Enciclopedia marilor scriitori ai literaturii romane.
 
Inscrie-te si imbunatateste enciclopedia autorilor romani.
Am uitat parola Creaza cont

Home    Autori     Sinteze literare      Critica literara      Opere



Tristan TZARA - biografie - (opera si scrierile)

 

(pseud. lui Samuel Rosenstock), n. 16 apr. 1896, Moinesti - m. 24 dec. 1963, Paris.

Poet

Fiul lui Filip Rosenstock si al Emiliei.

Studii la Liceul "Mihai Viteazul" din Bucuresti, absolvit in 1914, cand se inscrie la Univ. (matematica si filosofie). inca elev, intemeiase, impreuna cu Ion Vinea" class="navg">Ion Vinea si Marcel lancu, rev. Simbolul (1912). In nov. 1915 pleaca la Ziirich, unde se inscrie la Facultatea de Litere si Filosofic Alaturi de Hugo Ball, Hans Arp, M. lancu s.a., lanseaza aici miscarea "Dada", la cabaretul Voltaire, in febr. 1916. Din 1920, urmeaza la Paris studii de chimie si participa la miscarea dadaista, apoi suprarealista. In timpul razboiului, face parte din miscarea de rezistenta antifascista franceza. Viziteaza Romania in ian. 1947, cu ocazia unui turneu de conferinte. In 1948, primeste cetatenia franceza. Debut in rev. Simbolul (1912), unde semneaza cu pseud. S. Samyro. In rev. Chemarea (scoasa impreuna cu I. Vinea, in oct. 1915) semneaza pentru prima oara Tristan Tzara. Poeziile scrise intre 1913 si 1915, publicate, prin grija lui I. Vinea in Noua revista romana, Contimporanul, unu, vor alcatui voi. Primele poeme ale lui Tristan Tzara, editat in 1934 de Sasa Pana. Cu poeme in lb. franceza, continua sa colaboreze la rev. Integral (1925-1928) si unu (1928-1932). Numeroase voi. de poezii, teatru, eseuri, texte cu caracter de manifest cuprind creatia sa franceza: La premiere aventure celeste de M. Antipyrine (1916), Vingt-cinq poemes (1918), De nos oiseaux (1923), Sept mani-festes Dada (1924), L homme approximatif (1931), Grains et issues (1935), Midi gagnes (1939), Parler seul (1956) etc.



Versurile tiparite de Tz. in revista Simbolul sunt inca departe de a anunta atitudinile iconoclaste ale viitorului sef de scoala dadaist: ele se inscriu in linia unui simbolism epigonic, cumuland, intr-un tipar discursiv de evidenta sursa minulesciana, locurile comune ale liricii timpului, tributara alegorismului: "raul vietii", "cautarea idealului, apelul "marilor-himere", tentatia evaziunii -"vesnic gand de mai departe" - simbolistica naiva a culorilor, "mistica numerelor" etc. Tanarul poet (unele texte sunt datate 1913) evolueaza insa rapid spre o poezie de cu totul alta factura, atestand depasirea simbolismului minor prin atitudini accentuat ironice, anti-conventionale, apropiate de lirica demistificatoare a unui Jules Laforgue. Paralel cu Adrian Maniu si indeosebi cu Ion Vinea, Tz. procedeaza, in aceste "prime poeme", la o reconsiderare "critica" a temelor mari ale liricii, printr-o coborare a lor intr-un plan mai terestru si mai prozaic, chiar daca un anume ton sentimental-elegiac nu e cu totul inlaturat. Prin el, poezia sa comunica inca cu universul de "sera", "spital" si "pension" al unor simbolisti, dominat de langori si nostalgii ale evadarii dintr-un cadru prea stramt si exprimam, intr-o "provincie" mai libera, deschisa spre firescul existentei. Registrul acestui mic sentimentalism este insa frecvent subminat printr-o gesticulatie nonconformista, menita sa "scandalizeze" bunele maniere mic-burgheze. Apelul la joc, mimarea stangaciilor infantile, a unei anumite naivitati, pana si in fata spectacolului mortii (v. de ex. poezia Glas) au semnificatia unei sfidari constiente a "seriozitatii" existentei rigid codificate si indica o acuta nevoie de eliberare, premergatoare programelor avangardei. O imagistica crescuta din asociatii insolite confera o particulara prospetime acestei poezii constiente de jocurile si artificiile sale. Imagismul sustine, pe de o parte, perspectiva ironica asupra modului traditional de a poetiza (pe cer, pasarile sunt "nemiscate ca urmele ce lasa mustele", "au inflorit pe carare ramasitele dobitoacelor", "Dumnezeu scarmana lana indragostitilor supusi" etc), iar pe de alta, deviaza atentia dinspre fondul dramatic real al unor poeme, catre pitoresc si decorativ, contribuind astfel la ambiguitatea mesajului (v. Glas, La marginea orasului, Dumineca). Cateva texte, precum Cantec de razboi ori Furtuna si cantecul dezertorului, propun totusi o viziune tensionata, de sursa expresionista. La fel cu "modernistii" momentului (I. Vinea, A. Maniu), Tz. manifesta "antipatie" fata de "literatura", intelegand prin ea con-ventionalizarea expresiei, - de unde aluziile ironice din unele poeme: "sunt aratura de toamna la tara/ si literatura e viermele ce roade drumul subteran/ Prin care o sa curga apa ca sa iasa roade la vara", "dragoste provinciala in curent cu miscarea literara",,Asteptai sa formulez cu dictiune declaratie/ Sa gasesc moment prielnic pentru comparatii potrivite/ Versificate dupa regula veche si asezate ca florile in gradina", "Cititorul e rugat aici sa faca o pauza/ Si sa se gandeasca asupra celor ce a citit" etc. Viziunea "simultaneista" ii apropie de asemenea de acesti poeti, precum si desfasurarea unei imagistici deschise in egala masura spre pretiozitatea estetizanta si prozaismul contrastant: "Trece frigul pe coridoare cand insereaza/ Ca un sarpe foarte lung tarandu-si coada pe lespezi, / Lacul e cusut cu ata / inecatii ies la suprafata -ratele se departeaza" etc. Apare, in schimb, o anume dereglare a discursului, a carui dezvoltare e lasata adesea in voia hazardului asociativ, a unui automatism ce nu evita discontinuitatile, contrasensurile, functionarea in gol, "urmuziana", a poemului. Daca observam si accentele de autopersiflare, inclinatia spre caricatural si jocul burlesc, mimarea frecvent ironica a "infantilismului", prozaismul voit, cultivat ca antidot al retoricii traditionale, si o neglijenta formala ce se opune "perfectiunii" operei finite, avem cateva date care argumenteaza in favoarea etapei romanesti a scrisului lui Tz. ca precursoare a "insurectiei de la Ziirich". Fara sa fie inca un dadaist propriu-zis, autorul acestor Prime poeme e oarecum pregatit pentru aventurile viitoare. Textele sale romanesti sunt simptomele unei crize care, favorizata de ambianta culturala mai larg-europeana, va deveni acuta. insusi poetul insistase, cu ocazia alcatuirii culegerii din 1934, asupra continuitatii, dincolo de socurile inerente, dintre experienta sa romaneasca si ansamblul operei. In volumul De nos oiseaux (1923), poemul va relua, de altfel, in versiune franceza, unul dintre aceste texte (insereaza - Soir).

OPERA

Primele poeme, urmate de Insurectia de la Ziirich, prezentata de SasaPana, Bucuresti, 1934 (ed. II, completata, 1971); Premiers poemes (trad. Claude Ser-net), Paris, 1965; Poemes roumains, (trad. Serge Fauchereau), Paris, 1974; Oeuvres completes (ed. Henri Behar), tome I (1912-1924), Paris, 1975; tome II (1925-1933), 1977; tome III (1934-1946), 1979; tome IV (1947-1963), 1981. Sapte manifeste Dada. Lampisterii. Omul aproximativ, trad., pref. si note de I. Pop, Bucuresti, 1996.

REFERINTE CRITICE

E. Lovinescu, Istoria, III; G. Calinescu, Principii; idem, Istoria; S. Cioculescu, Aspecte; Ov. S. Crohmalniceanu, in Revue roumaine, nr. 2, 1967; S. Pana, in Steaua, nr. 4, 1968; idem, in Ateneu, nr. 4, 1968; St. Roii, in Contemporanul, nr. 50, 1968; I. Pop, Avangardismul; Alex. Stefanescu, in Luceafarul nr, 31, 1971; Ov. S. Crohmalniceanu, in Luceafarul, nr. 50, 1973; D. Pillat, in Luceafarul, nr. 37, 1973; P. Poanta, in Steaua,m. 19, 1973; Ov. S. Crohmalniceanu, Literatura, II; C. Ciopraga, in Cronica, nr. 6; 8, 1974; I. Pop, in Steaua, nr. 1, 1975; M. Bucur, in Caliiers roumains d etudes litteraires, nr. 1, 1976; H. Behar, in Manuscriptum, nr. 1; 2; 3; 4, 1982; E. Manu, Sensuri moderne si contemporane, 1982; M. Mincu, Avangarda literara romaneasca, 1983; D. Micu, Modernismul romanesc, II, 1985; M. Scarlat, Istoria poeziei romanesti, II, 1986; idem, in Steaua, nr. 9, 1987; I. Pop, Avangarda in literatura romana, 1990; idem, in Romania literara, nr. 14, 1996; C. Ciopraga, D. Dimitriu, I. Apetroaie, in Ateneu, nr. 3, 1996; E. Simion, V. Cristea, Ov. S. Crohmalniceanu, I. Mavrodin, in Caiete critice, nr. 4-5, 1996; L. Ciocarlie, in Luceafarul, nr. 16, 1996; R. Sorescu, in Luceafarul, nr. 35, 1996; I. Pop, in Romania literara, nr. 14, 1996.

 

Crezi ca ne lipseste ceva?

Poti adauga opera - comentariul, eseul sau referatul despre opera care



Politica de confidentialitate




Copyright © 2009 - 2024 : Autorii.com - Toate Drepturile rezervate.

 

Tristan TZARA

Opera si activitatea literara

Scrierile si activitatea publicistica a lui Tristan TZARA


De la primele poeme (1912-1915) la Cantecul unui dadaist

Activitate pulicistica si comentarii / analize / referate pe text