Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



  • Cezar IVANESCU



    Cezar IVANESCU - poza (imagine) portret







Cezar IVANESCU - biografie - (opera si scrierile)

 

n. 6 aug. 1941, Barlad. Poet. Liceul la Barlad (absolvit in 1960).

Licentiat al Facultatii de Filologie a Univ. din Iasi (1968).

Redactor la rev. Arges si Luceafarul.

Debut poetic in Luceafarul (1959). Debuteaza editorial cu voi. de versuri Rod (1968), urmat de: Rod IU (1975), Rod IV (1977), La Baad (1979), Muzeon (1979), Fragmente din Muzeon (1982), Doina, (1983), Rod (1985), Doina (1986), Alte fragmente din Muzeon (1991). Debut in teatru cu piesa Mica drama, la Teatrul "Al. Davila" din Pitesti (1969). Este autorul unei antologii tematice de poezie romaneasca. Cantecul amintirii (1978). A tradus, in colab. cu Maria Ivanescu, voi. lui Mircea Eliade De la Zamolxis la Genghis-Han. Studii comparative despre folclorul Daciei si al Europei Orientale (1980). Premiul Uniunii Scriitorilor (1992).

Poezia lui IVANESCU este un lung, labirintic, violent si nemantuit exorcism: al iubirii - ca fiinta, al mortii - ca desprindere de fiinta, al iubirii ca moarte continua si al mortii ca iubire in continua putrezire: "Caci nu-i asceza ca iubirea / Nici moarte mai adanca, vai / Si-ndura trupul primenirea / Timpului vesnic fara strai". Tragism al descompunerii si sarbatoare a nesfarsitei faceri prin cuvant. Exorcism care, prin insusi datul sau ontologic, aluvioneaza cuvinte si imagini, construieste patimas paradoxuri pentru a le relativiza cu aceeasi placere: limbajul e deopotriva bolnav si taumaturgic, inveninat si angelic, construit simfonic, dar punctat, obsedant, de disonante. Cu poezia lui IVANESCU lirica romaneasca redobandeste pentru prima oara de la Heliade si Blaga incoace o dimensiune fundamentala - daimonia (de extractie goetheeana, dar cu o provocatoare marca expresionista), caracterizata nu prin restrictia morala, ca la Platon, ci prin puterea magica, energia (monologala) distructiv-creatoare, patos divinatoriu, fascinatie a contrariilor, a schimbului sistematic de valori intre viata si moarte, "antinomie sintetica", in expresia lui Jaspers, efervescenta formativa si absenta a oricarui element defi-nibil prin raportare la (un) absolut. O daimonie deosebita de cea din creatia lui Stefan Aug. Doinas, unde predomina valoarea pozitiva, a faptului spiritual-poetic, sau de cea dezvoltata de lirica lui Nichita Stanescu, in care instinctul ludic relativizeaza programatic intreg ansamblul de trairi si axiome. Daca tinem cu tot dinadinsul a detecta aici un sentiment originar, acesta nu ar fi atat vinovatia, cat voluptatea ispasirii perpetue, care face din Baad - toposul acestei poezii - un fel de centru alchimic, un Athanor ce absoarbe cele mai contrastante sensuri, dar amanand la nesfarsit obtinerea extractului pur. Deopotriva "palat de nunta si cavou", Baad-ul este o suma a tuturor formelor de excitatie, unde "se poate trai din aceasta religie vizibila / a sexului", dar se si aude "dulceata mortii", urmarindu-se - dincolo de torentele de ipostazieri ale eului - nunta cu sinele originar: "O, suflet care-n mine locuiesti ca o oglinda a mortii, / nu va fi vreme sa-ti ucid fiinta, / caci eu cobor la nunta sacra a mea cu mine / cand n-aveam suflet, dar Regina Mortii / era virgina si-amandoi ca doua flori / sugand esenta vremii ne bucuram / eram copilul androgin. Regina Mortii era virgina". Utilizand structuri baladesti, cu forme ostentative de medievalitate, de lirism psaltic, ca si tipare ale descantecelor si bocetelor din folclor, poezia lui IVANESCU se impune prin muzicalitatea stranie, cultivarea macabrului (aici carnea si viermele devin imagini emblematice) si a repetitiilor obsedante, ce risca adeseori sa sufoce semnificatiile de profunzime, extenuand lectura. Dat fiind ca se opereaza cu stari poetice fundamentale, aria referentiala este foarte larga, mergand de la David la Villon, de la San Juan de la Cruz si Teresa de Avila pana la Baudelaire, de la Eminescu si Lautreamont la Lorca, de la Bacovia pana la Arghezi si Emil Borta, alipind nuclee acuzat romantice (care vizeaza coborarea in sinele Fiintei, erosul thanatic si mariajul morbidului cu Witz-u), sentimente tipice lirismului modern (cultivarea absurdului existential, a metamorfozelor si "tipatului" in cadre expresioniste, "serializarea" poeziei), ca si caracteristici de extractie baroca (meraviglia, conceptualismul s. a. m. d.). "Lectie (rembrandtiana) de anatomie", "vast estuar de instincte si primitivism" al extazelor muzicali-zate, sinteza de "spaima si cutremur", de Angst si Witz, citibila prin Bosch, prin Rabelais-ul lui Bahtin, prin Blake, dar si prin Dante, suprasaturata de obsesii si verbozitate, asimiland cu frenezie Negativul spre a-1 transforma in har si traversand o "padure de simboluri" a carei labirintica esoterica exalta, dar si ^paralizeaza, actul receptarii depline, poezia lui IVANESCU ofera imaginea, terifianta si paradisiaca, a unui purgatoriu, locul ne-loc, extaziat de incertitudini si care este in fond edenul poeziei moderne.



OPERA

Rod, Bucuresti, 1968; Rod, III, Bucuresti, 1975; Rod IV, Bucuresti, 1977; La Baad, Bucuresti, 1979; Muzeon, Bucuresti, 1979; Fragmente din Muzeon, Bucuresti, 1982; Doina, Bucuresti, 1983; Rod, Bucuresti, 1985; Doina, Bucuresti, 1986; Alte fragmente din Muzeon, versuri. Bucuresti, 1992; Pentru Marin Preda, Iasi, 1996; Rod I Seed Time and Harvest, trad. de Maria Sarbu, Oradea, 1996. Traduceri: Mircea Eliade, Eseuri, in colab. cu Maria Ivanescu, Bucuresti, 1991.

REFERINTE CRITICE

D. Laurentiu, Eseuri asupra starii de gratie, 1976; M. Iorgulescu, Al doilea rond, 1976; L. Alexiu, ldeografii lirice contemporane, 1997; V. Felea, Aspecte ale poeziei de azi, 1977; D. Dimitriu, Ares si Eros, 1978; M. Nitescu, Poeti contemporani, 1978; E. Dorcescu, Embleme ale realitatii, 1978; M. Iorgulescu, Scriitori ; Gh. Grigurcu, Poeti ; G. Alboiu, Un poet printre critici, 1979; V. Felea, Aspecte ale poeziei de azi, II, 1980; Z. Sangeorzan, Conversatii critice, 1980; H. Candroveanu, Poeti si poezie, 1980; V. Marian, in Luceafarul, nr. 10, 1982; Sultana Craia, in Luceafarul, nr. 18, 1982; C. Bogdan, in Orizont, nr. 22, 1982; H. Candroveanu, in Luceafarul, nr. 32, 1982; N. Motoc, in Tomis, nr. 4, 1982; Alex. Stefanescu, in Roma-nia literara, nr. 41, 1996; Gh. Grigurcu, ibidem, nr. 19, 1997.



 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care







Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Cezar IVANESCU

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Cezar IVANESCU




Jeu d amour (Maithuna) (Melodie-a infinirii) (Fragment)

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text