Dupa melci de Ion BARBU (Poezie)
Dintr-atatia frati mai mari:
Unii morti,
Altii plugari
Dintr-atatia frati mai mici:
Prunci de treaba,
Scunzi, peltici,
Numai eu rasad mai rau
Dintr-atatia (prin ce har?)
Ma brodisem sui, hoinar.
Eram mult mai prost pe-atunci
Cand Paresim da prin lunci
Cu pietrisul de albine,
Ne parea la toti mai bine:
Tanci ursuzi,
Desculti si uzi
Fetiscane
(Cozi plavanE)
Infasate-n lungi zavelci
O porneau in turma bleaga
Sa culeaga
Ierburi noi, craite, melci
Era umed la bordei
Si tuleam si eu cu ei.
I
Tot asa o data, iar,
La un sfant prin Faurar
Ori la sfintii Mucenici
Tarla noastra de pitici
Odihnea pe creasta, sus,
- Eu voinic prea tare nu-s.
Rupt din fuga
Subt o gluga
De aluni, pe buturuga
Odihnii
Si eu curand..
Vezi, atunci mi-a dat prin gand
Ca tot stand si alegand
Jos pe vraful de foi ude
Prin lastari si vrejuri crude,
S-ar putea sa dau de el,
Melcul prost, incetinel
In ungher adanc, un gand
Imi soptea ca melcul bland
Din mormant de foi, pe-aproape
Cheama Omul sa-l dezgroape
Si pornii la scotocit
(Cu noroc, caci la-m gasiT)
Era tot o mogaldeata
Ochi de bou, dar cu albeata:
Intre el si ce-i afar
Strejuia un zid de var.
-Ce sa fac cu el asa?
Sa-l arunc nu imi venea
Vream sa vad cum se dezghioaca
Pui molatic, din ghioaca :
Vream sa vad cum iar invie
Somnoros, din colivie
Si de-a lungul, pe pamant
M-asezai cuacest descant :
- "Melc, melc,
Cotobelc,
Ghem vargat
Si ferecat;
Lasa noaptea din gaoace,
Melc natang si fa-te-ncoace
Nu e bine sa te-ascunzi
Sub paretii grei si scunzi
Printre vreacuri cerne soare,
Colti de iarba pe razoare
Au zvacnit iar muguri noi
Pun pe ramura altoi.
Melc, melc,
Cotobelc,
Iarna leapada cojoace
Si tu singur in gaoace!
Hai, iesi,
Din cornoasele camesi!
Scoate patru firisoare
Stravezii, tremuratoare,
Scoate umede si mici
Patru fire de arnici;
Si agata la festile
Ciufulite de zambile
Sau la fir de margarint
Inzauatul tau argint
Peste gardurile vii
Dinspre vii,
Ori de vrei si mai la vale,
In tarlale
-Tipareste brau de bale"
Dupa ce l-am descantat
L-am pus jos
Si-am asteptat
Inserase mai de-a bine
Crengi uscate peste mine,
Bazaind la vantul stramb
Imi ziceau rastiti din dramb
Nazdravana de padure
Jumulita de secure,
Scurt, furis
Inghitea din luminis.
Din lemnoase vagauni,
Capcauni
Ii vedeam piezisi cum casca
Buze searbade de iasca;
Si intorsi
Ochi bubosi
Innoptau sub frunti pestrite
De parose
Si barboase
Joimarite.
Si cum stau sub vant si frig
Strans carlig,
-Iscodind cu ochii treji
Mai de sus de brana, drumul
Unde seara tese fumul
Multor mreji;
De sub vreascuri vazui bine
Repezita inspre mine
O gusata cu gateji.
Chiondoras
Cata la cale:
De pe sale,
Cand la deal si cand la vale,
Curgeau betele taras.
Iar din plosca ei de gusa
De matusa
Un taios, un aspru: harrsi..
Plans prelung cum scoate fiara,
Plans dogit,
Cand un sarpe-i musca ghiara,
Muget aspru si largit
De vuia din funduri seara
-Mi-a fost frica, si-am fugit!
II
Toata noaptea viscoli
Inca bine n-ajunsesem
Ca porni duium, sa vie
O vifornita tarzie
De Paresemi.
Vantura, starnind galceava
Alba pleava;
Si cadeau si maruntei
Bobi de mei
(Ningea bine, cu temeI).
In bordei
Foc vartos manca napraznic
Retevei.
Pe coliba singur paznic
M-au lasat c-un vraf de pene
Rar, le culegeam alene:
Mosul Iene
Razbatea de prin poiene
Sa-mi dea genele prin gene.
Si trudie,
Langa vatra prigonit
Privegheam prelung taciunii
Umbre dese,
Ca paunii,
Imi roteau pe hornul sui
Leasa ochilor verzui.
Si-mi ziceam in gand:
"Dar el,
Melcul, prost, incetinel?
Tremura-in ghioaca, varga,
Nu cumva un vant sa-l sparga:
Roaga vantul sa nu-l fure
Si sa nu mai biciuiasca
Barbi de muschi, obraji de iasca,
Prin padure.
Roaga vantul sa se-ndure"
De la jarul straveziu,
Mai tarziu,
Somnoros venii la geam.
(Era-inalt, nu ajungeam.)
Dar prin sticla petecita,
Dar prin ghiata incalcita,
Fulgera sul lung de har,
Prapadenia de-afar :
Podul lumii se surpase
Iar pe case,
Pana sus, peste colnic,
Albicioase
Ori foioase
Cadeau cepi de arbagic.
Viu imi adusei aminte.
Ce-auzisem inainte,
De o noapte intre toate
Urgisita,
Cand, pe coate,
Guri spurcate
Sufla vapt
Sa darame
Din pamant
Cand, pe-un sloi, rupand din pita,
Baba Dochia-invalita
Cu opt sarici
Sta covrig,
Sta, inghite
Si sughite
Si se vaicara
De frig.
- Hei, e noaptea-aceea poate!
Inapoi
La fulgii moi
Cumpenind a somn, pe coate,
Cu tot gandul, sus, la-el,
Soptii:
"Melc incetinel,
Cum n-ai vrut sa iesi mai iute!
Nici vifornita, nici mute
Prin paduri nu te-ar fi prins
Iar acum, cand focu-i stins,
Hornul nins,
Am fi doi s-alegem pene
Si alene
Sa chemam pe mosul Iene
Din poiene,
Sa ne-nchida:
Mie, gene;
Tie,
Cornul drept,
Cel stang,
Binisor,
Pe cand se frang
Lemne-n crang,
Melc natang,
Melc natang!"
III
Dintre pene si cotoare
Gata nins,
Cum mija un pic de soare
Pe intins
(In campie
Colilie
Razboind cu lunecusul
Din tapoi saltand urcusuL),
Inaltat la dambii prinsi,
Ma-intorsei subt alunis,
Il zarii langa culcusu-i
De frunzis.
Era, tot, o scorojita
Limba vanata, sucita,
O nuia, ea un hengher
Il tinea in zgarzi de ger!
Zale reci,
Aspre benti ce se-intretaie,
Sus, pe vreascurile seci,
Il prindeau:
O frunza moarta, cu pastaie.
Si pe trupul lui zgarcit
M-am plecat
Si l-am bocit:
- "Melc, melc, ce-ai facut
Din somn cum te-ai desfacut?
Ai crezut in vorba mea
Prefacuta Ea glumea!
Ai crezut ca ploua soare,
C-a dat iarba pe razoare,
Ca alunul e un cantec
- Astea-s vorbe si descantec!
Trebuia sa dormi ca ieri,
Surd la cant si imbieri,
Sa tragi alt oblon de var intre trup si ce-i afar
- Vezi?
Iesisi la un descantec;
Iarna ti-a muscat din pantec
Ai pornit spre lunci si crang,
Dar pornisi cu cornul stang,
Melc natang,
Melc natang!"
Iar cand vrui sa-l mai alint
Intinsei o mana-amara
De plans mult. si, dardaind,
Doua coarne de argint
Rasucit, se faramara.
Ca e ciunt, nu m-am uitat
Ci, in punga lui cu bale,
Cu-insutite griji, pe cale
L-am purtat
Leganat:
Punga mica de matasa
Iar acasa
L-am pus bine
Sus, in pod
(Tot langa minE),
Ca sa-i cant din cand in cand
Fie tare
Fie-n gand:
"Melc, melc,
Cotobelc,
Ploua soare
Prin faneturi si razoare,
Lujerii te-asteapta-in crang
Dar n-ai corn
Nici drept,
Nici stang;
Sunt in san la mosul Iene
Din poiene:
Cornul drept,
Cornul stang
- Iarna coarnele se frang,
Melc natang,
Melc natang!"
Crezi ca ne lipseste ceva?
Poti adauga opera - comentariul,
eseul sau referatul despre opera care lipseste.
Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.
