penetreaza Adevarul, fiindca are ochii constiintei deschisi. El priveste printre arbori (metonimie a oamenilor pe baza analogiei om-poM), trece prin codru (adica prin societate, lumE), atent la culori, adica la sensuri*, la valori. El nu le acorda atentie nici viclenilor (vulpiloR), nici lasilor (iepuriloR), nici fecioarelor (caprioareI), nici cinicilor (linxuluI) si foloseste cele trei sageti de lemn, de fier si de foc.
Sageata de lemn inseamna infrangerea patimilor trupului, adica depasirea sistemului subconstientului: instincte, sentimente,-tendinte, reflexe, amintiri, vise.
A doua etapa este a padurii de ulmi, sugerand categoriile si oamenii care reprezinta sistemul voi,ntei: credinte, optiuni, hotarari, convingeri, aspiratii, care1 sunt lari ca fierul, de aceea trebuiesc lovite cu sageata de fier, simbol al sublimarii. Sublimarea, prin renuntare, a raporturilor cu lumea, ostila drumului sufletului spre Dumnezeu, spre constiinta, spre sfintire, spre desavarsire, spre cer, spre bine, spre Adevar este decisiva.
Al treilea razboi se realizeaza sub brazi, adica mai sus, pe munte. Bradul este un simbol al mitului, al modelului cosmic. Sageata de foc duce la sublimarea categoriilor noetice si apar elementele constiintei sugerate prin simbolul luna dar si izvorul. Aplecat asupra izvorului simbol al constiintei de sine printul din Levant se cunoaste pe sine, adica penetreaza nivelul constiintei de sine. in acest moment se produce atacul fortelor raului, ostile eliberarii sufletului, simbolizate prin mistretul cu colti de argint, care sugereaza demonul.
Moartea printului din Levant, ca si cea a lui Singfried din Nibelungenlied sau a lui Narcis din mitologia greaca este arhetipala . Dincolo de limita aceasta se trece doar parasind lumea materiala, trupul moment care simbolic este sugerat de versul: Pasare neagra sta-n luna si plange".
Sunetul cornului anunta aceasta chemare romantica a unui mesager din cer, sugerand cunoasterea adevarului, »ultim sens al esteticii expresioniste. Cornul prefigureaza mesajul, strigatul esential, expresionist. Este o influenta a poeziei germane asupra poeziei lui Stefan Augustin Doinas in timp ce elementele specificului national sunt mai putin evidente.
