Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont nou
Home     Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere





Razvan si Vidra - drama de Bogdan Petriceicu Hasdeu.



Bogdan Petriceicu HASDEU Razvan si Vidra
Publicata in anul 1867, cu titlul Razvan-Voda, lucrarea va primi titlul Razvan si Vidra la a treia editie, in 1869.

Razvan si Vidra este prima mare drama istorica romaneasca si una dintre cele mai hune drame din literatura romana" (G. CalinescU). in vederea realizarii piesei, Hasdeu a utilizat informatiile oferite de cronica lui Miron Cos-tin, de studiul istoric consacrat lui Razvan de Nicolae Balcescu, apeland totodata la o serie de cantece haiducesti si balade, unele transcrise din culegerea lui Vasile Alecsandri, altele creaie de el, pe baza unor idei preluate din poezia populara.

Piesa este, prin urmare, inspirata dintr-un fapt real: domnia lui Stefan Razvan in Moldova, timp de patru luni, in anul 1595.



Razvan si Vidra prezinta de-a lungul a cinci canturi, ascensiunea lui Razvan, de la conditia umila de tigan dezrobit" la cea de domn. Este o drama a pasiunilor mistuitoare, fapt anuntat de Hasdeu prin textul preluat dintr-o veche carte bisericeasca: Marirea desarta si iubirea de arginti, acestea sunt neste neputinte iuti ale sufletului" (Mitropolitul Teofil, Cazania, 1644).

Cantul I, Un rob pentru un galben, dezvaluie principalele date ale dramei interioare pe care o traieste Razvan. Acesta, tigan dezrobii", stiutor de carte si persoana curajoasa, se confrunta cu prejudecatile celor care vad in neamul sau o semintie condamnata la inferioritate.

Cersetorul Tanase refuza punga cu galbeni pierduta de boierul Sbie-rea si gasita de Razvan, pentru motivul ca nu poate primi pomana de la un tigan (De la tigan pomana?"). intr-un final, cersetorul va accepta doar un galben.



Desi recunoaste meritele lui Razvan, Tanase nu-i poate uita originea: Dumnezeu sa mi-te-ajute, precum tu m-ajuti pe mine;/Zilele tale sa curga tot zile lungi si senine; /Iar nevoia sa doboare pe-ori-cine-ti va fi dusman!/ Ramai sanatos, baiete! Ce pacat ca esti tigan!"



Razvan va incerca sa depaseasca limitele a-cestui handicap, acestei fatalitati absurde, impuse de societate.

Vataful Basota intareste cu multa brutalitate opinia generala despre originea lui Razvan: Lucru vrednic de mirare!/Un tigan sa scrie stihuri, n-as fi crezul-o ()/Ciudat! Sa stie carte o jivina de tigan!"

Boierul Sbierea il a-cuza pe Iiazvan de furtul pungii cu galbeni si doreste ca acesta sa-i devina rob in loc de despagubire".



Cantul II, Razbunarea, il infatiseaza pe Razvan in codrii Orhe-iului, in postura de capitan de haiduci, dupa ce scapase dintr-o ro bie de spaima, cum numai duhul cel rau,/ De-ar putea sa biruiasca, ar robi pe Dumnezeu".



Generozitatii lui Razvan i se opune, intr-o antiteza ostentativa, ava-ritia monstruoasa a lui Sbierea, care avea sa cada tocmai in mainile cetei de haiduci. Desi Razvan are prilejul de a-i plati lui Sbierea tot raul pe care i-1 facuse, el se decide sa-1 lase slobod, caci: Razbunarea cea mai crunta este cand dusmanul tau/E silit a recunoaste ca esti bun si dansu-i rau!" in acest al doilea cant, autorul scoate in evidenta curajul lui Razvan, dorinta de libertate si de dreptate, nevoia acestuia de a face fapte mari, generozitatea sa.

Cand Tanase ii relateaza ca o nebuna de tiganca" 1-a visat domn, Razvan raspunde ingandurat: Ciudat", lasand sa se intrevada o preocupare interioara nemarturisita. intalnirea cu Vidra, nepoata lui Motoc, nu face decat sa scoata la lumina nevoia lui Raz-van de a se remarca, de a depasi limitele unei conditii obscure.

Vidra este din prima clipa cucerita de vitejia si loialitatea lui Razvan: Asji mandra, capitane, ca sa sirang o mana, care,/Nu voieste sa-si razbune decat numai prin iertare!"

Cantul al III-lea poarta titlul semnificativ de Nepoata lui Motoc.

Ambitia Vidrei ii picura in inima lui Razvan setea de glorie. in acest cant, Razvan este ostas lesesc. Vidra doreste sa starneasca ambitia lui Razvan, pentru ca acesta sa se straduiasca sa ajunga pe cea mai inalta treapta sociala: Setea de-a mer-ge-nainte Iata ceea ce-ti lipseste, /Acea sete care frige si-ngheat,a inima meal/Dar trebui s-o aibi, Razvane!/Eu vo-iesc, s-o vei avea! "Pentru a-1 imboldi, ea i-1 da ca exemplu pe Sbierea, care prefera sa fie prizonier si amenintat cu moartea decat sa se desparta de banii cu care s-ar putea rascumpara: Vezi! invata de la dansul patima ce vrea sa zica!/Acest om pentr-o lescaie, acest om pentr-o nimica/Va suferi cu placere, Jar sa scoata un suspin/Robie, lanturi, rusine, batai, inchisoare, chin".






Patima avaritiei, dusa de Sbierea pana la paroxism, este prezentata de Vidra lui Razvan ca un model demn de urmat: O! daca si tu, Razvane, ai simti asa de tare/Mandra patima de-a creste tot mai mare si mai mare, /Precum Sbierea mii de galbeni din nimic a secerat,/Tu dintr-o capetenie ai ajun ge imparat!". intr-adevar, faptele de vitejie il impun pe Razvan, acesta ajungand capitan, apoi polcovnic in oastea leseasca.

Vidra il vrea insa tot mai sus. Razvan se lasa prins de patima puterii, ceea ce face ca nobletea sa sufleteasca sa fie sufocata de dorinta implinirii telului cu orice pret.



Cantul al IV-lea, inca un pas, ni-1 infatiseaza pe Razvan polcovnic lesesc, mistuit insa de dorul patriei sale. Razvan refuza cu demnitate oferta de a deveni hatmanul ostirii lesesti si de a lupta impotriva tarii sale. in schimb, cand boierul Basota, trimisul lui Aron-Voda, domnul Moldovei, ii propune sa devina hatman in Moldova, accepta fara sa se gandeasca prea mult.

Pentru Vidra ascensiunea lui Razvan este acum realitate: Ti-a mai ramas /Sa faci pe calea maririi un singur, un singur pas!".

Finalul cantului il prezinta pe Razvan, cuprins si el de patima maririi: O, da! Voiesc a fi mare, precum Sbierea ctx gramada/Voieste mo vile de-aur numai la dansul in lada!". in ultimul cant, Marirea, Razvan nu ezita sa se foloseasca de pozitia sa de hatman pentru a pune mana pe tronul Moldovei. Cea care incearca de aceasta data sa-1 opreasca este Vidra, tulburata de un vis premonitoriu.



Razvan provoaca o razmerita impotriva lui Aron-Voda si ajunge domn.

Tradat de Basota, care le deschide lesilor portile, Razvan se arunca in lupta si este ranit. Replica lui Razvan, aflat in pragul mortii, are o tenta moralizatoare, exprimand zadarnicia patimilor omenesti: Nu-mi ziceai tu, oare, Vidro, sa fiu intocmai ca Sbierea? /Eu cu cinstea si marirea, el cu prada si averea!/Dar cei mai trebuie acuma mii de galbeni in gramezi?/Ce-mi foloseste domnia? Pe-a-maridoi aci ne vezi/ Praf pulbere si cenusa! Nebuni, ce din lacomie, /El pentr-o biata lescaie, eu pentr-un ceas de mandrie ()"

Cu drama Razuan si Vidra asistam la adevarata nastere a teatrului romantic romanesc.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care lipseste.






Politica de confidentialitate

Copyright © 2009 - 2019 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.