Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere






Nunta Zamfirei - Ideea, Tema si subiectul poeziei de George COSBUC



George COSBUC Nunta Zamfirei
a) Tema poeziei Nunta Zamfirei o constituie datina, ca parte a temei satul si taranul, pe care o va cultiva George Cosbuc.



Ideea este ca nunta, moment arhetipal ai unirii principiului masculin -- mirele cu mireasa arhetip al principiului feminin inseamna un act de importanta cosmica, fiindca este punctul de generare al unei lumi reprezentata de micul print care se va naste



Subiectul il formeaza datina nuntii, sau altfel spus o imagine fizica si spirituala a satului intr-un moment semnificativ al specificului national. De aceea ea trebuia sa aca parte din acea epopee populara pe care voia s-o scrie George Cosbuc, cand era redactor la Tribuna din Sibiu. De aceea momentul publicarii ei este semnificativ, fiindca moartea prematura a lui" Mihail Eminescu punea problema, daca va mai fi posibila aparitia unui poet, care sa exprime specificul national. Reprodusa, dupa publicarea ei in Tribuna din Sibiu, in revista Convorbiri literare, poezia arata ca de fapt continuatorul lui Eminescu pe linia poeziei de specific national era George Cosbuc. Chemat la Bucuresti de Titu Maioreascu, poetul va publica volumul Balade si idile, in care lumea satului este vazuta intr-o atmosfera senina ca in Bucolicele lui

Virg.il ius. Aceste idile ca: Rada, Pastorita] Numai una, Manioasa, Nu le-ai pricepui. La oglinda, Dusmancele, Cantecul fusului, Braul Cosanzenei, alcatuiesc ciclul poeziilor de iubire, care se incheie cu Nunta Zamfirei.



Structura epica a baladei construieste imaginea unei nunti dupa modelul popular romanesc. Acest model interfereaza planul realitatii sociale cu planul basmului. Eroina este o printesa ideala: Icoana-ntr-un altar s-o pui / La inchinat". Este un arhetip construit pe principiul Frumosul: Frumoasa cat eu nici nu pot / O mai frumoasa sa-mi socot / Cu mintea mea", ca si la Eminescu in Luceafarul (O prea frumoasa fata"). De aceea eroina este petita des de un sir de printi, dar ea a.ales pe Viorel: Un print frumos si tinerel / Si fata s-a-ndragit de el / Ca doara tocmai Viorel 1-a fost menit".



Vestea nuntii s-a raspandit incat: Si patru margini de pamant / Ce stramte-au fost in largul lor" si sunt instiintati - chemati: Toti craii multului rotund". Oaspetii se pregatesc in mod deosebit pentru acest eveniment: Si-atunci din tron s-a ridicat / Un imparat dupa-mparat / Si regii-n purpur s-au incins / Si doamnele grabit au prins / Sa se gateasca dinadins / Ca niciodat". Hiperbolele inunda textul spre a sublinia caracterul exceptional al intamplarii: Nuntasi din nouazeci de tari / S-au rascolit", Venit-au roiuri de-mparati / Cu stema-n frunte si-mbracati / Cum astazi nii-s". Alaiul mirelui este arhetipal: Radvan cu mire cu nanasi / Cu socri mari si cu nuntasi / Si nouazeci de feciorasi / Veneau calari". El este spiritul, telefon, sugerat prin simbolul zece si impreuna cu cei nouazeci de feciori face o suta, simbol al desavarsirii. Alaiul miresei il intampina: Si ca la mandre nunti de crai / lesit-a-n cale-ales alai / De sfetnici multi si mult popor / Cu muzici multe-n fruntea lor". Traditia presararii de Hori in calea mirilor semnifica urarea ca viata sa, le tle ca-n rai: Si drumul tot era covor / De flori de mai".



Zamfira este: Frumoasa ca un gand razlet / Cu trupul nalt, cu parul cre| / Cu pas usor", ca un prototip ideal de frumusete in conceptia populara. Dansul arhetipal al nuntii din interiorul bisericii este exprimat prin hora jucata-n exterior de flacai si fele. Ospatul de dupa ritualul nuntii este redat prin hiperbole: Iar la ospat! Un rau de vin-/ Mai un hotar tot a fost plin / De mese, si tot oaspeti rari". Ospatul este de fapt sacrificiul, care se face in planul material pentru a genera pe baza legii armoniei si echilibrului valorile spirituale, arhetipale. Interferenta dintre basm si realitatea satului o gasim si cand se descriu oaspetii, Lii sunt personaje care sugereaza universul rural romanesc: Sosit era batranul Grui / Cu Sanda si Rusanda lui / Si Tintes cel cu tainic rost / Cu Lia lui sosit a fost / Si Bardes cel cu adapost /Prin munti salhui", sau personaje de basm: Barba-Cot, feti-voinici, feti-frumosi, principi lainici, Pciics-imparnt, Mugur-imparat, barbosii-regi, sfetnicii-nvechiti in legi.



Nunta are durata arhetipala de patruzeci de zile si se incheie cu o urare rostita de Mugur imparat: Cat mac e prin livezi, / Atatia ani la miri urez! / Si-un print la anul! bland si mic, / Sa creasca mare si voinic, Iar .noi sa mai jucam un pic / Si la botez!"



Specificul national este exprimat prin: mituri, traditii, jocuri, obiceiuri, datini, ritualuri, nume. imagini, portul, construind un univers rural romanesc.



b) Caracterul romantic al poeziei consta in faptul ca eroii sunt exceptionali in imprejurari exceptionale. Zamfira este o eroina romantica exceptionala prin frumusete nu doar fizica, asa cum o sugereaza simbolul trandafirului: Un trandafir in vai parea", ci si spirituala: Rosind s-a zapacit de drag". Ca este structurata pe sentimentul de iubire: Si fata s-a-ndragil de ei". Viorel este frumos si tinerel", este cel mai drag", vine insotit de nouazeci de feciorasi. Acest caracter exceptional este subliniat in legatura cu toti eroii: Dar ca Sageata de bogat / Nici astazi domn pe lume nu-i". Caracterul exceptional este subliniat si de comuniunea om - natura ca mit sau ca motiv, fiindca in versul: Si soarele mirat sla-n loc" avem sugerat mitul Sfantul Soare dar si motivul comuniunii.



Tema, eroii, subiectul degaja un sentiment de bucurie de se mira si soarele: Ca l-a ajuns si-acest noroc, / Sa vada el atata joc / Pe-acest pamant!". De aceea hora ca joc arhetipal legat de mitul Sfantul Soare este descrisa cu atentie: Trei pasi la stanga binisor / Si alti trei pasi la dreapta lor; / Se prind de maini si se desprind / Se-aduna cerc si iar se-ntind. / Si bat pamantul tropotind / in tact usor". Jocul dupa tilinci, adica fluiere, un flacau la doua fete, cu clopotei pe pulpe, este specific zonei Nasaudului, de unde este poetul. Aceasta pretuire a folclorului, a datinei, a mitului, evaziunea in basmul popular sunt elemente care dau un caracter unic intamplarii, eroilor, adica o profunda structura romantica. Elementele realiste vin din faptul ca aceste ritualuri, traditii, datini, basme apartin unui univers social rural romanasc, ca si eroii Tintes, Bardes, Sanda, Grui, fiindca poarta nume autohtone.



Elementele clasiciste se fac simtite prin faptul ca eroii au un aspect ideal in impicjurari ideale, prin elementeie care sugereaza conceptul de armonie si echilibru (trambiti, muzici, tilinci), prin cultivarea modelului moral al lumii rurale romanesti.



Stilul lui George Cosbuceste romantic cu elemente clasiciste si realiste. Astfel metaforele de tip romantic: *,,Icoana-ntr-un altar s-p pui", ,,roiuri de-mparati" se impletesc cu aliteratiile: Prin vulturi vantul viu vuia", cu simbolurile vegetale: Un

tiandafir in vai parea", cu epitetele realiste: mers istet", gand razlet", parul cret", barbosii regi", sfetnicii-nvechiti", cu simboluri ca: semn din steag",, brau de-argint", Soarele mirat sta-n loc". Analiza in profunzime aduce argumente pentru apaitenenta lor la mai multe estetici. Astfel metonimiile: Sunt grei batranii de pornit / Dai dc-i pornesti, sunt grei de-oprit", Sarea piticu-ntr-un picior" sunt atat de subtil contextualizate, incat nu se pot face distinctii de apartenenta la o anumita estetica.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.


loading...

Copyright © 2009 - 2017 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.




loading...