Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





NOI de Nichita Stanescu - tema si iddea fundamentala de Octavian GOGA



Octavian GOGA Noi
Nichita Stanescu (1933-1983) este cel mai de seama poet roman contemporan. El este creatorul unui limbaj poetic nou, abstract, accentuat metaforic. Dintre volumele sale de versuri amintim Sensul iubirii", 11 elegii", Necuvintelc", Maretia frigului ", Un pamant numit Romania", Epica magna"etc. Un motiv important in lirica sa este patria si relatia poet-patrie.

Poezia Noi" se integreaza organic in filonul patriotic, ilustrat stralucit de toti marii poeti romani, dar poarta semnele originalitatii lui Nichita Stanescu. Ca specie literara este o oda inchinata poporului roman, virtutilor sale patriotice, dragostei pentru acest pamant. Ea marcheaza un moment esential al devenirii poetului: momentul in care definirea destinului istoric al poporului coincide cu definirea de sine a constiintei poetice.



Titlul poeziei este pronumele personal de persoana I plural noi", repetat pe parcursul poeziei de patru ori, alternand cu pronumele posesiv al nostru", cu pronumele nehotarat oricine"si cu pronumele negative nimeni" si nimic". Ideea de prezent, de noi, cei de azi, este permanent subliniata. Noi devine cu atat mai sugestiv cu cat el inlocuieste numele natiunii noastre, care este demna, viteaza si insufletita de un fierbinte patriotism. Poezia este alcatuita dintr-o serie de definitii si afirmatii cu ajutorul carora se realizeaza o sinteza, sugerand legatura indestructibila dintre poporul roman si pamantul tarii, pe de o parte, si capacitatea si indreptatirea romanilor de a ridica valorile lor morale la rangul unui exemplu universal, pe de alta parte.





Ideea fundamentala a poemului este unitatea dintre solul



tarii si locuitorii lui, materializata artistic prin repetitii obsedante.

Ideea de stapanire a pamantului (pamantul c al nostru", stapani peste pamant") este afirmata explicit in versul initial si reluata in strofa finala. Ea se dezvolta prin afirmatii esentiale, scurte si hotarate, care configureaza personalitatea morala a romanilor.

Romanul este din fire ospitalier, prietenos si harnic: Aici si painea, sarea, noi o avem la masa, caci ne-am facut-o singuri, zidindu-ne o casa".

Se sugereaza aici si elanul constructiv de care este animat romanul.

Romanul este demn si neagresiv:

Nu cerem nimanuia nimic, insa oricine daca el vrea-1 numim si prieten si vecine".

Romanii isi afirma hotarat dreptul de a stapani pamantul strabun, aparat prin suferinta inaintasilor si consolidat prin legea stramoseasca:

Stim cel mai bine locul si patima si rostul".

Patima" pe care-o stim cel mai bine trebuie inteleasa in sensul vechi si popular al cuvantului, acela de suferinta cu care se plateste o iubire, iubirea de tara. Legea (Stim cel mai bine legea si mersul inainte") se fundeaza prin acumulare de traditii, iar romanul intelege necesitatea ca alaturi de lege (datina) sa actioneze si germenii progresului.Lacrima" si dintele" sugereaza capacitatea romanului de a da glas jalei in fata dezastrelor, dar si de a se opune darz agresiunii. Demnitatii (Nu cerem nimanuia nimic") i se adauga lipsa aplecarii spre critica revendicativa (Nu zicem rau de nimeni"). Ambele calitati sunt exprimate ocolit prin cate o negare a negatiei, pentru ca ambele reprezinta reversul unor atitudini de care romanii au avut parte adeseori in framantata lor istorie.





Solidaritatii cu solul natal i se adauga solidaritatea cu strabunii, sentimentul continuitatii istorice, al misiunii pe care cei de azi au mostenit-o de la inaintasi:

Noi suntem in picioare, sub noi strabunii sunt".

La Nichita Stanescu expresia a fi in picioare" transpune starea activa de veghe si de vigilenta, de lupta pentru indeplinirea unor indatoriri preluate de la stramosi. Imaginea statuii demne, in picioare", se ridica pe un soclu de nezdruncinat, cel al virtutilor stramosesti. Definirea spiritului national se realizeaza printr-o serie de afirmatii cu sensuri convergente, prin repetitii si constructii simetrice. Repetitiile de vocabular de forma .noi suntem seminte", suntem si lacrima si dinte", noi suntem in picioare", pamantul c al nostru", stim cel mai bine locul" accentueaza cele doua imagini esentiale noi si pamantul, dar si ideea ce le insufleteste: indreptatirea romanilor de a se socoti stapanii pamantului pe care locuiesc.




Repetitia este prezenta in modul in care se construieste propozitia afirmativa: noi + verb copulativ + nume predicativ cu valoare metaforica definitorie pentru spiritualitatea nationala (,,noi suntem seminte", noi suntem in picioare").

Alteori schema de constructie a propozitiei dezvoltate se repeta, ca-n versurile:stini patima si rostul", "stim.-.lcgea si mersul inainte". Este vorba de un predicat verbal si de un complement direct construit dintr-un substantiv cu un inteles popular si arhaic (patima si legeA) si un alt substantiv cu inteles contemporan (rostul, mersul inaintE).

Este prezenta in poezie si metafora simbol, reprezentand un transfer de sens de la un cuvant la altul (noi suntem seminte"). Samanta asigura perpetuarea speciei, dar o asigura intr-un mod caracteristic, unindu-se cu pamantul din care isi trage sevele. Simbolul samantei este acela al regenerarii prin unirea elementului activ (germenele de viata) cu elementul pasiv (pamantuL).

O alta idee a poeziei este aceea ca legea morala fundamentala a romanilor (legea unirii cu pamantul patrieI), a neagresivitatii, a demnitatii, poate deveni oricand legea fundamentala a universului. Dupa ce defineste profilul etic al romanilor, poetul incheie cu versul:



De aceea poate-n libertate sa luceasca deasupra noastra universala bolta albastra".



De-aceea ", adica pentru ca unitatea, spiritul constructiv si mandru prin care romanii isi asigura libertatea poate functiona drept deviza morala a intregului univers, care-si cucereste astfel un statut etic modelat in infinitul mare dupa tiparul infinitului uman. In concluzie, poezia Noi" reprezinta o meditatie asupra individualitatii poporului nostru. Poetul, identificandu-se cu poporul, exprima intr-o forma lapidara pretuirea pentru trasaturile proprii romanilor, pentru viata lor demna si mandra.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.