Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere


Bogdan Petriceicu HASDEU



Bogdan Petriceicu HASDEU - poza (imagine) portret Bogdan Petriceicu HASDEU



Despre Razvan si Vidra

alte articole, referate, eseuri si sinteze literare

Razvan si Vidra - drama romantica
Razvan si Vidra - drama de Bogdan Petriceicu Hasdeu.
Caracterizare - Razvan - personaj principal in drama Razvan si Vidra
Caracterizare - Vidra - eroina principala a dramei Razvan si Vidra
RA,ZVAN SI VIDRA - MODEL DE ANALIZA, LITERARA, Genul dramatic
Mijloace stilistice
Caracterizarea personajelor
RA,ZVAN SI VIDRA - DRAMA, ISTORICA,
Razvan este un erou romantic - Vidra este eroina principala
Drama - Razvan si vidra
Caracterizarea lui Razvan
GRILA, PENTRU UN COMENTARIU LA RA,ZVAN SI VIDRA




RA,ZVAN SI VIDRA - DRAMA, ISTORICA, :: Razvan si Vidra de Bogdan Petriceicu HASDEU





Definitie: Drama este o specie a genului dramatic, in versuri sau in proza, caracterizata prin ilustrarea vietii reale intr-un conflict complex si puternic al personajelor individualizate sau tipice, cu intamplari si situatii tragice, in care eroii au un destin nefericit. Drama are o mare varietate tematica: sociala, istorica, mitologica, psihologica, de idei Limbajul solemn alterneaza cu cel familiar, fiind deseori presarat cu elemente comice.



Declarandu-se discipol al lui Sofocle si Shakespeare, Bogdan Petriceicu Hasdeu ramane convins ca "trecutul unui popor poate sa invie numai intr-o drama istorica", asa ca scrie piesa "Razvan si Vidra", prima drama istorica de factura romantica, in versuri, intr-o viziune pasoptista asupra trecutului, in spiritul ideilor de la "Dacia literara". Piesa fost reprezentata in 1867 la Bucuresti, de catre trupa lui Mihail Pascaly.

Sursele de inspiratie ale dramei "Razvan si Vidra" se afla in "Letopisetul Tarii Moldovei" al lui Miron Costin, in studiul lui Nicolae Balcescu, "Razvan-Voda", precum si in folclorul romanesc sau in operele culte cu eroi tigani ale lui Puskin, Lenau, Alecsandri, Bolliac, Negruzzi.



Structura dramei, momentele subiectului, caracterizarea personajelor

Tema dramei o constituie evocarea unui moment din realitatile social-istorice ale Moldovei in involburatul si insangeratul secol al XVI-lea, ilustrand idealurile, pasiunile si ambitiile unor personaje romantice angajate cu patos in conflictele sociale, psihologice si morale ale epocii.

Structura dramei

"Razvan si Vidra" este subintitulata de Hasdeu "Poema dramatica in cinci canturi" si are un moto sugestiv pentru subiectul dramei: "Marirea desarta si iubirea de arginti, acestea sunt neste neputinte iuti ale sufletului" preluat din "Cazania" Mitropolitului Teofil (1644). Drama debuteaza cu o "Dedicatiune" in versuri adresata "Sotiei mele Iulia Petriceicu-Hasdeu" si semnata cu initialele "B.P.H."

Drama este structurata in cinci "canturi", fiecare purtand un titlu sugestiv si avand cate un moto semnificativ pentru subiectul actului respectiv. La fiecare "cant" sunt prezentate personajele, carora Hasdeu le spune "fete" si este precizat locul in care urmeaza sa se desfasoare actiunea.



Momentele subiectului:

Expozitiunea. Cantul I, intitulat "Un rob pentru un galben", are ca moto un citat din "Letopisetul" lui Grigore Ureche, "sub anul 1564": "in Moldova au cei mici despre cei mari acest obicei de pier fara judet, fara vina si fara seama. Singuri cei mari judecatori, singuri parasi si singuri plinitori legii. Si de acest obicei Moldova nu scapa ". Locul actiunii acestui cant este o "piata in lasi", unde se zareste "in fund o biserica". Tanase, un roman saracit in urma unui proces in care isi pierduse toata averea, cerseste "un banut" de la boierul Sbierea care se enerveaza pentru ca "banisorii nu s-arunca". Razvan, martor al scenei de mai sus, observa ca Sbierea isi pierduse punga cu bani, o ia si i-o da cersetorului Tanase. Acesta, desi "copilasii ii plang de foame", refuza sa ia "de la un tigan pomana". Razvan ii explica faptul ca mama lui era moldoveanca si numai tatal sau fusese tigan, sustinand ideea ca important este omul si nu culoarea pielii, deoarece "si painea de secara este neagra, dar hraneste". El este stiutor de carte si se eliberase din robie de doi ani: "Numai singur eu supt soare,/ Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvat scrisoare". Tanase ia un singur galben din punga boierului Sbierea, o da inapoi lui Razvan, care o pune in san.



Intriga. Targovetii se aduna in piata si roaga pe un dascal sa le citeasca pamfletul impotriva carmuirii, pe care Razvan il lipise pe un stalp si care este scris in metru popular: "Frunza verde de negara,/ De cand domneste in tara/ Petru-voda schiop si slut,/ De ras tara s-a facut!". Marele vataf Basota silabiseste pamfletul, isi da seama ca este scris "impotriva stapanirii" si vrea sa-l spanzure pe dascal, considerandu-l vinovat de scrierea poeziei. Razvan ia apararea dascalului si recunoaste ca el este autorul pamfletului: "() cantecul facut-am eu;/ L-am scris, l-am lipit, si pace!", prefacandu-se mirat ca este posibil "in tara moldoveneasca/ A omori pentr-un cantec o fiinta omeneasca?". Sbierea iese din biserica, zareste punga in san la Razvan, constata ca ii lipseste un galben si il vrea rob in schimbul galbenului. Razvan respinge cu fermitate robia, "Mai degraba/ Veti pune-n lanturi furtuna, cu tunete si cu ploi,/ Decat s-ajung eu vrodata rob la unul dintre voi!", preferand spanzuratoarea, deoarece "Omul om, sa fie slobod; decat rob, mai bine moare".

Desfasurarea actiunii. Cantul II se intituleaza "Razbunarea", are ca moto patru versuri ale poetului C.Bolliac: "Tiganul si clacasul/Au fost gandirea mea;/ Stapanul, arendasul/ Si legea lor cea grea ", iar locul unde se desfasoara actiunea este "in codrul Orheiului". Razvan este capitanul haiducilor, dupa ce trei ani fusese robul lui Sbierea, "o robie de spaima, () fost-am in lanturi". Cersetorul Tanase vine in codru sa se faca si el haiduc ("Auzeam mereu tot vorbe de capitanul Razvan"), ca sa-si razbune necazurile indurate din pricina boierilor nemilosi: "Decat sa mor in orase de cruzimea celor rai,/ Mai bine voi in padure, prin mine sa piara ei!". Boierul Ganea ofera lui Razvan o "simbrie" de sase sute de galbeni ca sa o rapeasca pe Vidra din mainile unchiului sau, care vrea sa o duca la schit sa o calugareasca, pentru a-i putea lua averea.

Razvan rosteste un impresionant monolog, in care isi exprima credinta in dreptatea haiduceasca, deoarece "orasu-i o lighioana si numai codru-i crestin/ () Toti cei slabi, izbiti de soarta, de nevoi inconjurati,/ Afla-n codru mangaiere si ne dau nume de frati." Haiducii il aduc la capitan pe boierul Sbierea, prins in codru, care se vaicareste cu disperare atunci cand da cu ochii de Razvan: "Sunt pierdut!Preasfanta troita! Maica Precista! Sunt mort!". insa Razvan, scarbit de umilinta lasa a boierului, ii aminteste ca "Jupanului, ce-i cu dreptul de-a sedea chiar in divan/ Nu se cade sa se plece de frica unui tigan". intre timp, este adusa Vidra, care asista la judecata pe care o face Razvan boierului Sbiereai pe care, desi il uraste pentru cruzimea cu care se purtase cu el atunci cand ii fusese rob ("ma legase-n zgarda, ca pe-un caine-n batatura"), il iarta cu marinimie, deoarece el este convins ca "Razbunarea cea mai cruda este cand dusmanul tau/ E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau!". Toti haiducii se opun eliberarii boierului Sbierea, se razvratesc impotriva tiganului pe care-1 jignesc, "se cunoaste ca-i tigan", numai Vidra, descendenta "din osul acelui vornic Motoc,/ De care Moldova-ntreaga mi se temea ca de foc", este impresionata de gestul nobil si inteligent al lui Razvan: "As fi mandra, capitane, ca sa strang o mana care/ Nu voieste sa-si razbune decat numai prin iertare!". Razvan se indragosteste de Vidra ("Ca domnul Hristos pe Lazar tu din moarte m-ai sculat!") si refuza sa o predea boierului Gane, inapoindu-i acestuia banii.



Cantul III are ca titlu "Nepoata lui Motoc", iar ca moto o maxima a lui Anton Pann: "Sa nu te blasteme cineva: s-ajungi sluga la cai albi si stapan femeie s-aibi!". Actiunea se petrece intr-o "tabara leseasca la marginile tarii muscalesti", iar Razvan este un viteaz luptator in armata leseasca, "Ostasul cel mai de frunte, barbatul cel mai vestit,/ Podoaba taberei noastre, un luceafar, o minune! ". Fostii tovarasi de haiducie ai lui Razvan, Vulpoi si Razasul, il urmasera la Iesi, dar regreta ca au parasit "tara si codrul blagoslovit", mai ales ca acum Razvan este sub puterea si influenta nefasta a Vidrei, care "mi-1 misca si mi-1 intoarce fara preget,/ Si la dreapta, si la stanga, nu cu mana, ei c-un deget!". Razvan este inaintat la gradul de capitan in oastea leseasca, dar Vidra este nemultumita: "Capitanu-i o furnica!/() Capitanii intr-o oaste? Sunt atatia, ca-n multime se lovesc coaste la coaste". Razvan se revolta, indignat:"Nu sunt un copil, de care sa-si bata joc o femeie", apoi este gelos pe capitanul Minski si marturiseste ca o iubeste cu patima pe Vidra: "dragoste fara teama nu se poate!". Sbierea fusese luat rob de tatari, de la care il luasera muscalii, apoi ajunsese robul hatmanului lesesc, iar acum, desi Razvan il iarta "pentru-a doua oara", boierul ii cere inapoi nu numai banii de care fusese jefuit de catre haiduci, tatari, muscali si Iesi, ci si dobanda aferenta: "Fii datornic bun de plata/ Razvanica, sufletele, sa nu uiti ca esti crestin/ Numai camata s-ar face noua sute, pe putin".Vidra ii admira boierului tenacitatea ("Vezi! invata de la dansul patima ce vrea sa.zica!") si-i reproseaza lui Razvan lipsa de ambitie pentru marire: "Eu te las! Te las, Razvane! Om tampit si sfiicios!/ O prapastie ne desparte: eu prea sus si tu prea jos!".



Cantul IV poarta titlul "inca un pas" si are ca moto versuri din "Jalnica tragedie" a lui Beldiman: "Pentru tigani s-au zis multe, ca sa nu fie primiti/ Caci rusine Eteriei a fi cu tigani uniti,/ Caci luandu-se Elada, de vor fi si ei ostasi,/ Vor cere cu tot cuvantul si ei sa fie partasi ". Actiunea se petrece in "locuinta lui Razvan intr-un orasel lesesc la marginea Moldovei".Vulpoi si Razasul comenteaza faptele de vitejie ale lui Razvan, ascensiunea acestuia in oastea leseasca, dar dorul de Moldova le sfasie inimile si este mai puternic decat devotamentul fata de polcovnicul Razvan. Boierul Sbierea vine la Vidra cu intentia de a-i cumpara mosia, "Patru sate, doua iazuri, mii de vite ramatoare/ Septe mori, o herghelie, s-o padure", deoarece unchiul sau murise. Mistuit si el de dorul de tara, Razvan respinge cu hotarare oferta lui Sbierea, ar vrea sa se intoarca in Moldova, mai ales ca aflase vestea ca lesii intrau in razboi cu moldovenii, iar lui ii este cu neputinta "ca bratul meu sa izbeasca/ Un piept de roman? S-aprinza o coliba romaneasca?". Hatmanul incearca sa-1 convinga pe Razvan sa lupte impotriva romanilor "caci patria ubi bene (tara este acolo unde-ti este binE) si nu mai esti moldovean", dar Razvan este ferm, indignat si revoltat: "nu ma bat cu romaniinu; asta-i peste putinta!/No, hatmane! Niciodata! Fie painea cat de rea,/ Tot mai dulce mi se pare cand o stiu din tara mea!" . intrucat hatmanul e gata sa-i dea in casatorie pe fiica lui si crezand ca Vidra ii e sora, ii propune s-o marite cu nepotul sau, Piotrowski, Razvan isi dezvaluie trecutul de hot, apoi ii marturiseste ca "Eueu sunt tigan", iar Vidra "nu soru-mea, ci sotie". Marele vataf moldovean Basota este trimis de domnitorul Aron-voda "cu solie la polcovnicul Razvan./ Ca sa-i spun ca-1 cheama tara, dandu-i un loc in divan", adica functia de hatman in Tara Moldovei. Razvan mediteaza asupra rolului pe care Basota 1-a avut in ascensiunea lui ("Acest om, fara s-o stie, m-a radicat pan-aici"), pentru ca daca nu "m-arunca-n robie", nu s-ar fi facut hot de codru, n-ar fi intalnit-o pe Vidra, care 1-a impins "cu-ncetul la tinta cea mai inalta!". Bucuroasa si incantata, dintr-un orgoliu nemasurat, Vidra-i spune lui Razvan ca mai are "un singur pas" de facut in ascensiunea sa si anume "s-apuci cu fala scaunul lui Stefan cel Mare", idee care-1 cucereste definitiv: "O, nepoata Iui Motoci/Sufletul meu fara tine n-ar fi cunoscut deloc/ Asta simtire ciudata ce-l indeamna sa doreasca/ Jos la picioarele sale toata lumea sa priveasca! () Voiesc a fi mare".



Cantul V se intituleaza "Marirea" si are ca moto: "Asa s-a platit si lui Razvan raul ce-i facuse si el lui Aron-voda " (Miron Costin, cap.lL). Actiunea se desfasoara la "Palatul lui Razvan in Iasi". Tanase, Vulpoi si Razasul sunt acum capitani in armata moldoveneasca si se bucura de pacea incheiata pe cale diplomatica de catre trimisul lui Aron-voda, vataful Basota, cu armata leseasca. Poporul il aclama pe domnitor ("Sa traiasca Aron-voda"), dar acest fapt este unul trecator, pentru ca istoria a demonstrat- cum sustine Tanase - ca uralele moldovenilor sunt urmate de caderea de pe tron a domnitorilor: "A«Sa traiasca LapusneanulA», si-1 viclenira urat;/ A«Despot-voda sa traiascaA», s-apoi mi l-au omorat/ A«Sa traiasca Stefan TomsaA», si-1 gonira ca pe-un cane;/ () asa-i romanul din fire." Razvan este hatman la Curtea Moldovei, dar nu-i mai ajunge "marirea" si vrea sa devina domnitorul tarii, insa Tanase, desi ii recunoaste meritele, considera ca un tigan nu poate ajunge sa ocupe cea mai inalta functie in stat: "Eu stiu ca-n tara Moldovei uwiil e Razvan, ma jur!/ Pacat ca-i tigan..,La dracul.s-A,sta-ri singuru-i cusur!" Razvan este insa hotarat sa domneasca, "Negresit, una din doua: sau moarte, ori sa domnesc!", desi, de aceasta data, Vidra, care este insarcinata, are "o presimtire ciudata" si-1 sfatuieste sa astepte un moment mai potrivit. Razvan isi cheama capitanii si le spune sa organizeze inlaturarea de la tron a lui Aron-voda, prin manipularea poporului: "S-apoi sa facem ca norodul sa se scoale,/ S-adunandu-se cu gloata, mic si mare pe maidan, sa zbiere dobitoceste: A«Traiasca voda RazvanA»". Razvan devine domnitorul Moldovei. iar Hasdeu puncteaza aici cateva traditii stravechi privind inscaunarea, urarile pe care le primeste noul domnitor de la Soltuzul de Suceava, de la "baiatul cel mai sarac", de la capitanii sai si de la Vidra, care-i ureaza "domnie fericita" si sa ajunga imparat prin unirea tarilor romane, "Tu sa legi intr-o cununa toate tarile romane,/ incat de la Marea Neagra pan la falnicul Carpat,/ Sa nu domnesti ca un voda, ci ca Razvan-imparat!" Razvan le promite tuturor ca "La toti si la fiecare va da rasplata pe rand".



Punctul culminant il constituie vestea ca tradatorul Basota a deschis portile si lesii au intrat in cetate, iar Razvan se arunca vitejeste in lupta, alaturi de capitanii sai, izbutind sa invinga pe dusmani, dar este grav ranit.



Deznodamantul. Razvan, adus pe brate de Vulpoi si Razasul, rosteste cu glas slab: "Am biruit si mor!", dandu-si seama abia acum cat de pretioasa este viata si cat de periculoasa este1 lacomia: "Ce-mi foloseste domnia? () Nebuni, ce din lacomie () pentr-un ceas de mandrie,/ Necrutand nimica-n lume, nestiind nimica sfant,/ Uitam ca viata-i o punte dintre leagan si mormant!". Batranul Tanase murise aparandu-1 in lupta pe Razvan, care este in agonie si rosteste fatidic: "Tigan!.-.. Tigan! Apa! Apa!". Vidra este inmarmurita, "n-a zis un singur cuvant,/ Nici o vorba, nici un tipet", iar Razasul o acuza ca este vinovata de moartea lui Razvan: "Dar tu l-ai ucis, ciocoaica! Tu la moarte l-adusesi!".

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.

 


Copyright © 2009 - 2014 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.