- prezentare generala Poezia erosului rural si a naturii ("Rada", "La oglinda", "Nu te-ai priceput", "Dusmancele", "Numai una", "Noapte de vara", "Vara", "in miezul verii" s.a.).
Poezia marilor evenimente din viata satului ("Nunta Zamfirei", "Moartea lui Fulger");
Nunta Zamfirei (comentariu literaR);
Valorificarea artistica a traditiilor si a obiceiurilor poporului nostru. Atmosfera de basm a ceremonialului nuntii. Expresivitatea limbajului poetic;
Evocarea trecutului si a Razboiului pentru Independenta;
O scrisoare de la Muselim-Selo (comentariu literaR);
Poezia sociala ("Decebal catre popor", "Doina", "Noi vrem pamant") -prezentare generala;
Octavian Goga, "urmas" al lui Cosbuc in linia majora a traditiilor poeziei romanesti, el insusi creator al unei monografii lirice a satului ardelean, a creionat in lucrarea "Precursori" (1920/1921) un portret al celui ce a scris "Moartea lui Fulger": "fire de taran iubitoare de basm si pitoresc", " cu imaginatie fecunda", "cantaret al satului", "infasurat in tortul argintat al mitului popular", "credincios si neinduplecat".
Volume: Balade si idile - 1893, Fire de tort -1896, Ziarul unui pierde vara -1902, Cantece de vitejie -1904.
Cel mai mare traducator roman: Eneida, de Vergiliu: Odiseea, de Homer; Sakontaka, de Kalissa; Mazepa, de Byron; Don Carlos, de Schiller; Divina Comedia, de Dante. Cosbuc a inceput prin a invata italiana anume pentru a putea-o traduce si a facut-o respectand originalul strofa de strofa, masura cu masura, respectand numarul de silabe.
o personalitate de prima marime in literatura romana;
formatie clasicista;
s-a remarcat in anul mortii lui Eminescu; publica in 1889, in "Tribuna", "Nunta Zamfirei", care a fost simtita ca un nou inceput in poezia romaneasca, dominata de romantismul eminescian: Titu Maiorescu si loan Slavici vor face astfel ca George Cosbuc sa vina definitiv la Bucuresti sa ocupe un loc central in viata literara;
univers literar caracterizat prin echilibru, energie, optimism, are un ideal national, o viziune solara care e compatibila deopotriva cu idila, cu revolta (nationala si sociala), cu dorul si jalea doinei, cu ideea jertfei in razboiul pentru independenta. in 1901 fondeaza, impreuna cu Vlahuta, revista "Samanatorul" si curentul numit "samanatorismul", care exprima, in linii generale, estetica sa - ideea ca la sat s-a pastrat sursa frumosului, a moralei, a optimismului; interes pentru istorie, folclor; inaderenta fata de civilizatia urbana. in 1894 editeaza, impreuna cu Slavici si Caragiale, revista "Vatra", de asemenea reprezentativa pentru felul in care poetul si-a conceput universul poetic. in numarul 1 al revistei "Vatra", aparea un "cuvant introductiv", din care se desprindea orientarea spre o literatura cu un specific national distinct; o literatura "nu numai interesanta si variata, ci totodata romaneasca". Programul se intitula sugestiv "Vorba de acasa": "S-a rupt oarecum firul vietii nationale, si noi nu mai suntem parca urmasii parintilor nostri, nu continuatorii lor", subliniind deci ideea de continuitate: "Trebuie sa ne intoarcem, j>e cat mai cu putinta, la vatra stramoseasca, la obarsia culturala a noastra". In paralel cu preocuparea pentru literatura populara si specificul national, revista ce avea in frunte mari clasici ai literaturii - Slavici, Caragiale si mai tanarul Cosbuc, publica si traduceri din scriitorii marcanti pentru literatura universala, moderna: Balzac, Twain, Poe, Hugo, Paul Bourget, Cehov, Dostoievski, Maupassant si altii.
GRILA:
- poezie care imbina epicul cu liricul;
- "lirica mastii" - prin fiecare persoanj liric, ca in spatele unei masti, se aude vocea poetului;
- un poet artizan, un desavarsit cizelator in versificatie; prelucreaza teme din alte literaturi;
- anunta mesianismul si vizionarismul lui Octavian Goga;
- specii preferate: balada, doina, imnul, idila, egloga;
- teme preferate: satul, iubirea pura in natura, natura umanizata, istoria tarii, lupta pentru independenta nationala, setea de pamant a taranului.
