Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Caracterizarea lui Razvan :: Razvan si Vidra de Bogdan Petriceicu HASDEU



Bogdan Petriceicu HASDEU Razvan si Vidra
Portret fizic realizat prin caracterizare directa de catre Basota: Nas de soim; o frunte inalta. Din ochi tresare! / Mai in sfarsit, toata fata numai duh si numai foc!/ Caci pe cei alesi de soarta eu unu-i ghicesc pe loc." Detaliile fizionomice ajuta la conturarea unui erou de exceptie, tipic romantic, ce poseda o frumusete tulburatoare, o vointa de neclintit (sugerata de nasul acviliN) si un spirit patrunzator (simbolizat de fruntea inalta).

Portret moral realizat prin autocaracterizare (Numai singur eu supt soare, / Dintre mii de tiganime, stiut-am sa-nvaf scrisoare, / Sarbeasca si romaneasca, incat ajunsei de mic / In casa mitropoliei cel mai istet gramatic"), caracterizare directa (Rob, tigan, haiduc, de oriunde soarta sa te fi adus / Un suflet c-al dumitale isi va face loc in sus") si caracterizare indirecta, ce reiese din comportament, limbaj si mentalitate. l incearca! Analizeaza urmatoarele trasaturi morale ale lui Razvan si argumen-teaza-fi ideile cu citate din opera:

- personaj exceptional pus in situatii exceptionale, tipic romantic;

- inteligent, cultivat, cu spirit ascutit, ironic, cu talent literar;

- altruist;

- poseda noblete sufleteasca - refuzul unei razbunari meschine impotriva lui Sbierea;

- e capabil de o dragoste profunda pentru Vidra;

- are un simt innascut al onoarei si datoriei.

Atentiei Razvan nu este indiferent fata de pozitia sa sociala, asa cum lasa impresia in confruntarile verbale cu Vidra, nemultumita de statutul lui de capitan in armata leseasca. incearca! Analizeaza raportul de forte dintre Razvan si Vidra, urmarind fiecare treapta a ascensiunii sociale, de la fericirea de a fi capitan (Doresc si nu pot sa crez / Nu-i cumva vro nalucire? Poate dorm? Poate visez?") la patima nestavilita de a obtine tronul de domn al Moldovei (Vidro! Vidro! Eu voiesc! / Negresit una din doua: sau moartea sau sa domnesc"). Ai in vedere urmatoarele opinii critice:



Razvan nu e un ins slab, impins dincolo de capacitatea lui de o femeie ambitioasa. Este dimpotriva un om de vointa si de putere si, daca ezita, face aceasta din cauza unei masurari juste a conditiilor. El stie ca un tigan nu poate patrunde. Iubirea Vidrei, respectul polonilor fata de el desteapta amorul de sine amortit de prejudecata oarba a vulgului." (G. CalinescU)

Razvan nu trebuie socotit ca fiind la inceput un generos, animat pozitiv de instinctul de clasa si devenit pe urma un ambitios fara scrupule, insetat de putere []. Razvan e un romantic tipic, macinat de ambitie ca de o boala, si care-si dezvaluie treptat esenta demonica []. Vidra e catalizatorul patimii lui (femeie, ea insasi, din aceeasi speta de monomani si obsedatI), insa nu mai mult. E gresit a vedea in ea geniul rau si dublul impur al lui Razvan." (Nicolae ManolescU)

Elemente romantice

- sursa de inspiratie este un moment din istoria nationala, pe care autorul isi ia libertatea de a-l modifica in scopul obtinerii unor efecte artistice sporite;

- Razvan este un erou exceptional (titanul revoltat, macinat de o pasiune devoratoare: ambitia maririI), pus in situatii exceptionale (domneste o singura zi pe tronul Moldovei si moare intr-o lupta la portile cetatiI); c - autorul opteaza pentru situatii extreme: Razvan este initial un paria al societatii, iar in final domn al Moldovei;

- se manifesta preferinta pentru personajul stigmatizat prin apartenenta la un grup etnic defavorizat;

- principalul mijloc artistic este antiteza: Razvan este inger si demon, inocent si totodata calculat, impacat cu propria conditie, dar ravnind totul cand vede ca soarta ii este favorabila;

- viziunea hiperbolica marcata de visul premonitoriu;

- destinul lui Razvan este marcat de o predestinare nefasta;

- prezenta unor motive romantice: motivul saracului imbogatit din intamplare si , care refuza imbogatirea; motivul stapanului devenit robul robului sau; motivul razbunarii prin bunatate, motivul coincidentelor simultane etc;

- retorica declamativa.

Concepte oprationale folosite: act, actiune, autor, conflict, compozitie, caracterizare, dialog, drama, didascalii (indicatii scenicE), final, scena, personaj literar, text literar, romantism, titlu

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.