n. 21 iul, 1943, Alba Iulia. Critic
Istoric literar si traducator.
Fiul lui Clement Sasu, muncitor, si al Elenei (n. Munteanu).
Absolvent al Liceului "Horea, Closca si Crisan" din Alba Iulia (1961). Licentiat al Facultatii de Litere din Cluj (1968). Din acelasi an lucreaza la Institutul "Sextil Puscariu" al Acad. Romane, Sectia de istorie literara; prof. la Facultatea de Litere a Univ. "Avram Iancu" din Cluj-Napoca. Dr. in filologie al Univ. din Cluj (1974), cu teza Retorica fictiunii. intre 1981 si 1982, lector de lb. si civilizatie romaneasca la University of Washington din Seattle (Statele Unite). Bursier Fulbright in Washington, DC, la Librar» of Con-gress (1990); Resident Scholar (1991) la Muiticultural History Society of Ontario (Toronto, Canada) si Visiting Scholar la Northrop Frye Center, Victoria Universitv (1993,Toronto, Canada). Invitat al Centrului de Studii si Documentare al Romanilor Americani "Valerian D. Trifa" (Valerian D. Trifa. Romanian-American Heritage Center) de laJackson, Michigan, Statele Unite (1996); in acelasi an, calatorie de studii in Anglia. Bursier Fulbright la Georgetown Universitv- din Washington, DC, Statele Unite (1998).
Debuteaza in Tribuna (1968), colaborand apoi la principalele rev. literare din tara, cu studii, art. si cronici pe teme de literatura romana moderna si contemporana. Debut editorial in 1972 cu voi. de eseuri Progresii. Membru al Uniunii Scriitorilor din 1979. Participa la colocvii internationale de literatura (Moscova, Varsovia si Toronto). Colaboreaza la voi. colective: Probleme de literatura comparata si sociologie literara (1970) si De la
N. Filimon la
G. Calinescu. Studii de sociologie a romanului romanesc (1982). Coautor al bibliografiei critice adnotate Romanii in periodicele germane din Transilvania (I-II, 1977-1983). A dedicat doua lucrari teoretice problemelor de retorica si hermeneutica: Retorica literara romaneasca (1976) si Textul ipotetic (1984). in 1978 publica eseul
Liviu Rebreanu. Sarbatoarea operei, urmat de voi. In cautarea formei (1979) si Eul Suveran (1994), studiu de psihologie literara. A coordonat, impreuna cu
Mircea Zaciu si Marian Papaha-gi, dictionarul de Scriitori romani (1978); participa, in aceeasi echipa, la coordonarea Dictionarului Scriitorilor Romani, interzis in 1986, sub dictatura ceausista, si reluat dupa 1990, (I, 1995, II, 1998). A elaborat, dupa o minutioasa documentare in biblioteci din Nordul Americii, lucrarea Cultura romana in Statele Unite si Canada (I, Presa; II, Nostalgia romaneasca, 1993). impreuna cu
Mariana Vartic a initiat vastul proiect al unei "istorii autobiografice", pe genuri, a literaturii romane din care au aparut pana in prezent Romanul romanesc in interviuri (I-IV, fiecare voi. in doua parti, 1985-1991) si Dramaturgia romaneasca in interviuri (I-IV, 1995-1997). A publicat o lucrare documentara despre generalul de origine romana George Pomutz, erou al Razboiului Civil American si Consul general al Statelor Unite in Rusia (George Pomutz. The Legend Lives On, 1996) si un jurnal american dupa modelul camilpetres-cian al textelor paralele (Strategia disperarii, 1999). A tradus din Northrop Frye (Dubla viziune. Limbaj si semnificatie in religie, 1994, in colab.; Marele Cod. Biblia si literatura, 1999, in colab.), Susan Sontag (Boala ca metafora; SIDA si metaforele ei, 1995) si Leonard W. Taylor (Regele aurului si regina Maria, 1996). A ingrijit si prefatat ed. din
I. Agarbiceanu (Meditatia in septembrie, 1971; Licean odinioara, 1972; Povestiri, 1979),
E. Lovinescu (Acord final, 1974), I. Piuariu-Molnar (Retorica, adeca invatatura si intocmirea frumoasei cuvantari, 1976),
I. Heliade Radulescu (
Critica literara, 1979), G. Banea (Muschetarii in Balcani, 1982), Mircea Gesticone (Razboiul Micului Tristan; Vest, 1983, in colab.),
E. Cioran (Revelatiile durerii, 1990, in colab. cu Mariana Vartic),
Eugen Ionescu (Razboi cu toata lumea, I-II, 1992; in colab. cu Mariana Vartic), George Fillman (George Pomutz. A Romanian Soldier of Distinction in the American Civil War. 1861-1865, 1996) si Constantin Fantaneru (Carti si o alta carte, 1999). A fost distins cu Diploma de onoare a Ministerului Culturii, a rev. Manu-scriptum si a Muzeului Literaturii Romane pentru Romanul romanesc in interviuri (1991); Premiul "Titu Maiorescu" al Acad. Romane pe 1994, pentru Cultura romana in Statele Unite si Canada. In calitate de coordonator al Dictionarului Scriitorilor Romani i s-au acordat Premiul Salonului de Carte din Cluj-Napoca (1995), Premiul Municipiului Oradea, Salonul de Carte Oradea (1995), Premiul rev. Flacara (1995), Premiul de excelenta, Bacau (1995) si Premiul "Opera Magna" al Uniunii Scriitorilor (1995).
Studiile din volumul de debut Progresii (1972) prefigureaza cateva din directiile in care se va dezvolta critica lui S.: probleme de retorica si teorie a criticii, de istorie a retoricii si hermeneuticii, publicistica secolului al XK-lea, scriitori clasici (Liviu Rebreanu, I. Agarbiceanu) etc. Chiar titlul cartii se explica prin ideea ca literatura este o progresie continua, iar cercetarea ei "nu poate face abstractie de elementele sintezei precedente". Studiile sunt, prin urmare, fragmente ale unor viitoare demersuri, care marcheaza mai degraba ideea de noutate in punctul ei de legatura cu traditia. Din aceste preocupari vor iesi atat monografia din 1978 dedicata lui Rebreanu (Liviu Rebreanu. Sarbatoarea operei), in care eroii marelui romancier sunt vazuti ca expresii ale unei stari de criza, niciodata impliniti in aspiratiile lor, cat si sintezele informate despre Retorica literara romaneasca (1976) si despre Textul ipotetic (1984), acesta din urma un volum de "contributii la o istorie a hermeneuticii romanesti". Izvorate din preocuparea amintita de recuperare a traditiei, adica de dezgropare si sistematizare a inceputurilor miscarii noastre critice, analizele - ce trebuiau completate cu o Istorie a poeticii romanesti - pun la contributie o foarte larga cunoastere a surselor din secolele al XVIII-lea si al XlX-lea, si o capacitate sistematica de natura sa scoata in relief trasaturi sau sa produca generalizari evidente abia in desenul epocii, al unei intregi perioade. Sursele retoricii si ale hermeneuticii literare nu sunt deci cautate doar in modelele universale, ci si in traditie, respectiv in marele domeniu al discursului religios; se pune astfel in valoare, cu menajamentele impuse de tabuurile vremii, una din radacinile esentiale ale literaturii si artei romanesti in general. Dar studiile de istorie a formelor discursului literar nu sunt doar recupera-tive, ele sunt cu necesitate si imperative, iar hermeneutica insasi este un produs al interpretarii traditiei: Gadamer il analizeaza pe Schleiermacher,
Griesch pe Gadamer si asa mai departe. Cuprinzand intreaga sfera a artei si complexul ei de intrebari, constiinta hermeneutica ar depasi si ar ingloba, in acelasi timp, constiinta estetica. Se deschide astfel drumul spre o atitudine care nu mai utilizeaza hermeneutica, ci o traieste, cum propune Paul Ricoeur, pentru care "intelegerea" este un mod de existenta global si permanent. Asa se explica si o parte insemnata a criticii lui S., aplicata asupra fenomenului literar modern si contemporan, caci ceea ce urmareste. in definitiv, demersul sau nu este numai desprinderea unui profil critic, Rebreanu, Lovinescu sau altul; in spatele acestui efort interpretativ, criticul se imagineaza tot timpul pe sine, cum si lasa sa se inteleaga intr-un scurt preambul al eseului dedicat lui Lovinescu (Eul suveran), scris in 1972 si aparut abia in 1994: "A scrie despre Lovinescu inseamna a te trada pe tine insuti A scrie despre Lovinescu inseamna a nu te trada pe tine insuti. A accepta solitudinea pentru a avea mereu nostalgia celorlalti.
O parabola a drumului" De acelasi tip, simpatetic in ultima instanta, este si interpretarea autorilor contemporani (Mircea Zaciu,
Adrian Marino,
Alexandru George), tocmai pentru ca in cartile lor criticul se reflecta ca intr-o oglinda din alt material; in buna masura de aici vin si studiile de istorie literara, oricat de aride, pentru ca vocatia cercetarii nu este la acest ardelean - in forma si in continut - decat o forma a vocatiei morale; o cercetare documentara, initial bibliografica, despre prezenta culturala a romanilor in Statele Unite (Cultura romana in Statele Unite si Canada, I-II, 1993) devine la el o cutie de rezonanta a istoriei neamului, a suferintelor acestuia si ale autorului desigur: "Povestea acestei carti incepe in urma cu peste un deceniu. Ea se identifica intru totul cu biografia autorului, cu umilintele, sperantele si esecurile lui, ajutandu-1, de-a lungul anilor, sa inteleaga tragedia timpului si a oamenilor" Investigatia literara se releva, deci, treptat, ca tendinta secreta de a se identifica cu obiectul sau, iar critica sa devina o forma de expresie a sinelui. Faptul ca autorul ajunge sa scrie pana la urma jurnal (Strategia disperarii, 1999) este un corolar logic.
OPERA
Progresii, eseuri, Cluj, 1972; Retorica literara romaneasca. Bucuresti, 1976; Romanii in periodicele germane din Transilvania, I-Il, 1977-1983 (in colab. cu Iosif Pervain si Ana Ciurdariu); Scriitori romani, Bucuresti, 1978 (coordonator si autor, in colab. cu Mircea Zaciu si
Marian Papahagi); Liviu Rebreanu. Sarbatoarea operei, Bucuresti, 1978; In cautarea formei, eseuri, Cluj-Napoca, 1979; De la N. Filimon la G. Cali-nescu. Studii de sociologie a romanului romanesc, Bucuresti, 1982 (in colab.); Textul ipotetic. Contributii la o istorie a hermeneuticii romanesti, Bucuresti, 1984; Romanul romanesc in interviuri, antologie, I-IV, Bucuresti, 1985-1991 (in colab. cu Mariana Vartic); Dictionarul Scriitorilor Romani, I (A-C), Bucuresti, 1985 (coordonator si autor, in colab. cu Mircea Zaciu si Marian Papahagi); Cultura romana in Statele Unite si Canada, I Presa; II Nostalgia romaneasca, Bucuresti, 1993; Eul suveran. Paradigme lovinesciene, Cluj-Napoca, 1994; Dramaturgia romaneasca in interviuri, antologie, I-V, Bucuresti, 1995-1997; Dictionarul Scriitorilor Romani, I(A-C), II (D-L), Bucuresti, 1995-1998 (coordonator si autor, in colab. cu Mircea Zaciu si Marian Papahagi); George Pomutz. The Legend Lives On, Bucuresti, 1995; Batalia pentru roman, antologie, Bucuresti, 1997 (in colab. cu Mariana Vartic); Strategia disperarii. Jurnal american, Bucuresti, 1999. Traduceri: Northrop Frye, Dubla viziune. Limbaj si semnificatie in religie, Bucuresti, 1993 (in colab.); Susan Sontag, Boala ca metafora. SIDA si metaforele ei, Cluj-Napoca, 1995; Leonard W. Taylor, Regele aurului si Regina Maria, Bucuresti, 1996; Northrop Frye, Marele Cod. Biblia si literatura. Bucuresti, 1999 (in colab.).
REFERINTE CRITICE
Mircea Popa, in Tribuna, nr. 39, 1972; Al. Andriescu, in Cronica, nr. 33, 1976; R. G. Teposu, in Echinox, nr. 11-12, 1976;
E. Todoran, in Orizont, nr. 40, 1976; M. Franculescu, in Cahiers roumains d etudes litteraires, nr. 4, 1977; M. D. Gheorghiu, in Romania literara, nr. 4, 1977; P Poanta, in Echinox, nr. 10-12, 1978; R. G. Teposu, in Contemporanul, nr. 51, 1978; D. Mamica, in Convorbiri literare, nr. 1, 1979; Irina Petras, in Steaua, nr. 2, 1979; Z. Sangeorzan, in Viata Romaneasca, nr. 9, 1980;
M. Muthu, in Romania literara, nr. 2, 1981;
M. Papahagi, in Steaua, nr. 9, 1985; Al. Pini, in Flacara, nr. 5, 1985;
I. Vlad, in Tribuna, nr. 34, 1985; FI. Manolescu, D. C. Mihailescu,
M. Zamfir, in Amfiteatru, nr. 11, 1986; Al. Calinescu, Biblioteci deschise, 1986; D. Mamica, in Convorbiri literare, nr. 9, 1988; I. Vlad, in Steaua, nr. 11, 1988; Gh. Grigurcu, in Viata Romaneasca, nr. 8, 1989; CDimisianu, Andreea Deciu,
Ioana Parvulescu, in Romania literara, nr. 33, 1995;
Doina Jela, I. Bodale,
M. Dragolea, C. Dobrescu, in Vatra, nr. 7, 1995; G. Serban, in 22, nr. 39, 1995; FI. Mihailescu, in Steaua, nr. 7-8, 1995; Al. T. Ionescu, in Calende, nr. 4-5, 1995; G. Plesea, in Lumea libera romaneasca, (New York, Statele Unite), nr. 424, 1996;
Z. Ornea, in Romania literara, nr. 26, 1998;
G. Dimisianu, in Romania literara, nr. 32, 1998;
I. Simut, in Cuvantul, nr. 2, 1999; I. Stanomir, in
Luceafarul, nr. 5, 1999.